Zen - din nou

[Bdi]

The Art of Peace.doctraducere Sutra Prajna Paramita Zen.DOCYoga si Zen Mario.doc

Motto: A nu şti este ceva extrem de intim. Acest „Nu ştiu.” al tău este vastitatea propriei tale naturi profunde care dă naştere împrăştierii constelaţiilor cosmice, umbrei copacilor din curte şi propriei tale inimi bătânde.

Kuei Ch`in (maestru Ch`an din secolul IX)


Fa-yen Wen I (885-958) experienced full Enlightenment immediately following his first meeting with the Zen master Ti ts’ang Kuei-ch’in (869-928). Fa-yen was very young at the time and on pilgrimage with several companions when they were stopped by a severe storm. They put up at the Ti Ts'ang temple where master Kuei Ch'in was abiding at the time.
Kuei Ch'in said, "Where are you going?"
In the tradition of hsing-chiao Fa-yen said, "I am going to continue as a Wanderling on foot."
The teacher asked, "What is the purpose of your wandering?" (Stirring the waters of eternity.) [Calugarii “nor/apa” (“care umbla pe nori”) / kapno bathai la daci.]
Fa-yen said, "I don't know." (This stupor, this stupidity is utterly fruitful.)
Kuei Ch'in said, "Not knowing is most intimate." (Your not knowing is the vastness of your own deep nature giving birth to the spattering galaxies, to the dark shapes of the trees in the courtyard, and to your own beating heart).

Au mers odata niste batrani la avva Antonie si era avva Iosif cu dansii. Si vrand batranul (Antonie) sa-i cerceteze pe ei, a pus inainte un cuvant din Scriptura si a inceput de la cei mai mici a intreba care este cuvantul acesta si fiecare zicea dupa puterea sa. Iar batranul zicea fiecaruia : inca n-ai aflat. Mai pe urma de toti a zis catre avva Iosif : tu cum zici ca este cuvantul acesta ? Raspuns-a : Nu stiu. Deci a zis avva Antonie : cu adevarat a aflat calea, caci a zis nu stiu.
NORUL NECUNOAŞTERII DIVINE!
http://www.edituraherald.ro/bookdetail.asp?cod_carte=165&title=...

Cartea de fata nu se adreseaza nimanui – aceasta pare sa fie la prima vedere concluzia inevitabila a celui care intalneste sirul de avertismente care inchid intr-o acolada protectoare aceasta lucrare. Dupa cate se pare, autorul ei pare sa-si fi dat toata silinta sa scrie o carte cat mai antipatica cu putinta. Caci Norul nu se adreseaza „specialistilor”, dupa cum nu se adreseaza nici amatorilor; necrestinilor, si nici tuturor acelora dintre crestini. Daca prin cine stie ce nefericita intamplare dai de cartea aceasta, pare sa spuna autorul ei, fa-mi un bine si mai ales, fa-ti un bine: nu o citi. Avertismentul violent care deschide si insoteste aceasta carte a fost supus unei atenuari constante de catre editorii moderni, atunci cand nu a fost considerata o abila figura retorica pentru atragerea unei audiente sporite. Or, aceste avertizari trebuie intelese mai curand asemeni observatiilor care insotesc de obicei produsele farmaceutice, prin care suntem preveniti ca trebuiesc tinute departe de curiozitatea copiilor, de vreme ce ei nu stiu cand, cat, cum sau pentru ce trebuie luat medicamentul respectiv. Pentru ca intr-adevar, aceasta carte este destinata unei afectiuni anume si unei patimi speciale: patima de Hristos. Cu alte cuvinte, ea nu se adreseaza oamenilor „sanatosi” – chiar daca oricine ar citi-o macar cu onestitate n-ar putea decat sa fie de acord ca masura integritatii sale de om este data de distanta la care se afla de portretul omului duhovnicesc schitat de-a lungul Norului. Mai mult, rolul ei nu este acela de a te vindeca de aceasta impatimire, ci de a o agrava. Prin urmare, doua riscuri corespunzatoare il asteapta pe cel care se incumeta sa parcurga aceasta carte fara a fi determinat de altceva decat de o simpla curiozitate livresca, ori de iluzia ca va da in sfarsit peste piatra filozofala care-i va anula cu usurinta inertia vietii sale interioare, inundandu-i sufletul cu realizarea promisiunilor vietii viitoare. Cel dintai se expune la pierderea oricarui interes si disponibilitate ulterioara pentru tema acestei scrieri, care nu este alta decat cea anuntata simplu de titlul ei: cum se poate uni sufletul cu Dumnezeu. Pe cand cel de-al doilea se afla in pericolul atat de frecvent intalnit, dupa cum o arata autorului Norului in acord cu toti autorii de literatura ascetica si mistica, de a simula o gesticulatie pretins mistica si de a forta producerea unei „trairi” potrivit reprezentarilor sale construite pe baza surselor de care a dispus si, eventual, sub indrumarea unui „maestru” care a parcurs un drum asemanator celui la care se angajeaza si el acum (cf. cap. LI si LIII)......


Morihei Ueshiba (1883-1969) was one great martial artist of the history. He was the founder of Aikido, which can be translated as "The Art of Peace." Morihei Ueshiba is referred to by the practitioners of Aikido as O-Sensei, "The Great Teacher". The following quotations have been compiled from O-Sensei's collected talks, poems, and calligraphy, and from oral tradition.

One
The Art of Peace begins with you. Work on yourself and your appointed task in the Art of Peace. Everyone has a spirit that can be refined, a body that can be trained in some manner, a suitable path to follow. You are here for no other purpose than to realize your inner divinity and manifest your innate enlightenment. Foster peace in your own life and then apply the Art to all that you encounter

Two
One does not need buildings, money, power, or status to practice the Art of Peace. Heaven is right where you are standing, and that is the place to train.

Three
All things, material and spiritual, originate from one source and are related as if they were one family. The past, present, and future are all contained in the life force. The universe emerged and developed from one source, and we evolved through the optimal process of unification and harmonization. ...

Morihei Ueshiba a fost un maestru eliberat, o fiinta speciala asa cum, deocamdata, au fost si sunt putine pe pamant.
El a practicat si a predat artele martiale ca pe o cale a pacii si, desi multe traditii martiale autentice ofera perspectiva spirituala asupra caii martiale, Morihei Ueshiba a realizat calea martiala ca fiind o arta a pacii.
Printre altele, era aproape invincibil in arta sa si chiar si in exercitiile la care participau un mare numar de persoane care se angrenau in contact la nivelul sau, Morihei Ueshiba iesea cu usurinta invingator (chiar si in ultimii ani ai vietii).
Marele sau cadou facut omenirii este Arta Pacii.

Învăţăturile fondatorului aikido-ului…

Cele trei viziuni:

I. Calea unui luptător constă în manifestarea Iubirii Divine, spiritul care cuprinde şi hrăneşte tot ceea ce există. Lacrimi de recunoştinţă şi de bucurie au început să-mi şiroiască pe obraji. Am perceput Pământul ca fiind propria-mi casă, iar soarele, luna, stelele îmi erau prieteni apropiaţi. Ataşamentul pentru lumea materială a dispărut. (anul 1925 la vârsta de 42 de ani)

II. Pe la ora două dimineaţa, în timp ce executam ritualul de purificare, am uitat brusc toate tehnicile de arte marţiale pe care le cunoscusem vreodată. Tot ceea ce învaţătorii mei îmi transmiseseră îmi era acum complet nou pentru mine. Aceste tehnici reprezentau în noua viziune modalităţi de cultivare a vieţii, a cunoaşterii, a bunului simţ, şi nu instrumente de doborare a duşmanului. (anul 1940, luna decembrie)

III. Calea luptătorului a fost greşit înţeleasă, ca o modalitate de a ucide şi de a distruge pe ceilalţi. Aceia care caută competiţia comit o gravă eroare. Lovirea, jignirea sau distrugerea cuiva constituie cel mai mare pacat pe care îl poate face o fiinţă umană. Adevarata Cale a Luptătorului constă în evitarea masacrului. Ea este arta Păcii, puterea iubirii.

Lumea va cotinua să se schimbe dramatic, însă disputele şi războaiele ne pot distruge complet. Avem nevoie acum de tehnici de armonizare, şi nu de conflicte. Este nevoie de Arta Păcii şi nu de Arta Războiului.

Principiile lui Morihei Ueshiba: reconcilierea, armonia, cooperarea, empatia.

De aici începe propriu zis “cartea”:

Frumuseţea divină

A cerului şi a pământului!

Toate creaturile

Aparţin

Unei singure familii.

Ai - armonie, echilibru, unitate.

Ki - energie, vitalitate, spirit

Do - cale, metoda, mod de viaţa.

Arta Păcii începe cu tine. Munceşte cu tine şi lasă Arta Păcii să se manifeste în toate activităţiile tale. Fiecare are un spirit care poate fi şelfuit, un corp care poate fi antrenat şi o cale pe care să o urmeze. Eşti în viaţă pentru a cunoaşte ceea ce este sacru în tine. Adu pacea în propria ta viaţă şi aplică Arta Păcii în tot ce te înconjoară.

Omul nu are nevoie de case, bani, putere, sau de un anumit statut pentru a practica Arta Păcii. Paradisul se află acolo unde te afli şi acela este locul unde te poţi antrena.

Toate lucrurile, materiale şi spirituale, îşi au originea într-o singură sursă şi sunt legate între ele, ca şi cum ar fi o singură familie. Trecutul, prezentul şi viitorul sunt cuprinse toate în forţa vieţii.

Universul a luat naştere şi s-a dezvoltat dîntr-o singură sursă, iar noi evoluăm prin procesul de unificare şi armonizare.

Arta Păcii este medicamentul pentru o lume bolnavă. Răul şi dezordinea din lume există pentru ca omenirea a uitat că tot ceea ce există îşi are originea într-o singură sursă. Întoarce-te la sursă şi părăseşte gândurile pe egoism, dorinţe meschine, mânie. Cel care nu are nimic, de fapt are totul.

Dacă nu devii una,

Cu Vidul Cosmic,

Nu vei înţelege niciodată,

Arta Păcii.

Arta Păcii este aplicabila oriunde pe pământ, începând cu vastitatea spaţiului şi terminând cu cele mai mici plante şi animale.

Forţa vieţii pătrunde peste tot şi puterea ei este nelimitată. Arta Păcii ne permite să fim conştienţi şi să pătrundem în această rezervă uriaşă a energiei universale.

Opt forţe susţin creaţia

Mişcarea şi nemişcarea,

Solidificarea şi fluidizarea,

Expansiunea şi contracţia,

Unificarea şi divizarea.

Viaţa înseamnă evoluţie..,

http://www.adanima.org/2006/07/26/arta-pacii-morihei-ueshiba-3/

http://aikibudo.ro/citate

http://www.jovis.ro/Cartea-Arta-pacii-Morihei-Ueshiba-145.htm



Maka Hannya Haramita Shingyo
(Esenţa Sutrei Marii Înţelepciuni care permite să mergi Dincolo):
Bodhisattva-ul Adevăratei Libertăţi, prin practica profundă a Marii Înţelepciuni, înţelege că, corpul şi cele 5 agregate (senzaţii, percepţii, gândire, activitate, conştiinţă) nu sânt decât Vacuitate (Vid) – ku – şi prin această înţelegere, îi ajută pe toţi cei care suferă.
O, Sariputra, fenomenele nu sânt diferite de ku. Ku nu este diferit de fenomene. Fenomenele devin ku. Ku devine fenomen (forma este Vidul, Vidul este forma), cele 5 agregate sânt tot fenomene.
O, Sariputra, orice existenţă are caracterul de ku, nu există nici naştere, nici început, nici puritate, nici murdărie, nici creştere, nici descreştere.
Iată de ce, în ku, nu există nici formă, nici skandha (agregate), nici ochi, nici ureche, nici nas, nici limbă, nici corp, nici conştiinţă; nu există nici culoare, nici sunet, nici miros, nici gust, nici atingere, nici obiect al gândirii; nu există nici cunoaştere, nici ignoranţă, nici iluzie, nici încetare a iluziei; nici suferinţă, nici declin(decădere), nici moarte; nici sfârşit al declinului, nici încetare a suferinţei; nu există cunoaştere, nici profit, nici non-profit.
Pentru un Bodhisattva, graţie acestei înţelepciuni care te conduce Dincolo, nu există nici frică, nici teamă, orice iluzie şi ataşament sânt abandonate şi poate ajunge la scopul final al vieţii, Nirvana.
Toţi Buddha din trecut, prezent şi viitor pot ajunge la înţelegerea acestei înţelepciuni supreme care te eliberează de suferinţă şi îţi permite să găseşti realitatea.
Această mantra, incomparabilă şi fără egal se spune aşa: “Să mergem, mergem, mergem împreună, Dincolo de dincolo pe ţărmul satori-ului.”

