BISERICA REFORMATĂ DIN SĂCUENI, JUDEȚUL BIHOR

[altmariusgeo]

https://provinciacrisana.wordpress.com/

Denumirea Zekulhyd (Săcuieni), dată uneia dintre cele mai importante localități ale zonei Văii Ierului, ce se referă la un vad sau un pod al secuilor construit peste pârâul Ler, este una din mărturiile prezenței secuimii în Județul Bihor, prezentă presupusă încă din secolul al X-XI-lea, dar atestată doar la începutul secolul al XIII-lea de Registrul de la Oradea. Un document emis în anul 1278 de regele Ladislau al-IV lea, clarifică succesiunea stăpânilor localității până la acea dată. După ce aceasta a fost probabil donată de rege neamului Gutkeled originar din Şvabia, pe la sfârșitul secolului al XII-lea, devine parte componentă a domeniului format în jurul mănăstirii din Egyed (Egyedmonostor). Fii lui Dorog din neamul Gutkeled, sunt cei care stăpânesc satul până la invazia tătară din anul 1241, dată la care ajunge în posesia comitelui Paul Geregye şi a fiilor săi. Infidelitatea acestora pare să îl readucă aparent în anul 1278, în stăpânirea fiilor lui Dorog, prin documentul regal amintit, dat fiind însă că între anii 1291-1294, apare în ca fiind în proprietatea lui Roland Borsa. În socotelile de dijmă ale episcopului Benedict de Oradea, din acești ani satul figurează cu dijma de 50, respectiv 57 capecii echivalentul a 600 respectiv 684 denari. În anul 1294 regele Andrei al-III lea, îi confiscă localitatea voievodului în urma oponentei acestuia, însă deodată cu supunerea ulterioară el îşi redobândește majoritatea domeniilor, care ajung apoi în posesia fratelui său, Kopasz Borsa. Nu se știe în ce măsură a împărtășit localitatea Săcuieni soarta acestora, dar informații doar despre existenta unui document din anul 1305, al capitlului din Oradea referitor la dreptul fiilor lui Dorog asupra pământului Zekelhyd. În anul 1317, regele Carol I emite o nouă donație referitoare la Săcuieni la cererea fiilor lui Petru fiul lui Dorog întărind şi privilegiul acordat de Ladislau al-IV le, iar acest document este reîntărit în anul 1323. În anul 1325, palatinul Filip întărește din nou dreptul de proprietate al familiei asupra satului iar Carol I de Anjou le reacordă şi dreptul asupra vămii din Săcuieni, mutată anterior la Olosig. De acum Săcuieniul rămâne în posesia neamului Gutkeled în tot cursul secolului al XIV-lea ca parte a domeniului Diosigului. După stingerea familiei Székelyhídi, descendentă din ramura de Egyedmonostor a neamului Gutkeled, regele Sigismund donează în anul 1402, localitatea lui David fiul lui Martin de Albiş, comite de Zvolen (Zólyom) şi Bihor, fratelui acestuia, Laurenţiu şi lui Petru Dobi, descendent pe linie maternă a ramurii de Egyedmonostor. Ascensiunea familiei Zólyomi de Albiş, originară din pătura inferioară a nobilimii comitatense, a fost marcată de dobândirea sub domnia lui Sigismund de Luxemburg, a unor domenii importante în comitatul Bihor. La începutul secolului următor rolul de centru domenial al Diosigului, este preluat de Săcuieni, dobândind în anul 1417 şi dreptul de târg anual.

  Primul document care atestă în mod direct existenta unei biserici la Săcuieni, este conscripția de dijmă papală din anii 1333-1335, în care preotul Marcu apare cu relativ modesta sumă de 10 groşi anual. Sunt şi  alte câteva date din evul mediu, legate direct sau indirect de clericii de aici. Astfel în anul 1408, papa Grigore XII acordă lui David, fiul lui Martin Zólyomi şi soției acestuia, Margareta dreptul de a-şi alege propriul preot confesor. Preotul bisericii, Bartolomeu apare în anul 1492, ca reprezentant al văduvei lui Toma Zólyomi în fața unor creditori ai acesteia. Nu se cunoaște exact împrejurările trecerii enoriașilor la protestantism, dar este cert că cel târziu momentul căsătoriei Clarei Zólyomi cu sprijinitorul înfocat al reformei, Toma Warkoch, comite de Bihor şi căpitan al cetăţii orădene aduce în fruntea bisericii un preot reformat. 

   Clădirea bisericii reformate din Săcueni, se compune dintr-o navă dreptunghiulară de 21×9 m (dimensiuni interioare), un cor cu lățimea de 6,5-6,9 m şi lungimea interioară maximă de 11,3 m, flancat de contraforţi, un turn baroc adosat fațadei vestice între anii 1792-1796 şi un portic construit în anul 1808, în fata portalului sudic. Decroşul corului încheiat poligonal cu una dintre colțuri în ax, este asimetric: are 0,85 m în interior în partea nordică şi 1,32 m în cea sudică. Cele trei, respectiv două perechi de ferestre simple ale navei şi corului, încheiate semicircular, încadrate de chenare neprofilate cu imposte şi bolțari marcați, datând din secolul al XVIII-lea, contraforţii cu pinioane triunghiulare, dispuși neregulat în jurul navei şi fațada porticului cu cele trei turnulețe ale timpanului conferă edificiului un aspect de iz eclectic camuflând oarecum originea sa medievală. Spațiul interior pare unitar datorită lipsei arcului triumfal – demolat cu ocazia unor transformări şi al tavanului cilindric aplatizat, cu secțiune de segment de cerc, ce acoperă atât nava cât şi corul sugerând o anumită continuitate. Parterul turnului este boltit cu o calotă boemă. Accesul la cele două tribune din lemn de la extremitățile spațiului interior, se realizează prin scări exterioare închise, una amplasată la racordarea dintre turn şi zidul vestic al navei, rezidită în anul 1996, iar cealaltă flancată de doi contraforţi estici ai corului. Ancadramentele în arc frânt ale portalurilor au profilaturi simple, compuse dintr-o baghetă şi o cavetă în cazul portalului sudic respectiv din câte două baghete şi două cavete la portalul vestic, secționate la bază de planuri înclinate. Cu ocazia ultimelor restaurări ale clădirii, în anul 1995 au ieșit la iveală goluri şi ancadramente medievale înzidite precum şi rosturi în țesătura zidăriei, care au permis delimitarea a trei faze de construcții. Prima biserică avea o navă de 11,2×7,2m şi un cor – probabil boltit – dreptunghiular, ușor dezaxat, de 5,8×4,8m (dimensiuni interioare), toate colțurile fiind marcate de contraforţi dispuși în diagonală. Deschiderea arcului triumfal era de 4 m. S-a dovedit existenta unui portal în ax şi a unei tribune vestice, iar o parte din fundațiile sacristiei par să fi aparținut acestui prim edificiu romanic. Din această perioadă s-a păstrat în întregime zidul nordic al navei. În a doua etapă biserica devenită neîncăpătoare a fost extinsă în ambele direcții: corul a fost demolat şi înlocuit cu un nou cor gotic poligonal, flancat de contraforţi, şi prevăzut cu o sacristie probabil supraetajară, iar nava a fost prelungită cu 9 m înglobând integral zidul nordic şi parțial zidul sudic al navei romanice, astfel rezultând un spațiu disproporționat de 21x7m. Planul astfel conturat prezintă un decalaj cu 0,7m al axului corului şi implicit un decroş al acestuia înspre exterior. Corul de lungimea a două travei a fost prevăzut cu o boltă în cruce, nava în schimb, judecând după dispunerea neregulată a contraforţilor nordici nu a fost niciodată boltită. Una din cele trei ferestre gotice ale corului a rămas intactă sub tencuială, două au fost desființate de ferestrele baroce. Cele două portaluri gotice aparțin şi ele acestei perioade. În cea de-a treia etapă a fost adosată navei o nouă încăpere cu rol necunoscut , probabil cel de capelă funerară. În etapa a patra nava a fost lărgită cu 2m înspre sud, portalurile medievale fiind remontate în poziții noi – cel sudic de astăzi fiind probabil amplasat în perioada gotică în axul peretelui vestic – iar ferestrele corului au fost transformate, respectiv înzidite. 

