Biografii de istorici (2): Grigore Florescu

[altmariustotal ortodox]

GRIGORE FLORESCU (1892-1960)

http://www.capidava.ro/personalia.php

La 19 iulie 1960, pe cind se afla la santierul sau arheologic de la Turnu-Severin, a incetat din viata, rapus de un atac de congestie cerebrala, profesorul Grigore Florescu, un vrednic slujitor al stiintei arheologice si al studiilor clasice.
S-a nascut la 12 februarie 1892 in comuna Poroina Mare (raionul Turnu-Severin, regiunea Oltenia), ca fiu al unui invatator rural. Si-a facut liceul la Turnu-Severin. Ruinele evocatoare ale cetatii Drobeta din acest oras si ale podului lui Traian l-au atras spre studiul antichitatii romane, indrumindu-i gindurile tineretii intr-un mod hotaritor. Dupa ce si-a luat bacalaureatul, in 1912, s-a inscris la Facultatea de filozofie si litere din Bucuresti, pentru a urma filologia clasica si istoria veche, ca elev al lui Vasile Parvan. Studiile i-au fost intrerupte de anii razboiului din 1916-1918, fiind grav ranit pe frontul Carpatilor. Ramas cu o invaliditate la mina dreapta, si-a reluat totusi activitatea de student, dupa demobilizare, obtinind licenta in anul 1920. In acelasi an a fost numit asistent la Muzeul National de Antichitati, iar in 1923 a trecut examenul de capacitate pentru invatamintul secundar, devenind profesor la o catedra de limba latina de la liceul "Gheorghe Lazar" din Bucuresti.
A participat cu asiduitate la sapaturile incepute de Vasile Parvan la Histria, iar in 1924 si-a publicat prima lucrare stiintifica, referitoare la un miliar roman de la Seimeni, in Dobrogea, dovedind de la inceput remarcabile aptitudini pentru epigrafia latina. In acelasi an i s-a incredintat, pe raspundere proprie, explorarea cetatii Capidava, care avea sa ramina pina la urma principalul sau santier arheologic. 
In toamna anului 1924, Vasile Parvan l-a trimis in Italia, ca membru al Scolli Romine din Roma, unde a ramas pina in 1926. Acolo a facut studii minutioase de arheologie romana, lucrind in muzee si biblioteci, asistind la cercetarile privind topografia Latiului, la sapaturile de la Ostia, la lucrarile de la Pompei. Roadele muncii sale din cei doi ani petrecuti in Italia au fost concretizate in doua lucrari publicate in "Ephemeris Dacoromana": una tratind despre topografia orasului antic Aricia din Latium, cealalta despre monumentele funerare din provincia Dacia Superior. Dupa intoarcerea in tara, a fost numit asistent la Facultatea de Litere din Bucuresti, cu insarcinarea speciala de a preda epigrafia latina pe linga catedra de Istorie antica. In toamna anului 1927 si-a trecut examenul de doctorat, la aceeasi facultate, prezentind ca teza lucrarea mentionata despre monumentele funerare. Era la numai citeva luni de la moartea prematura a lui Vasile Parvan, care incurajase redactarea acestei importante lucrari si o recomandase pentru doctorat.
Trecuta perioada de pregatire si de prima afirmare stiintifica, Grigore Florescu si-a reluat in mod staruitor sapaturile de la Capidava si ani de-a rindul le-a continuat, cu rezultate arheologice si epigrafice foarte bogate. Intre timp a mai facut cercetari si sapaturi in diverse alte localitati, ca Cernavoda, unde a descoperit resturile unei cariere de piatra din epoca romana; Turnu-Magurele, unde a explorat un cap de pod al limesului dunarean; Racari, unde a scos la iveala temeliile unui important centru roman din Dacia Inferior; Varadia, unde a cercetat ruinele castrului Arcidava.
In anul 1933 a fost numit, pe baza de concurs, conferentiar de epigrafie si antichitati romane la Facultatea de Litere din Bucuresti, post pe care l-a detinut pina in 1949, cind a fost incadrat la Institutul de Arheologie al Academiei R.P.R.
Activitatea sa in cadrul acestui Institut s-a dovedit foarte rodnica. A condus, in afara de vechiul sau santier arheologic de la Capidava, cercetarea castrelor romane de la Bumbesti si Malaiesti si a participat cu rol de seama la intinsele explorari de la Histria. A publicat o temeinica monografie despre rezultatele cercetarilor sale de la Capidava, precum si numeroase alte lucrari de caracter arheologic. A colaborat efectiv la marea culegere de inscriptii antice de pe teritoriul R.P.R. pe care o pregateste Institutul nostru, predind pentru tipar doua fascicule, cu privire la Capidava si Drobeta. Chiar dupa ce a iesit la pensie, in 1957, a continuat sa-si dea o neobosita contributie la activitatea generala a Institutului, prezentind comunicari, lucrind la valorificarea materialelor rezultate din sapaturi. Pentru contributia sa la monografia sapaturilor de la Histria, Academia R.P.R. l-a distins, in 1956, cu premiul "Stefan Gheorghiu".
Grigore Florescu a fost un cercetator productiv. Lucrarile sale publicate se remarca prin caracterul inedit al materialului de baza, prin sobrietatea si probitatea metodei de cercetare si expunere, prin valoarea interpretarilor, care adesea reprezinta bunuri definitiv cistigate pentru stiinta. Numele lui Grigore Florescu va fi intotdeauna legat de frumoasa cetate de la Capidava, pe care el a scos-o la lumina cu o straduinta plina de rabdare si de pasiune, de studiul monumentelor funerare de pe intinsul intregii Dacii, de reconstituirea si comentarea a nenumarate inscriptii latine, de primele incercari de tratare justa a delicatelor probleme referitoare la Muntenia romana si de atitea alte enigme stiintifice, care, sub pana si sub hirletul sau, au capatat inceputuri de rezolvare sau chiar solutii depline. 
A fost un specialist prin excelenta. A cautat sa se fereasca de ispita de a se dispersa in domenii prea variate. Pentru a se concentra cit mai mult asupra anumitor probleme, si-a limitat specialitatea la civilizatia romana, si din aceasta, numai la domeniul arheologic si la cel epigrafic. E un exemplu laudabil sfortarea sa de a aplica la explorarea monumentelor clasice practica cercetarii stratigrafice minutioase, atit de dezvoltata in arheologia statiunilor din epocile primitive.
Pina in ultimul moment al vietii el a ramas un pasionat arheolog de teren. De curind incepuse cercetari in castrul Drobeta de la Turnu-Severin, spre care se simtea atras nu numai prin preocuparile sale stiintifice, dar si prin amintirile dragi ale anilor de liceu, martori ai primului sau entuziasm pentru studiul antichitatii. La virsta de 68 ani pe care ii implinise, era inca viguros si promitea sa mai fie de folos stiintei, multumit ca, in sfirsit, putea sa se dedice cercetarii unui centru roman din tinutul sau natal. Dar moartea avea sa-i dezminta prea devreme aceste sperante, lovindu-l napraznic atunci cind, prins in avintul muncii, o astepta mai putin.
Grigore Florescu a cazut la datorie, ca un maestru de epigrafie si de arheologie romana, tocmai in acea localitate unde, ca scolar, cu peste o jumatate de veac mai inainte, invatase pentru intiia oara sa desprinda intelesul cuvintelor latine de pe documentele de piatra ale trecutului indepartat. 
Cu Grigore Florescu a plecat dintre noi ultimul reprezentant al acelei serii de cercetatori care, indrumati de Vasile Parvan, inca inainte de primul razboi mondial, pusesera baze scolii arheologice moderne din Rominia. El lasa amintirea unui cercetator de merit, caruia stiinta ii datoreaza contributii valoroase. In inimile acelora care l-au cunoscut si cu care a conlucrat va starui totdeauna regretul pentru pierderea unui tovaras destoinic si stimat.
Ii aducem un suprem salut prin formula lapidara a inscriptiilor, pe care el de atitea ori a descifrat-o pe atitea lespezi strabune:
Opto sit tibi terra levis!

