Pagina lui Victoria Stoian

Ma plimbam intr-o zi de sfarsit de august prin Bucuresti. Terminasem facultatea la Timisoara si aveam o saptamana de vacanta in Capitala pana la inceperea serviciului, in orasul in care locuiesc. Era primul meu loc de munca si trebuia sa ma prezint la 1 septembrie.
Acea saptamana in Bucuresti imi parea ultimul lucru frumos care putea sa mi se intample dupa terminarea studentiei, dulcea pasare a viselor si a maturizarii.
Hoinaream diminetile, intre Universitate si Piata Romana si exploram strazile perpendiculare pe B-dul Magheru. In calea mea a aparut intr-o dimineata muzeul Theodor Aman. Am intrat si am am patruns in alta lume. In muzeu era si atelierul in care a pictat si sevaletul, si un tablou in care aparea atelierul, pictorul in fata sevaletului si un model care poza. Incaperile putea fi toate vizitate si faptul ca ma aflam in locul in care a pictat si trait Theodor Aman mi-a creat o stare de imponderabilitate.
Nu am stiut ca muzeul a fost inchis pentru renovare. L-am mai cautat si in alti ani in care am fost in Bucuresti, dar nu l-am mai gasit.
A trait tot in acea perioada bucuria sa descopar, la Muzeul National de Arta, tabloul lui El Greco, Adorarea Magilor, o capodopera in pictura dedicata Nasterii Domnnului.
Si langa Sala Palatului am descoperit Biserica Cretzulescu.
Muzeul Theodor Aman nu l-am mai gasit, Muzeul National de Arta a fost vandalizat la Revolutie si inchis, singurul loc, din acea spatamana de august, la care am putut sa ma mai intorc a fost Biserica Cretzulescu, miraculos ramasa in picioare.