Aniversarea zilei: Mihail Kogalniceanu

[altmariusliterar]

Mihail Kogălniceanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Mihail Kogălniceanu
Prim-ministru al României
În funcție 11 octombrie 1863 – 26 ianuarie 1865
Precedat de	Nicolae Crețulescu
Succedat de	Nicolae Crețulescu
Ministru al Afacerilor Externe
În funcție 27 aprilie 1876 – 23 iulie 1876 3 aprilie 1877 – 24 noiembrie 1878
Precedat de	Dimitrie Cornea (1876) Nicolae Ionescu(1877)
Succedat de	Nicolae Ionescu (1876) Ion Câmpineanu(1878)
Ministru al Afacerilor Interne
În funcție October 11, 1863 – January 26, 1865 November 16, 1868 – January 24, 1870 November 17, 1878 – November 25, 1878 July 11, 1879 – April 17, 1880
Precedat de	Nicolae Kretzulescu Anton I. Arion Constantin A. Rosetti Ion Brătianu
Succedat de	Constantin Bosianu Dimitrie Ghica Ion Brătianu Ion Brătianu
Născut(ă)	6 septembrie 1817 Iași
Decedat(ă)	1 iulie 1891 (73 ani) Paris, Franța
Partid politic	PNL
modifică

Mihail Kogălniceanu (n. 6 septembrie 1817, Iași – d. 20 iunie 1891, Paris) a fost un om politic, gazetar și scriitor român.

"N-aș schimba săraca Moldovă nici pentru întâiul tron din lume", afirma la Luneville, în Franța, Mihail Kogălniceanu, cel care se considera, pe bună dreptate, „un adevărat fiu al secolului al XIX lea”. A fost istoric, scriitor, ziarist, om politic, prim-ministru și, mai tarziu, ministru de externe. A jucat un rol important în Revoluția de la 1848 și în lupta pentru Unirea Principatelor Române.

Statuia lui Mihail Kogălniceanu din Bucureşti, în piaţa care-i poartă numele

Personalitate fascinantă a epocii moderne, spirit pasionat și comprehensiv, Mihail Kogălniceanu se situează în fruntea celor mai talentați reprezentanți ai generației pașoptiste. Era urmaș al răzeșilor de pe Kogălnic. Asta nu l-a împiedicat în niciun fel să facă studii strălucite în Franța și Germania. În 1839, redactează "Foaea sătească a prințipatului Moldovei", publicație nevinovată cu efecte modeste, dar sigure. În mai 1840 a anunțat apariția a 6 tomuri din Letopisețele Valahiei și Moldaviei și, în același an a pregătit apariția unei publicații de documentație istorică, intitulată „Arhiva românească”. Publicația a apărut în 1841. La nouă ani de la Revoluția din 1848, Kogălniceanu participă ca deputat de Dorohoi la adunarea ad-hoc de la Iași unde este chemat să se pronunțe în privința Unirii. Sfetnic al domnitorului Al.I.Cuza, ministru, apoi prim-ministru al României, în perioada 1863 – 1865, Kogălniceanu a avut un rol hotărâtor în adoptarea unor reforme cruciale. Ca ministru de externe al țării în 1867 și în perioada 1877–1878, Mihai Kogălniceanu și-a legat numele de actul proclamării independenței de stat a României.

Mihail Kogălniceanu a fost căsătorit cu Ecaterina Jora (1827-1907), văduva colonelului Iorgu Scorțescu.

Mormântul lui Mihail Kogălniceanu de la Cimitirul Eternitatea din Iaşi.

A fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iași.

Bibliografie

• Maria Platon, Dacia literară supt redacția lui Mihail Kogălniceanu, București, Editura Minerva, 1972
• Alexandru Zub, Mihail Kogălniceanu. 1817-1891. Biobibliografie, Ed. Enciclopedică Română/ Ed. Militară, București, 1971
• Alexandru Zub, Mihail Kogălniceanu istoric, Ed. Junimea, Iași, 1974
• Alexandru Zub, Mihail Kogălniceanu, arhitect al României moderne, Ed. Institutul European, Iași, 2005
• George Cristea Nicolescu, Mihail Kogălniceanu (1946)

Legături externe

• en Mihail Kogălniceanu - Biografia

La Wikisursă există texte originale legate de Mihail Kogălniceanu

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mihail Kogălniceanu

Predecesor: Nicolae Crețulescu	Prim-ministrul României 11 octombrie 1863 – 26 ianuarie 1865	Succesor: Constantin Bosianu
Predecesor: Dimitrie Cornea	Ministrul Afacerilor Externe 27 aprilie – 23 iulie 1876	Succesor: Nicolae Ionescu
Predecesor: Nicolae Ionescu	Ministrul Afacerilor Externe 3 aprilie 1877 – 24 noiembrie 1878	Succesor: Ion Câmpineanu
Predecesor: Ion Ghica	Președintele Academiei Române 1887 – 1890	Succesor: Ion Ghica

[Croitoru Grigorie]

Prezentarea marelui Kogălniceanu este altceva în comparaţie cu cea a Castelului Huniazilor. Felicitări! Gr. M. Croitoru

[constantin grecu]

Este unul din cratorii istoriei moderne a României!

[silvian dobre]

adevaratele valori trebuiesc readuse in memoria generatiilor viitoare !