Radu VULPE

Necrolog publicat de profesorul Radu Vulpe, in Studii si cercetari de istorie veche, XII, 2, 1961, p. 419-420.

sus

GRIGORE FLORESCU
LISTA BIBLIOGRAFICA 

I. Monografii, sinteze.
1. Gr. Florescu, Arcul de triumf al lui Constantin cel Mare, Tipografia "Tiparul Romanesc", Bucuresti, 1927, 79 p.
2. Gr. Florescu, contributii la volumul colectiv Histria I. Monografie arheologica, Bucuresti, 1954, p. 66-95, 99-162, 285-292, 293-324, 350-352, 352-357 (Gr. Florescu, Incinta cea mare a cetatii, p. 66-95; Gr. Florescu, Sectoarele I-VI, p. 99-162; Gr. Florescu, G. Cantacuzino, Zidul-incinta de pe platoul din Vestul cetatii, p. 285-292; Gr. Florescu, Sectorul din Sud-Vest al cetatii, p. 293-324; Gr. Florescu, Piata pavata, p. 350-352; Gr. Florescu, Strazi, p. 352-357).
3. Gr. Florescu, R. Florescu, P. Diaconu, Capidava. Monografie arheologica, I, Bucuresti, 1958.
4. Gr. Florescu, C.C. Petolescu, Inscriptiile Daciei Romane (Inscriptiones Daciae Romanae), II. Oltenia si Muntenia, Editura Academiei, Bucuresti, 1977.  

II. Studii de arheologie si epigrafie; rapoarte asupra sapaturilor arheologice.
5. Gr. Florescu, Noi descoperiri epigrafice la Seimenii Mari, BCMI, XVII, 1924, p. 88-90.
6. Idem, Aricia: studio storico-topografico, Ephemeris Dacoromana, III, Roma, 1925, p. 1-57.
7. Idem, I monumenti funerari romani della "Dacia Superior", Ephemeris Dacoromana, IV, Roma, 1930, p. 72-148.
8. Idem, Castrul roman de la Racari-Dolj, Craiova, 1931, "Institutul de arheologie olteana", memoriul I, 28 p.
9. Idem, Fouilles et recherches archéologiques à Calachioi (Capidava ?) en 1924 et 1926, Dacia, III-IV, 1927-1932, p. 483-515.
10. Idem, Castrul roman Drobeta (T. Severin). Cercetari si sapaturi arheologice din 1931, RIR, III, Cartea Romaneasca, 1933, p. 32-53.
11. Idem, Monumentum epigraphicum ineditum e Scythia Minore, in vol. In memoria lui Vasile Parvan, Bucuresti, 1934, p. 134-137.
12. Idem, Le camp romain de Arcidava (Varadia): fouilles de 1932, in Istros, I, 1, 1934, p. 60-72.
13. Idem, Monuments épigraphiques inédits de Capidava, in Istros, I, 2, 1934, p. 249-261.
14. Idem, Descoperiri arheologice in Constanta si monumente antice inedite din Muzeul Regional al Dobrogei. Mormantul din B-dul Independentei, Analele Dobrogei, XV, 1934, Glasul Bucovinei, Cernauti, 1934, p. 115-138.
15. Idem, Din vechiul Bucuresti. Biserici, curti boieresti si hanuri dupa doua planuri inedite de la sfarsitul veacului al XVIII-lea, Bucuresti, 1935.
16. Idem, Cariera romana de la Cernavoda, Analele Dobrogei, XVII, 1936, Glasul Bucovinei, Cernauti, 1936, p. 33-46.
17. Idem, Monumente antice din Muzeul Regional al Dobrogei, Analele Dobrogei, XVII, 1936, p. 127-135.
18. Idem, Fouilles archéologiques de Capidava. 1928-1936, Dacia, V-VI, 1935-1936, p. 351-386.
19. Idem, Monuments antiques du Musée régional de la Dobroudja à Constanta, Dacia, V-VI, 1935-1936, p. 423-433.
20. Idem, Turnul antic de la Turnu-Magurele (Cercetari arheologice din 1936), in vol. Omagiu lui Constantin Kiritescu, Bucuresti, 1937, 526-535.
21. Idem, Römischer Steinbruch bei Cernavoda, Rumänien, in Germania, XXI, Frankfurt a. Main, 1937, p. 108-113.
22. Idem, Ein germanischer Name aus Capidava, Germania, XXII, 1, ian. 1938, p. 54-55.
23. Idem, Contributia descoperirilor arheologice la cunoasterea trecutului Dobrogei (Scythia Minor), in Pontice, I, 2, Constanta, 1939, p. 34-38. 
24. Idem, Fouilles archéologiques de Capidava. 1937-1940, Dacia, VII-VIII, 1937-1940, p. 345-351.
25. Idem,Monumenti inediti del Museo regionale della Dobrogea, Dacia, VII-VIII, 19437-1940, p. 293 – 297.
26. Idem, Doua monumente epigrafice in legatura cu problema continuitatii, RIR, X, 1940, p. 164-173.
27. Idem, I monumenti funerari romani della Dacia Inferiore, "Biblioteca Muzeului National de Antichitati din Bucuresti", I, Bucuresti, 1942, 66 p.
28. Idem, Monumenti antichi di Durostorum, Dacia, IX-X, 1941-1944, p. 427-430.
29. Idem, Le problème de la première division de la Dacie, Balcania, VII, I, 1944, p. 45-55.
30. Idem, Capidava, in vol. In amintirea lui Constantin Giurescu, Bucuresti, 1944, p. 249-261.
31. Idem, Cetatea Turnu (Turnu-Magurele), RIR, XV, 1945, p. 432-464.
32. Idem, Un nou document privitor la flota romana de pe Dunarea Moesica, RIR, XVI, 1946, p. 10-17.
33. Idem, Capidava in epoca migratiilor, RIR, XVI, 1946, 4, p. 325-343.
34. Idem, Les fouilles archéologiques de Capidava. 1940-1945, Dacia, XI-XII, 1945-1947, p. 209-220.
35. Idem, Apulum, Alba Iulia, 1947. Retiparita in Apulum, III, 1947-1949, p. 162-169.
36. Idem, Sapaturile arheologice de la Capidava (1948), in Studii. Revista de stiinta si filosofie, II, 1, 1949, p. 130-131.
37. Idem, O noua inscriptie referitoare la familia Cocceilor dela Capidava, SCIV, 1,2 1950, p. 126-138.
38. Idem, Une nouvelle inscription concernant la famille des Coccei de Capidava, in vol. Gavril Katarov (Serta Katzaroviana), I (= Izvestija Institut XVI), Sofia, 1950, p. 285-290.
39. Idem, Un nou document epigrafic referitor la teritoriul de la nordul Dunarii moesice, SCIV, II, 2, 1951, p. 125-135.
40. Idem, Sisteme constructive romane la Histria, SCIV, 4, 3-4, 1953, p. 597-609.
41. Idem, O inscriptie inedita din fosta colectie a prof.dr. Fr. Rainer, SCIV, VI, 1-2, 1955, p. 331-332.
42. Idem (in colaborare cu Exspectatus Bujor), Sapaturile arheologice de la Malaiesti, VI, 1-2, 1955, p. 271-279.
43. Idem, O piatra de hotar de la Capidava, SCIV, VIII, 1957, p. 317-321.
44. Idem, Sapaturile de salvare de la Bumbesti (r. Tg. Jiu, regiunea Craiova), in colaborare cu Exspectatus Bujor si Ana Matrosenco, MCA, 4, 1957, p. 103-118.
45. Idem, Einige neue Beobachtungen über den Donaulimes entlang der Dobrudscha, Dacia, N.S., I, 1957, p. 237-244.
46. Idem, Contribution à l’éclaircissement du problème du médaillon dans l’art gréco-romain, in volumulHommage à Waldemar Deonna, Bruxelles, 1957, p. 220-225.
47. Idem, Doua documente epigrafice in legatura cu organizarea quasi-municipala a comunelor rurale(territoria) romane, SCIV, IX, 2, 1958, p. 337-348.
48. Idem, Cu privire la lectura unor inscriptii de la Turnu-Severin, SCIV, IX, 2, 1958, p. 421-423.
49. Idem, Capidava: Raport asupra activitatii arheologice din 1956, MCA, 5, 1959, p. 555-559. 
50. Gr. Florescu, R. Florescu (Fl. Anastasiu, D. Valceanu, T. Mateescu, D. Teodorescu, P. Munteanu),Sapaturile arheologice de la Capidava (1957), MCA, 6, 1959, p. 617-627.
51. Idem, Problema castrelor de la Malaiesti, Drajna de Sus si Pietroasa, in vol. Omagiu lui Constantin Daicoviciu, Bucuresti, 1960, p. 225-232 = Studii si materiale privitoare la trecutul istoric al judetului Prahova, 1, Ploiesti, 1968, p. 31-39.
52. Idem, Deux tablettes nouvelles des Cavaliers danubiens, in vol. Hommages à Léon Hermann, Bruxelles, 1960, p. 369-373.
53. D. Adamesteanu, Gr. Florescu, Drobeta, Enciclopedia dell’arte antica classica e orientale, 3, Roma, 1960, p. 183-184.
53. Gr. Florescu, R. Florescu, Gl. Ceacalopol, Sapaturile arheologice de la Capidava (1958), MCA, 7, 1961, p. 571-579.
54. Gr. Florescu, R. Florescu, Gl. Ceacalopol, Sapaturile arheologice de la Capidava (1959), MCA, 8, 1962, p. 693-704.

III. Recenzii, note bibliografice, cronici.
55. Silvio Ferri, Arte romana sull Danubio. Considerazioni sullo sviluppo, sulle derivazioni e sui caratteri dell’ arte provinciale romana, in Biblioteca della Rivista "Historia" dell "Popolo d’Italia", No. 3, 1933, 423 p. + 594 fig., recenzie Grigore Florescu, in RIR, V-VI, 1935-1936, p. 427-429.
56. V. Christescu, Istoria militara a Daciei romane, in Dacia, VII-VIII, 1937-1940, p. 463. 
57. Lothar Hahl, Zur Stilentwicklung der provinzial-römischen Plastik in Germanien und Gallien, in Dacia, VII-VIII, 1937-1940, p. 463 – 464.
58. Angelo Brelich, Aspetti della morte nelle iscrizioni sepolcrali dell`imperio romano, in Dacia, VII-VIII, 1937-1940, p. 464.
59. Ion I. Russu, Un pretins visigot in Capidava dobrogeana: "Aurgais", in RIR, XVI, 1946, p. 173-179, recenzie Gr. Florescu in RIR, XVII, I-II, 1947, p. 173-174.
60. M. Renard, La légende de Pero et de Micon sur les vases de la Graufesenque, Latomus, 14, 1955, 2, fasc. 2, p. 285-289 + 2 pl. afara de text, in SCIV, VIII, 1957, 1-4, p. 395. 
61. M. Renard, Pline l’Ancien et le motif de l’asarôtos oikos, Latomus, 23, 1956, p. 307-314, in SCIV, VIII, 1957, 1-4, p. 395-396.
62. M. Renard, Junon, la Fortune et Ilithyie, AIPHOS, 13, 1953 (Bruxelles, 1955), Melanges Isidore Levi, p. 351-357, in SCIV, VIII, 1957, 1-4, p. 396.
63. G. Lugli, La tecnica edilizia romana, I, Roma, 1957, in SCIV, IX, 1, 1958, p. 230-232. 
64. I.I. Russu, Materiale epigrafice in Muzeul Raional Dej, in Activitatea muzeelor, Sfatul popular al regiunii Cluj, Sectia Culturala, Cluj, 1956, p. 118-131, in SCIV, X, 1, 1959, p. 203.
65. N. Gostar, L. David, O gema gnostica in Muzeul Istoric din Cluj, in Activitatea muzeelor, Sfatul popular al regiunii Cluj, Sectia Culturala, Cluj, 1956, p. 135-138, in SCIV, X, 1, 1959, p. 203.