Anthropos. Revistă de Filosofie, arte și umanioare - nr. 5 / 2023

[altmariusideea]

NR. 5 / 2023

DOSAR: RĂZBOI ȘI PACE (agresivitate, fericire, competiție, polemică)

Homo technologicus

Arta războiului se bazează pe înșelătorie, scria Sun Tzu. Inducerea în eroare a adversarului e la fel de importantă ca manevrele militare. De la Calul Troian până la instrumentele actuale ale războiului hibrid, armele letale și dezinformarea au acționat complementar.

ROBERT CORAVU

Războaiele noastre cele de toate zilele

Laudator temporis acti

Istoricul roman Titus Livius relatează, în lucrarea sa De la fundarea Romei, că Numa Pompilius, al doilea rege al orașului, a fost cel care a reglementat organizarea noului stat. Și pentru ca războiul să nu îndepărteze mințile cetățenilor de la această operă a făcut în așa fel ca să înceteze luptele cu ajutorul unei stratageme. A decretat că Ianus bifrons, zeul cu două chipuri, este indicatorul păcii și al războiului.

ALEXANDRU POPP

Războiul atroce sau pacea sterilă

Contribuții

 Cu toții vrem și căutăm pacea, această stare de liniște, cooperare și armonie. Câți au găsit-o în secolele trecute, dar și în vremurile noastre? Pentru a scrie despre acest concept atât de firav, nu puteam să fac apel la un alt filosof decât la cel pe care l-am studiat în anii de doctorat, și anume la Immanuel Kant. După cum știm, gânditorul german a scris despre rațiune și facultatea de judecare, despre estetică, imaginație, dar și despre pace. Cartea de la care pleacă studiul actual este desigur Spre pacea eternă.

EUGENIA ZAIȚEV

Pacea – un concept utopic?

Contribuții

Război între noi, uneori. Adesea, de fapt. Cu un război la propriu aproape, la graniță, cum se întâmplă acum. Un război al nervilor aici, jos, în viața de zi cu zi, pe paliere înguste. Pe educație, politică, vaccinare,  emigrare, manipulare. Pe nimicuri. Pe lucruri grave. Război, dar și pace. Interioară. Care izbutește să își facă loc. Singura care contează în viața de la nivelul zero. Greu de obținut. Greu de atins. Nu imposibil.

VASILE BAGHIU

Oamenii și războaiele lor mici de fiecare zi

Spiritalia Christiana

Călugărul consideră că există patru tipuri de război: drept, nedrept, civil și mai mult decât civil. Războiul drept este declarat și desfășurat pentru recuperarea teritoriilor sau pentru izgonirea vrăjmașilor; cel nedrept are la bază mânia, așadar nu are un motiv legitim; războiul civil reprezintă o luptă între cetățenii aceluiași stat; cel mai mult decât civil este războiul între rude, precum cel al lui Cezar împotriva lui Pompei, cel al fraților împotriva fraților sau cel al părinților împotriva copiilor.

DIANA BARABOI

Războiul patimilor

Unghiul Punk

  „Call me Ishmael!” – așa începe Moby Dick sau „Balena” lui Melville, iar ceva mai încolo ne spune acest Ishmael, cum că, ori de câte ori îl apucă stenahoria și îi vine să umble pe străzi răsturnând pălăriile de pe creștetele oamenilor, înseamnă că e timpul să plece pe mare. Acest „Cheamă-mă Ishmael” este considerat a fi unul dintre cele mai tari începuturi de carte, însă putem fi de acord că asta e o treabă subiectivă, nu? Și zic da, însă aceasta este o evaluare a criticilor, iar dumneata vei comite o eroare teribilă dacă vei înțelege că asta înseamnă că evaluarea făcută de un critic e „obiectivă”, e ca și cum ai crede că oprobriul public cel cusurgiu e „obiectiv”.

CĂTĂLIN MARIN

Dezgustătoarea pace a impersonalității

Dezvățări

Un asemenea tipar de gândire străbate istoria și îl putem găsi în diferite versiuni – în Cartea lui Iov, în utilitarismul lui John Stuart Mill, în teoria economico-politică a lui Marx. Toate acestea presupun că „nivelul de fericire”, cu o formulă actuală, depinde de „nivelul de fericire” al celorlalți. Împinsă la extrem o asemenea supoziție se exprimă în următoarea expresie: „nimeni nu poate fi fericit câtă vreme există un singur om nefericit în lume.” 