http://www.komuso.com/albums/World_of_Zen_Music,_The_-_Saji.html



V. si fisierele atasate postarii (sub titlu, sub imagini).

[Bdi]

[Bdi]

V. si:

http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/o-foarte-tare-cartepoarta-de

http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/ramana-cineva-care-a-reusit

http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/jivanmukta-1

http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/sff-ioasaf-sau-iosafat-adi...

http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/sff-ioasaf-sau-iosafat-adi...

http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/realitatea-de-care-nu-ne-dam

http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/3496555:BlogPost:28987

http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/cel-care-cauta

http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/cine-este-dumnezeu

[Bdi]

http://altmarius.ning.com/profiles/blog/show?id=3496555%3ABlogPost%...

[Bdi]

(Cea mai veche poezie - 2000 BC)
„Răsare soarele: de muncă mă apuc.
Apune soarele: în somn mă duc.
Îmi sap fântâna, beau din ea.
Din plin ogorul mă va sătura.
Nici împăratul cu puterea lui, mai bine
nu s-ar putea-ngriji de mine.”

[Bdi]

…ideea ca lumea in care traim este un val al iluziilor nu este noua. Ceea ce se schimba, totusi, este intelegerea populara privind ceea ce este necesar pentru a alunga iluzia. Pentru Platon, nu era nicio indoiala ca eliberarea necesita decenii de studiu disciplinat si reflectie filosofica. Crestinii credeau ca ar fi si mai greu – moartea fiind singurul mod de a capata acces la „adevarata” lume de dincolo. [Dar, uneori] valul iluziei poate fi strapuns mult mai usor. Fiind nevoie doar de o mica disonanta cognitiva, un semn ca ceva nu este in regula in lumea din jurul nostru. Aceasta poate fi provocata de o opera de arta, de un act de protest si chiar de un articol de imbracaminte. [ca in Satori-ul din Zen: in timpul meditatiei nu se intampla nimic, dar dupa un timp Paf ! vine, declansat de un eveniment banal, practic orice il poate declansa]
„Perturbarile cu originile cele mai joase si mai efemere au intrerupt ordinea lumii.” (Debord)
…
Deja in 1959, Alan Watts recunostea ca versiunea zen pe care o adoptase generatia beat, semana f. putin cu zenul veritabil. In eseul sau intitulat „Beat Zen, Square Zen, and Zen”, Watts sa arata nelinistit ca aceasta straveche cale de eliberare devenise o caricatura, o scuza pentru „hipsterul pseudo-intelectual in cautare de senzatii noi, care imprastie picaturi de zen si franturi din jargonul jazzului, pt a-si justifica dezicerea de o societate ce echivaleaza cu exploatarea altor oameni.” Watts era ingrijorat ca lectura lenesa si egocentrica a unor texte clasice era folosita pt a justifica „o boemie apologetica”. Avea motive sa-si faca griji.
Maestrul Lin-chi zicea „in budism nu trebuie sa uzezi de efort. Trebuie doar sa fii simplu, fara nimic special. Mananca-ti mancarea, goleste-ti intestinul, elimina apa si, cand esti obosit, du-te si intinde-te. Ignorantul va rade de mine, dar inteleptul va intelege.”
Vechi poem Zen: „Daca vrei sa ajungi la adevarul deplin, nu-ti face griji in privinta binelui si raului. Conflictul dintre bine si rau este boala mintii.”
Zen-ul, prost inteles, este f. vulnerabil la „adolescentizare”. Respingerea „regulilor” privind binele si raul, aparenta angajare la o letargie principiala si valorizarea functiilor brute ale corpului alimenteaza „toanele nearticulate ale tineretii”… Zenul beatnik poate degenera usor intr-o posomoreala adolescentina acoperita de credibilitatea exotismului asiatic. [au luat ce au vrut, cum au vrut si cat le-a convenit]
Cui ii pasa daca zenul lui Kerouac si al lui Ginsberg sau hinduismul unor trupe ca The Beatles si The Who este ceva autentic si veritabil?
E suficient sa para autentic in ochii celorlalti.

[Bdi]

To be born as a human being is a rare thing, something to be grateful for. But being born as a human being is worthless if you spend your whole life in a mental hospital. It is worthless if you worry about not having money. It is worthless if you become neurotic because you cannot get a prestigious job. It is worthless if you weep because you lose your girlfriend. (Kodo Sawaki - Zen Master)