    Turnul cu fațadele ritmate de pilaștri a fost ridicat între anii 1792-1796 şi adăpostea un clopot medieval până în anul 1895. Porticul sudic a fost realizat în anul 1808, iar majoritatea elementelor mobilierului: strana, ușa sudică, amvonul, băncile, sunt de factură empire datează din jurul anului 1810, fiind opera unui meșter din Diosig, pe numele de Kerekes. Tribuna estică care adăpostește orga, datează din anul 1820. În anul 1865, s-au efectuat lucrări de reabilitare a tavanului iar în anul 1886, s-a realizat o şarpantă nouă. Biserica adăpostește tomba funerară renascentisă a lui Toma Zólyomi din anul 1588.

   Datorită informațiilor de ordin stilistic şi cronologic pe care le furnizează, o importantă deosebită o au fragmentele arhitectonice şi sculpturale înzidite în biserică. 

  Cele două chei de boltă circulare ce provin de la bolta gotică a corului au fost înzidite înainte de sfârșitul secolului al XIX-lea în peretele nordic al corului. Dealtfel nu avem date despre prăbușirea sau demontarea boltii ci doar despre o ‘’reînnoire a tavanului’’ în anul 1710.   Cheia de boltă care a aparținut traveii boltii vestice, cu bolta în cruce, poartă stema regatului maghiar în relief iar cea estică, a boltii septipartite vestice, blazonul familiei Zólyomi, care apare atât în scut cât şi deasupra coifului decorat cu vrejuri de frunze: un cap de vultur încoronat, cu gâtul străpuns de o săgeată. 

  Alături de mai multe fragmente de nervuri ale bolții corului, sunt de remarcat un fronton încadrat de două fiale cu arhivolta în acoladă decorată pe extrados cu un frunziș conturat energic, având în lunetă un scut cu blazonul familiei Zólyomi tratată într-o plastică de o calitate deosebită şi un pinaclu decorat cu frunziș având la bază arcaturi profilate iar la vârf un fleuron crucifer păstrat fragmentar. Ele provin de la ancadramentul unui tabernacol, cu detaliile comparabile cu plastica de prim rang a blazoanelor castelului din Hunedoara. Caracteristica planimetriei perioadei gotice este închiderea poligonală a corului, cu colţ şi contrafort în ax, întâlnită mai rar, astfel încât adoptarea soluţiei poate ridica problema unor relaţii stilistice. Configuraţia spaţială a colţului în ax, întălnită la corul şi deambulatoriul poligonal al unor biserici din Praga, biserica Tyn sau biserica Înălţării Sfintei Fecioare din Retèze, Kolin (Cehia), St. Veit an der Glan din Karintia etc. constituie un experiment interesant al arhitecturii central europene din a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Soluţia s-a răspăndit şi în Ungaria medievală (Budaszentlőrinc, Gyöngyös etc.), iar în Ardeal, o regăsim la bisericile reformate din Căpeni şi Sâncraiu.

https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/10/440_1355403631_01-szekelyhid-28329.jpg?w=113 113w, https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/10/440_1355403631... 225w, https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/10/440_1355403631... 600w" sizes="(max-width: 474px) 100vw, 474px" />https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/10/440_1355403631_02-szekelyhid-6.jpg?w=150 150w, https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/10/440_1355403631... 300w, https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/10/440_1355403631... 768w, https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/10/440_1355403631... 800w" sizes="(max-width: 474px) 100vw, 474px" />https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/10/440_1355403631_03-szekelyhid-2.jpg?w=150 150w, https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/10/440_1355403631... 300w, https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/10/440_1355403631... 768w, https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/10/440_1355403631... 800w" sizes="(max-width: 474px) 100vw, 474px" />https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/10/440_1355403631_04-szekelyhid-1.jpg?w=150 150w, https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/10/440_1355403631... 300w, https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/10/440_1355403631... 768w, https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/10/440_1355403631... 800w" sizes="(max-width: 474px) 100vw, 474px" />https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/10/440_1355403631_05-szekelyhid-4.jpg?w=113 113w, https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/10/440_1355403631... 225w, https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/10/440_1355403631... 600w" sizes="(max-width: 474px) 100vw, 474px" />https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/10/440_1355403631_06-szekelyhid-5.jpg?w=150 150w, https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/10/440_1355403631... 300w, https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/10/440_1355403631... 768w, https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/10/440_1355403631... 800w" sizes="(max-width: 474px) 100vw, 474px" />https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/10/440_1355403631_07-szekelyhid-7.jpg?w=113 113w, https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/10/440_1355403631... 225w, https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/10/440_1355403631... 600w" sizes="(max-width: 474px) 100vw, 474px" />