HORIA VICENȚIU PĂTRAȘCU

Războiul religios împotriva nefericirii

Quod animi mores…

Într-o zi, cineva m-a întrebat despre un adevăr științific incontestabil: de unde știi tu asta? Iar eu, inocentă am replicat: am citit în cartea lui X și în articolul lui Y (experți în domeniu). Și atunci am primit replica stupefiantă din titlu, care a devenit, pentru mine, primul glonț al războiului dintre specialistul din mine și oameni.

CRISTIANA POPP

Bine, mă, că tu citești…

Feminism radical

Încă din 1976 cunoscuta activistă feministă Jo Freeman publica un eseu ce avea să devină un punct de referință în cercurile feministe și nu numai: „Denigrarea: Fața întunecată a surorității” (Freeman, 1976). În cercurile conservatoare panicile morale legate de cultura anulării sunt de dată recentă, dar anularea, denigrarea, asasinatul caracterial au fost parte a mișcării feministe încă de la începuturi.

MARIA CERNAT

Războaiele feministe de ieri și de azi

Iluzia științei

Ca și alte subiecte științifice, mai ales dacă sunt legate de specia umană, și în primul rând de comportamentul uman, și războiul e sursa a mistificărilor așa-zis științifice. Dar ce e războiul? Uciderea organizată a membrilor aceleași specii. De ce se întâmplă acest lucru?

AMALIA DIACONEASA

Războiul speciei

Euforisme ironofile

Spre deosebire de animale, care sunt înzestrate cu mijloace de apărare specifice, omul e o specie destul de „neputincioasă”. Știm că, în ciuda superiorității sale auto-declarate, e o vietate firavă, poate cea mai dezavantajată din punct de vedere anatomic. 

LIVIU I. COCEI

Omul ca ființă ironizatoare

Ecce Homo

Adeseori se spune despre om că ar fi cea mai inteligentă şi cea mai feroce fiară de pe pământ. Există o bună doză de adevăr în această afirmație. Și se pare că însăși apariția inteligenței este în conexiune directă cu agresivitatea; inteligența a progresat în comun cu practicile războinice și de vânătoare sofisticate ale homininilor.

DORIAN FURTUNĂ

Inteligența ca produs al războiului

Contribuții

Conform proiectului gnoseologic al Sf. Grigorie de Nyssa, orice program de natură hermeneutică este invalidat de distanţa (diastema) de nestrăbătut pentru gândire, prins în limitele posibilului ontologic ce fac imposibil actul gnoseologic. Dincolo de acest prim nivel al structurii cunoaşterii –  reprezentarea lucrării lui Dumnezeu în creaţie prin semnele vii ale prezenţei sale mundane – , cogito-ul se pare că nu poate trece, căci ceea ce el pune în act se frânge de un hotar nevăzut, condamnat să rămână în posibilul ființei. 

DORIN ȘTEFĂNESCU

Înțelegerea luminată. Un revelator hermeneutic

Pe muntele lui Zarathustra

La prima vedere țânțarii, muștele, moliile, și mai ales efemeridele, adică acele insecte care trăiesc o singură zi, nu au nici un rost pe acest pământ. Ele par a se înscrie în categoria existențelor „nedemne și netrebnice” în fața cărora se împotmolea teoria platoniciană a ideilor. O cercetare mai atentă ne arată însă că de ele depinde buna funcționare a vieții în întregul ei.

DRAGOȘ GRUSEA

Despre densitatea secundei

Meteorologia lecturii

Literatura este dublată la Creangă de o anumită atitudine filosofică, o atitudine care se dezvăluie în gesturile scriiturii, în dedublarea gânditorului în țesătura narativă a textului sau care transpare uneori în afirmații care exprimă limpede viziunea scriitorului despre existență. „Omul e dator să încerce” este o formulă care exprimă plenar modul de a gândi existența umană în general, dar și o posibilă raportare la modul în care ia naștere opera scriitorului, știind fiind faptul că scrisul a însemnat mereu o mare provocare pentru Creangă, efortul de a scrie (la propriu) fiind amplu evocat de contemporanii săi.

DAN LAURENTIU PĂTRAȘCU

Ion Creangă. Literatură și filosofie

Omul himeric

Între formele de trăire poetică accesibile în epoca noastră omului himeric călătoria are însemnătate aparte, pentru că pune în legătură tensiunea psiho-emoțională a dorinței de cuprindere a lumii cu dimensiunea geografică (fizică) a poveștii himerismului poetic. 

Călătoria este între bucuriile accesibile, încă, ale lumii noastre pline de culoare. Asemenea poeziei. Este, de fapt, „poezie trăită”, pe care mi-a fost drag să o explorez în căutările mele „himeriste”, în paralel cu „poezia scrisă”.

VASILE BAGHIU

Călătoria sau școala himerică a  poeziei trăite

Omnezeu

Cercetătorul austriac Oliver Jens Schmitt s-a avântat să scrie o lucrare de sinteză despre Biserica Ortodoxă Română, în ciuda dificultăților insurmontabile presupuse de un asemenea demers: lacunele imense în cercetarea laică a istoriei mici și mari a BOR, lașitatea endemică a intelectualului autohton care refuză să se apropie critic de această temă, blocarea accesului la arhive pentru istoricul neafiliat, și multe altele.

ADRIAN OROȘANU

Crede și nu cerceta

Rațiuni dialectice

Beyond the Iron Curtain. Revisiting the Literary System of Communist Romania (Peter Lang, 2021), editat de Ștefan Baghiu, Ovio Olaru și Andrei Terian, repune în discuție ,,sistemul literar comunist” așa cum a fost acesta criticat și explicat post factum, în anii 1990-2010, pe coordonate stricte și obsesive, dogmatic anticomuniste.

DAN ALEXANDRU CHIȚĂ

Noi perspective și vechea Cortină de Fier în literatură

Contribuții

Chiar dacă nu ne este la îndemână să scriem versuri, am avut dintotdeauna o idee înaltă despre poezie, prețuind-o ca pe o zămislire încărcată de frumusețe și sens, în stare să oglindească la fel de bine viața precum celelalte îndeletniciri spirituale. Ca formă de artă în care limba este folosită pentru calitățile sale estetice și evocative, scopul său de frunte rămâne acela de încântare și de sublimare a creației. 

FLORIN CHIVOCI

Omul refuzat de vers…

Contribuții

În urmă cu un secol – într-o societate tot mai efervescentă politic, cultural, tehnologic și artistic – se manifesta o anume polarizare a societății către literatura Science-Fiction, și lucrurile au tot evoluat atunci până acolo încât a devenit limpede că nu este vorba doar de apariția unei specii literare noi, ci de un adevărat fenomen cultural, care avea să influențeze nu doar arta (literatura, cinematografia, artele plastice) ci și societatea (în special prin deschiderile de viziuni și prin componenta educativă, de asimilare a progresului tehnico-științific).

MIRCEA BĂDUȚ

O perspectivă antropologică asupra Science-Fiction

Terapii filosofice

 Chestiunea creștinării poporului este văzută ca o transformare naturală a unor populații care aveau deja o credință în înviere cu caracter monoteist prin cultul lui Zamolxes. Cultul despre care se speculează că ar fi existat la înaintașii românilor avea și o componentă critică referitoare la viața de după moarte care ar fi facilitat și mai mult trecerea către creștinismul de rit ortodox.

HORIA CINTEZĂ

Indigeniştii II

Poezie

Din 2007, merg în fiecare vară pentru două săptămîni în Creta și, cu excepția primului an, m-am întors de acolo cu un număr variabil de poezii. Le-am reunit mereu sub titlul Povești filosofice cretane, urmat de anul potrivit. În 2020 și 2021, din pricina isteriei pandemice, nu mi-am făcut voiajul, deși aveam biletele. În 2020, nu au fost consecințe lirice demne de ținut minte, dar în anul următor, am scris un „poem cretan” ca și cum aș fi fost acolo! Și asta a continuat pînă la terminarea sejurului la care am renunțat, ba chiar și cîteva zile după. Aceste poeme sînt și nu sînt cretane, eram aici, dar mă simțeam acolo, de asta și au o dublă localizare. Și de asta le-am denumit ca fiind apocrife.

LIVIU ANTONESEI

Povești filosofice apocrife cretane din AD 2021

Poezie

primul război mondial al doilea război mondial al treilea război mondial opt miliarde pe podium 

NIA DAMIAN

Noeme

Poezie

Voi munci tot mai greu de la asfințit spre zori mă voi fixa in fiecare secundă pe conturul tău în pelerină galbenă vei fi ambră și galbanum privirea ta va locui într-un chihlimbar 

FELICIA MUNTEAN

Blues