Calendar
Pe 2 august 1667 marele artist baroc italian Francesco Borromini se aruncă în propria sabie, după ce şi-a ars o parte din schiţe. Celibatar, melancolic, de un orgoliu şi de o susceptibilitate aproape paroxistice, cu o înaltă conştiinţă a artei sale, vor scrie ulterior enciclopediile, Borromini a avut un acces de nebunie. Era un artist zbuciumat, obsedat de căutarea armoniei naturale şi ros de gelozie faţă de rivalii săi, mai ales faţă de Bernini. Borromini sosise la Roma imediat după ce îşi terminase ucenicia şi încă de la 20 de ani lucrează într-unul dintre cele mai cunoscute ateliere din oraş, fiind la acea vreme pasionat de arhitectura antichităţii. Împreună cu mentorul său, Carlo Maderno lucrează la celebrul Palazzo Barberini, însă după decesul lui Maderno, atelierul este preluat de Gian Lorenzo Bernini. Cei doi finalizează lucrarea dar încep o rivalitate care va dura toată viaţa. În timpul pontificatului lui Inocenţiu al X-lea, Borromini reuşeşte să îl înlocuiască pe Bernini ca arhitect şef al Romei, unul dintre cele mai mari succese ale carierei sale. Dar succesul nu durează mult, şi deşi îşi păstrează poziţia, va avea din ce în ce mai puţine proiecte concesionate în ultima perioadă a vieţii. Se pare că în vara anului 1667 dezamăgirile dar şi munca intensă la ultima sa carte îşi spun cuvântul, arhitectul fiind de neconsolat de oricare dintre apropiaţii săi.
Pe 2 august 1343 Olivier de Clisson, un cavaler breton de frunte al oraşului Nantes, acuzat de o uneltire pe care ar fi pus-o la cale cu englezii regelui Eduard al III-lea , este dus la Paris şi decapitat. Capul lui este transportat la Nantes şi atârnat pe zidurile oraşului ca avertisment, aşa cum se obişnuia. Văduva lui, Jeanne de Belleville, o doamnă vestită pentru frumuseţea ei în întregul regat al Franţei, jură să se răzbune împotriva ţării sale pentru moartea soţului. Îşi ipotechează moşiile, îşi vinde bijuteriile şi mobila din castele şi, cu banii astfel obţinuţi, îşi cumpără şi echipează trei corăbii puternice. Doamna de Clisson, cum este cunoscută în analele pirateriei, iese în larg cu această mini-escadră, dovedindu-se necruţătoare cu tot ce îi cade în mână de pe coasta franceză: retează capete, scufundă corăbii, incendiază sate. Ea este întotdeauna prima care abordează inamicul, însoţită de cei trei fii ai ei, la fel de curajoşi şi neînduplecaţi ca şi mama lor. Unul dintre aceştia, numit Olivier ca şi tatăl său, ca deveni unul dintre cei mai faimoşi ofiţeri ai perioadei, distingându-se în bătălia de la Auray, eveniment ce îi atrage şi faimoasa poreclă, Măcelarul: soldaţii primiseră ordine să nu lase pe nimeni în viaţă pe câmpul de bătăie. Apropiat al papei Ioan al V-lea, de Clisson va juca un rol important în toate răzbunările politice ticluite de acesta.
foto: no.wikipedia.org
- 1891: S-a născut Mihail Jora, compozitor, pedagog şi dirijor; membru corespondent al Academiei Române (m. 1971) - 120 ani
- 1893, 2/14: S-a născut compozitorul şi dirijorul Alfred Alessandrescu (m. 1959)
- 1915: S-a născut Gheorghe Halmoş, pianist şi pedagog (m. 1985)
- 1931: A murit juristul Ştefan G. Longinescu, specialist al vechiului drept românesc; membru corespondent al Academiei Române (n. 1865) - 80 de ani
- 1933: S-a născut Mihai Nasta, eseist, filolog şi traducător; stabilit la Bruxelles din 1984
- 1939: S-a născut actriţa Valeria Seciu
- 1943: S-a născut regizorul de film şi scenaristul Stere Gulea
- 1948: S-a născut Cornel Dinu, fost jucător de fotbal, component al echipei naţionale şi, mai apoi, antrenor
- 1950: S-a născut Val[eriu] Condurache, critic literar şi publicist; fost director al Complexului Muzeal "Moldova" din Iaşi (m. 2007)
- 1951: S-a născut actorul Marcel Iureş, fondator şi director al Teatrului Act din Bucureşti, teatru independent; este unul dintre cei mai cunoscuţi actori români pe plan internaţional, cu o serie de roluri în "Interviu cu un vampir", în "Misiune imposibilă", şi trei roluri principale, în "Pacificatorul", "Războiul lui Tom Hart" şi "Layer Cake"; dintre filmele sale cele mai recente amintim "Piraţii din Caraibe: La capătul lumii", "Tinereţe fără tinereţe" sau "Călătoria lui Gruber" - 60 de ani
