Biografia zilei: Marcel Gafton

[altmariusliterar]

 http://www.crispedia.ro/Marcel_Gafton

Marcel Gafton (27 iulie 1925, Pechea, judeţul Galaţi - 21 decembrie 1987, Bucureşti) este un poet şi traducător. Este fiul Antoniei (născută Sârbu) şi al lui Nicolae Gh. Gafton, învăţători. A absolvit Liceul „N. Băl-cescu" din Brăila (1945), după care a făcut studii de drept, nefinalizate însă, la Universitatea din Bucureşti (1946-1949). A debutat cu versuri în „Revista Fundaţiilor Regale" (1945) şi a colaborat la „Viaţa românească", „Dunărea" (Brăila), „Fapta", „Naţiunea", „Popas literar" (Craiova), „România literară", „Luceafărul" etc. Traduce mult, mai ales din literaturile franceză şi rusă, uneori în colaborare.

 

Volumul de debut, Non possumus, apărut în 1972, în condiţii grafice de excepţie, vădeşte un poet cu o sensibilitate delicată, având pasiunea metaforei şlefuite, îndelung căutate, şi ale cărui trăiri tind să confere evenimentului, indiferent dacă acesta este unul important sau banal, o aură de ceremonie, de sărbătoare a spiritului. Astfel, prezenţa iubitei transformă camera într-un „sipet purpuriu", poetul devenind adoratorul mut al misterelor sacre ale iubirii: „Eram utrenia ta, tu mi-erai umbra / şi-mi arătai statornic dincotro ară şi adapă lumina... / Un sipet purpuriu - odaia, / o inimă a mea mărturisită / în care te mişcai foşnind mistere / O, cum cântau cămările de jaruri / sub fermecate armele clepsidrei!"

 

Preocuparea pentru sonoritatea cuvintelor, uneori fără urmărirea unui sens precis, generează efuziuni lirice a căror muzicalitate este aceea a cântecelor de leagăn şi a descântecelor: „mamă mamă / iubita mea veche / cercel de scamă / te port la ureche / răsfăţ cuprins / şi fără dare / cu dinadins / hoaţă de soare / încă şi iar / adună cheamă / sâmbur de jar / zborul din vamă."

 

Volumul Miraria (1977) aduce în lirica lui Gafton o maturizare de ordin stilistic, poemele dobândind o pregnanţă a imaginii care încântă spiritul prin noutate şi putere sugestivă; acest efect este obţinut în principal prin inovaţie verbală, prin „siluirea" cuvintelor şi a sintaxei, proces la capătul căruia se ivesc sonorităţi stranii, neaşteptate. Iată, de pildă, „culoarea" spaimei care bântuie spiritul poetului ajuns la amiaza vieţii: „O spaimă surpare dă iama, / odăile zărilor ei / mafoamele spaimei le umple / zdupăială dilată şi-n gânduri; // şi neiertarea întrebării spală / ca un căutător de aur / făgăduieli de minereuri, / mi-e dusă jumătate ziua / şi mă tot umblă, umblă spaima."

 

În acelaşi timp, poemul pare a se construi din ce în ce mai greu, iar „aşteptarea" sa - revelând nimicul, golul existenţial - se constituie într-una dintre cele mai semnificative teme de meditaţie. Ciclul „Spital", închegat în jurul unei imagini-cheie - culoarea alb - dovedeşte asimilarea experienţei literare şi spirituale bacoviene: „Prin ferestre albe, văd alb - / ochii în aţintire albă / paşii despărţitori de moarte menuet alb / hemoptizia lucrurilor amintiri albe / candoarea lor navigaţii albe."

 

Culegerea de poeme Adică (1982) este situată sub semnul „excesului" de tip manierist: preocupat aproape exclusiv de sonorităţile combinaţiilor şi „potrivirilor" de cuvinte, Gafton este creatorul unui limbaj poetic aproape criptic, în care înţelesul, atunci când există, se lasă abia întrezărit. Spre deosebire de cartea de debut, în care imaginea iubitei era închisă într-un „sipet purpuriu", acum întregul poem devine un sipet - unul a cărui cheie a fost pierdută: „ea în alboare-mi zidărea obrazul, / ochii mei sporea fără nici un adaos, / a uimirii la fel, bălană suflare spăla străveziu / schimbarea la faţă, învelimea de violoncel înăuntru, / ca pe o cetate uitată mă dezgropa din gorganul până-n tavan, / oseminte de lacrimi podideau în ivire

- / singur sigiliul tău - singură Inmem."

 

Opera literară

 

• Non possumus, Bucureşti, 1972;

• Miraria, Bucureşti, 1977;

• Adică, Bucureşti, 1982;

• Şaizeci poeme, Bucureşti, 1986.

 

Traduceri

 

• Serghei Mihalkov, Ilia Golovin, Bucureşti, 1950;

• I.S. Turgheniev, Rudin, Bucureşti, 1950 (în colaborare cu Violeta Jianu);

• B. Gorbatov, Doi tovarăşi, Bucureşti, 1951;

• L. Kosmodemianskaia, Povestiri despre Zoia şi Şura, Bucureşti, 1951;

• E. Vorobiov, O dimineaţă cu vânt, Bucureşti, 1951 (în colaborare cu Nina Melicenko);

• Leon Kruczkowski, Kordian şi ţăranul, Bucureşti, 1952 (în colaborare cu Teodor Holban);

• Turek Svatopluk, Fără patron, Bucureşti, 1955 (în colaborare cu Jean Grosu şi V. Bănăţeanu);

• V. Kaverin, Doi căpitani, Bucureşti, 1956 (în colaborare cu Lidia Zamfirescu);

• A. Verşinin, Cei ce merg împotriva curentului, Bucureşti, 1956 (în colaborare cu E. Antonescu);

• Aleksandr Fadeev, Înfrângere, Bucureşti, 1957 (în colaborare cu Maria Roth), Tânăra gardă, Bucureşti, 1959 (în colaborare cu Natalia Stroe);

• Lessa Origines, Dona Beralda îşi caută fiica, Bucureşti, 1957 (în colaborare cu N. Filipovici);

• Marie Pujmanovă, Oameni la răscruce, Bucureşti, 1957 (în colaborare cu Lucia Mantu şi Mihai Pop);

• Mihail Şolohov, Soarta unui om, Bucureşti, 1957 (în colaborare cu Lucian Renert);

• A.S. Novikov-Priboi, Căpitan de rangul I, Bucureşti, 1958 (în colaborare cu Paul Ionescu şi Galic Buruiană);

• Ţveatko Kaftangiev, Legea prieteniei, Bucureşti, 1959 (în colaborare cu N. Stoian);

• Anatoli Râbakov, Stiletul, Bucureşti, 1959 (în colaborare cu Petre Bucşa);

• Ilia Vergasov, În munţii Tauridei, Bucureşti, 1959 (în colaborare cu Gh. Masleanca);

• Menelaos Ludemis, Cerul se înnnourează, prefaţă de Demostene Botez, Bucureşti, 1960 (în colaborare cu Ion Helianis);

• Jules Renard, Morcoveaţă, Bucureşti, 1960 (în colaborare cu Modest Morariu), Scrieri alese, Bucureşti, 1967 (în colaborare cu Demostene Botez şi Modest Morariu);

• Al. Dumas, După douăzeci de ani, I-II, Bucureşti, 1961;

• Maxim Gorki, Viaţa lui Klim Samghin, în Opere, XIX-XXII, Bucureşti, 1961 (în colaborare), Viaţa lui Matvei Kojemeakin,Bucureşti, 1968 (în colaborare cu Vasile Radu), Copilăria, Bucureşti, 1972 (în colaborare cu Xenia Stroe), La stăpân,Bucureşti, 1972 (în colaborare cu Maria Roth), Universităţile mele, Bucureşti, 1972 (în colaborare cu Suzi Recevschi);

• M.T. Reid, Călăreţul fără cap, Bucureşti, 1961 (în colaborare cu Ecaterina Şişmanian);

• Astrid Lindgren, Aventurile lui Kalle Blomkvist, Bucureşti, 1962 (în colaborare cu Constantin Gâdei);

• Romulo Gallegos, Dona Barbara, prefaţă de Ion Vitner, Bucureşti, 1963 (în colaborare cu Liviu Tomuţa);

• Stratis Mirivilis, Viaţă în mormânt, prefaţă de Ion Vitner, Bucureşti, 1963 (în colaborare cu Amalia Zambeti);

• Judah Waten, Părtaşi la crimă, Bucureşti, 1964 (în colaborare cu Valeria Coja);

• Eduard Bass, Circul Humberto, Bucureşti, 1966 (în colaborare cu Lia Toader);

• Anatole France, Thais, Bucureşti, 1966;

• E. Gorbov, Casa cu plopi, Bucureşti, 1966 (în colaborare cu Andrei Ivanovschi);

• I.K. Oleşa, Invidie, prefaţă de Mihai Novicov, Bucureşti, 1966 (în colaborare cu M. Cardaş);

• Filipou G. Pieridis, Vremuri grele, Bucureşti, 1966 (în colaborare cu Antiţa Augustopol-Jucan);

• Mihailo Lalic, Nunta, Bucureşti, 1967 (în colaborare cu Voislava Stoianovici);

• Artiom Vesiolîi, Rusia scăldată în sânge, I-II, Bucureşti, 1967 (în colaborare cu Mihail Chiţiş);

• Vitali Siomin, Şapte într-o casă, Bucureşti, 1968 (în colaborare cu Maria Roth);

• Viktor Konecki, Focuri pe stâncile de gheaţă, Bucureşti, 1969 (în colaborare cu Igor Block şi Radu Polizu-Micşuneşti);

• Boris Pilniak, Anul gol, prefaţă de Al. Sever, Bucureşti, 1969 (în colaborare cu Igor Block);

• Jean Giono, Să-mi rămână bucuria, Bucureşti, 1971 (în colaborare cu Şerban Bascovici);

• N. Ognev, Jurnalul lui Kostea Riabţev, I-II, Bucureşti, 1972 (în colaborare cu Mihail Chiţiş);

• Leonid Juhoviţki, Mai stai şi te uită în urmă, Bucureşti, 1973 (în colaborare cu Dan Lăzărescu);

• Leopold Lahola, Înmormântarea lui David Krakower, Bucureşti, 1974 (în colaborare cu Anca-Irina Dragomir);

• D. Petrov, Fântâni, Bucureşti, 1974;

• I. Trifonov, Un lung bun rămas, prefaţă de Tatiana Nicolescu, Bucureşti, 1980 (în colaborare cu Igor Lefter);

• Honore de Balzac, Femeia părăsită, ediţie îngrijită şi prefaţă de Angela Ion, Iaşi, 2002 (în colaborare)