Pictura bisericeasca

[altmariustotal ortodox]

Pictura bisericeasca

Este indisolubil legata de locasul de cult ortodox. Este greu de inchi­puit o biserica ortodoxa fara pictura murala care acopera de obicei in­treaga suprafata interioara a zidurilor bisericii, iar uneori, ca in cazul bisericilor romanesti din nordul Moldovei, chiar suprafata exterioara ; exceptiile de la regula generala sunt putine si ele se explica numai prin imprejurarile istorice defavorabile (ca in cazul unora dintre bisericile monumente istorice din Moldova si a celor din Ardeal), prin lipsa posibi­litatilor materiale de a realiza zugravirea, ori prin influenta cultelor pro­testante cu ai caror membri au convietuit credinciosii ortodocsi, in unele regiuni multinationale. Cat priveste icoanele mobile (portative) ele sunt in­tim legate nu numai de locasul cultului public si oficial al Bisericii, de unde nu lipsesc niciodata ci si de manifestarile cultului particular, patrunzand in casele credinciosilor.

 

Folosirea si venerarea lor a fost in­tegrata in chip fiintial manifestarilor cultului divin public. Intrand in bi­serica, credinciosii se inchina mai intai la icoanele de pe iconostasul din mijlocul naosului si la cele de pe catapeteasma, si abia dupa aceea iau loc in sfantul locas, pentru a participa la sfintele slujbe. Inainte de a intra in sfantul altar pentru serviciul Liturghiei, preotul ortodox se in­china in fata icoanei Mantuitorului, a Sfintei Fecioare si a Sfantului patron «Hram» al bisericii.

 

Icoana nu e doar o simpla imagine sacra, ea ne da sentimentul real al prezentei lui Dumnezeu si a sfintilor.

 

Slujba Tainei Sf. Marturisiri, atat de frecventa in viata religioasa a credinciosilor ortodocsi, se oficiaza de regula in fata icoanei Mantuitorului Hristos, la care de altfel duhovnicul se si refera in formula sacramentala de indemn catre penitent de a face o marturisire completa si sincera ("Iata, fiule, Hristos sta nevazut, primind marturisirea ta cea cu umi­linta").

 

Ca intreaga arta sacra, si aceea a icoanelor (pictura bisericeasca in ge­neral) nu poate fi inteleasa in adevaratul ei continut si sens decat integrata in Biserica si in viata ei liturgica si sacramentala. Rupta de Biserica si de viata religioasa, arta iconografica nu poate fi inteleasa decat partial si in­complet, daca nu cu totul eronat, asa cum se si intampla cateodata, in ope­rele unora dintre istoricii sau criticii laici de arta.

 

Lumea creaturala infatisata in pictura iconografica ortodoxa este orientata integral catre cea de dincolo, catre vesnicie. Spre deosebire de arta religioasa apuseana, mai mult realista, orientata spre redarea cat mai fidela a omului si a naturii, in pictura bisericeasca ortodoxa atat natura cat si omul si lumea animala sunt reprezentate nu atat in existenta lor "naturala", cat in una "spirituala".