- 1969, 2-3: Vizita la Bucureşti a preşedintelui SUA, Richard Nixon, prima vizită a unui şef de stat american în România şi prima vizită într-o ţară socialistă după cel de-al doilea război mondial
- 1975, 2-3: Vizita oficială în România a preşedintelui SUA, Gerald Ford; cu acest prilej au fost semnate instrumentele de ratificare a Acordului comercial româno-american
- 2001: A murit Otto Weber, preşedinte şi membru fondator al Partidului Ecologist Român (n. 1921)
- 2008: A murit fizicianul Radu Grigorovici; contribuţii în spectroscopie, optică şi fotometrie; membru al Academiei Române (n. 1911, la Cernăuţi, azi în Ucraina)
- Sărbătoare naţională în Macedonia (FYROM - Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei): aniversarea începutului răscoalei antiotomane din 1903. NOTĂ: La 8 septembrie se marchează Ziua Independenţei - declararea independenţei faţă de fosta Iugoslavie, în anul 1991
- 1780, 2/3: A murit abatele Étienne Bonnot de Condillac, filosof iluminist francez (n. 1715)
- 1788: A murit Thomas Gainsborough, pictor portretist englez (n. 1727)
- 1820: S-a născut John Tyndall, fizician britanic de origine irlandeză; a descoperit fenomenul de împrăştiere a luminii în mediile disperse ("efectul T") (m. 1893)
- 1835: S-a născut inventatorul american Elisha Gray; a inventat releul telegrafic cu autoadaptare (1867), telegraful armonic (1874), teleautograful (1888) ş.a; a revendicat invenţia aparatului telefonic (la 14.II.1876 Alexander Graham Bell şi Elisha Gray au depus cerere de brevet la Oficiul de patente al SUA, de la New York; primul, la ora locală 12:00, iar al doilea la ora 14:00; pe această diferenţă s-au bazat cei care i-au atribuit lui Bell invenţia în procesul care i-a opus multă vreme pe cei doi inventatori) (m. 1901)
- 1891: S-a născut compozitorul englez Arthur Bliss (m. 1975) - 120 ani
- 1905: S-a născut actriţa de film americană Myrna Loy (m. 1993)
- 1920: S-a născut Louis Pauwels, ziarist şi scriitor francez, devenit celebru după publicarea, în 1961, a cărţii "Dimineaţa magicienilor" (m. 1997)
- 1921: A murit tenorul italian Enrico Caruso (n. 1873) - 90 de ani
- 1922: A murit fizicianul american Alexander Graham Bell, inventatorul telefonului (1876) (n. 1847)
- 1923: S-a născut Shimon Peres, om politic israelian, preşedinte al Israelului din 15.VII.2007 (pentru un mandat de şapte ani); fost lider al Partidului Muncii; de mai multe ori ministru şi prim-ministru; ca ministru de externe, a fost unul dintre principalii artizani ai Acordului de pace israeliano-palestinian din 1993, împreună Yitzhak Rabin (premierul israelian de atunci) şi liderul palestinian Yasser Arafat; Premiul Nobel pentru pace pe 1994, împreună cu Y. Rabin şi Y. Arafat. NOTĂ: Alte surse dau ca date ale naşterii 15 sau 21 august
- 1936: A murit Louis Blériot, aviator şi constructor francez de avioane; a realizat, în premieră, primul zbor între Europa continentală şi Marea Britanie (a traversat Canalul Mânecii cu avionul, la 25.VII.1909) (n. 1872) - 75 de ani. NOTĂ: Dicţionarul de istorie universală (1968) dă moartea la 3.VIII.1936
- 1945: A murit compozitorul italian Pietro Mascagni (n. 1863)
- 1973: A murit regizorul francez Jean-Pierre Melville (precursor al Noului Val francez) (n. 1917)
- 1976: A murit regizorul german de film Fritz Lang, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai cinematografului expresionist din anii '20 ai secolului XX (n. 1890) - 35 de ani
- 1978: A murit Carlos Chavez, dirijor, compozitor şi muzicolog mexican (n. 1899)
- 1988: A murit Raymond Carver, autor american de proză scurtă şi poet (n. 1938)
- 1990: Începutul invaziei irakiene în Kuweit (încetarea oficială a focului - la 11.IV.1991)
- 1997: A murit scriitorul american de literatură S.F. William Burroughs (n. 1914)
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius