Părintele Seraphim Rose a scris către sfârșitul vieții scrisoarea următoare, adresată unui tânăr despre care auzise că era interesat de scrierile metafizicianului francez René Guénon. Fragmente din această scrisoare au fost reproduse în Not of This World (tradusă în românește cu titlul Viața și lucrările Părintelui Seraphim Rose). Aici puteți citi pentru prima oară textul integral. Traducere de Iuliana Nistoroaia.
…Întâmplarea a făcut ca René Guénon să influențeze în mod fundamental formarea configurației mele intelectuale (chestiunea Creștinismului Ortodox comportă o discuție separată). Am citit și studiat cu aviditate toate cărțile lui la care am avut acces; datorită acestei influențe am învățat chineza veche și am hotărât să fac pentru tradiția chineză ceea ce a făcut el pentru cea hindusă; am reușit chiar să întâlnesc și să studiez cu un reprezentant autentic al tradiției chineze și să înțeleg pe de-a-ntregul diferența – semnalată de Guénon – între astfel de învățători veritabili și simplii „profesori” care predau la universitate.
René Guénon m-a învățat să caut și să iubesc Adevărul mai presus de orice altceva, și m-a învățat să nu mă mulțumesc cu altceva decât Adevărul; asta m-a adus în cele din urmă la Biserica Ortodoxă. Poate că te vor ajuta câteva cuvinte despre ce am trăit eu.
Timp de câțiva ani din drumul meu intelectual și spiritual m-am mulțumit să mă situez „deasupra tuturor tradițiilor”, dar totodată cumva credincios lor; am aprofundat tradiția chineză în mod special doar pentru că nimeni nu o mai înfățișase Vestului dintr-o perspectivă pe deplin tradițională. Am vrut să vizitez o Biserică Ortodoxă din simpla dorință de a cerceta încă o „tradiție” – știam că Guénon (ca și unul dintre discipolii lui) a descris Ortodoxia ca pe cea mai autentică dintre tradițiile Creștine.
Însă…când am intrat pentru prima oară într-o Biserică Ortodoxă (o Biserică rusă din San Francisco), am trăit ceva ce nu mai simțisem în niciun templu budist sau oriental de alt fel; mi-a șoptit inima că aici eram „acasă”, că toate căutările mele au luat sfârșit. Nu prea mi-am dat seama atunci ce…însemna asta, pentru că slujba mi se părea stranie, căci era într-o limbă străină. Am început să vin mai des la Biserică, învățând treptat limba și obiceiurile, deși încă îmi păstram ideile de bază guénoniene despre toate tradițiile spirituale autentice.
Dar pe măsură ce s-a intensificat contactul meu cu Ortodoxia și cu ortodocșii, o idee nouă și-a croit drum în conștiința mea: că Adevărul nu este o simplă noțiune abstractă, cu care operează mintea, ci este ceva personal – este chiar o Persoană – căutată și iubită de către inimă. Așa l-am întâlnit eu pe Hristos. Acum sunt recunoscător că mi-a luat câțiva ani să mă apropii de ortodoxie și că apropierea n-a cuprins exaltări emoționale – și aici s-a făcut simțită influența lui Guénon, care m-a ajutat să mă adâncesc în Ortodoxie fără suișurile și coborâșurile trăite de convertiții care nu sunt în totalitate pregătiți pentru profunzimile neasemuite ale ortodoxiei. Intrarea mea în Biserica Ortodoxă a survenit tocmai când am părăsit lumea academică și am renunțat la încercarea de a comunica lumii occidentale tradiția chineză. Învățătorul meu chinez – singura mea legătură adevărată cu tradiția chineză – a părăsit și el San Francisco cu puțin timp înainte, și în manieră pur guénoniană a dispărut fără urmă, nelăsând nicio posibilitate de a fi găsit. Îmi amintesc de el cu mult drag, dar după ce am devenit ortodox mi-am dat seama cât de mărginite erau învățăturile lui: înțelepciunea spirituală chineză, spunea el, va pieri cu totul de pe fața pământului dacă va mai dăinui comunismul în China încă vreo zece sau douăzeci de ani. Atât de fragilă era această tradiție – dar Creștinismul Ortodox cu care tocmai mă întâlnisem va birui toate potrivniciile și va dăinui până la sfârșitul veacurilor, pentru că nu e una dintre multele tradiții transmise de la o generație la alta, ci începutul Predaniei a fost făcut de către Însuși Dumnezeu.
Acum mă întorc cu gândul la René Guénon ca la primul meu dascăl în materie de Adevăr, și mă rog la Dumnezeu să te ajute să iei doar ce e bun la el, nelăsându-te încătușat de limitările lui. Chiar și din punct de vedere psihologic, „înțelepciunea Orientală” nu este potrivită pentru noi, fiindcă suntem occidentali și trupește și sufletește; Ortodoxia este neîndoielnic tradiția ce ne-a fost dăruită nouă – și asta se poate vedea limpede în primele zece secole ale Europei Occidentale, înaintea căderii Romei de la dreapta credință. Dar trebuie avut în vedere și faptul că Ortodoxia nu este o simplă „tradiție” ca oricare alta, o „predanie” a vreunei înțelepciuni spirituale oarecare din vechime; este Adevărul lui Dumnezeu aici și acum – ne pune în legătură nemijlocită cu Dumnezeu, ceea ce nicio altă tradiție nu poate face. Există multe adevăruri parțiale în celelalte tradiții, și din predania ajunsă la noi din timpurile în care oamenii erau mai aproape de Dumnezeu, și din ceea ce au trăit oameni înzestrați sufletește și aflați în căutări spirituale profunde; dar Adevărul întreg se regăsește doar în Creștinism, în care Dumnezeu Se descoperă pe Sine omenirii. Să-ți dau un exemplu: există și în alte tradiții învățături despre înșelarea duhovnicească, dar niciuna nu ajunge la înalta finețe a celei propovăduite de către Sfinții Părinți ai Ortodoxiei; și, mai important, înșelăciunile celui rău și ale propriei noastre naturi căzute sunt în așa măsură ubicui și atât de insidioase, încât nimeni nu le poate ocoli dacă nu-L are pe Dumnezeul Cel plin de dragoste, dezvăluit de Ortodoxie, ca să ne mântuiască de ele. La fel, tradiția hindusă propovăduiește multe lucruri adevărate despre sfârșitul erei Kali Yuga; dar cine doar știe aceste adevăruri în mintea lui nu va avea tăria să refuze ispitele acelor vremuri, și mulți dintre cei care îl vor recunoaște pe Antihrist (Chalmakubi) i se vor închina, în ciuda faptului că vor ști cine este – doar inimile întărite cu puterea lui Hristos i se vor putea împotrivi.
Mă voi ruga pentru tine să-ți deschidă Dumnezeu mintea și să faci cele trebuincioase pentru a-L putea întâlni. Vei fi fericit așa cum nici n-ai visat vreodată că ai putea fi; inima și mintea ta se vor uni pentru a cunoaște pe Dumnezeul cel Adevărat, și niciun adevăr pe care l-ai descoperit cândva nu se va pierde. Așa să te ajute Dumnezeu! Te rog să-mi scrii despre orice îți trece prin minte sau prin inimă.
Cu dragoste,
Pr.Seraphim
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius