SĂRBĂTORI LITURGICE:DUMINICA DIVINEI ÎNDURĂRI - eseu teologic - CEZARINA ADAMESCU

[adamescu cezarina victoria]

SARBATORI LITURGICE

 

 

DUMINICA TOMII – DUMINICA DIVINEI MILOSTIVIRI.

MARIA – MAICA MILOSTIVIRII

 

                                                           

                                                            „Răsărit-a în întuneric lumină celor drepţi Cel

                                                            Îndurător, milostiv şi credincios.”

                                                                                    (Ps. 111/112)

 

Într-unul din mesajele sale, Prea Sfânta Fecioară Maria îi cheamă pe toţi copiii săi la iubire şi îndurare. ”Fiţi îndurători – cu inima – ne îndeamnă Regina Păcii şi Maica Milostivirii. Orice îndurare care vine din inimă, vă apropie tot mai mult de Fiul meu.”

            Dumnezeu ne oferă „un ocean de iubire”, un potir infinit de dragoste părintească presărată cu celelalte daruri: încredere, prietenie, simpatie, respect, răbdare, har peste har.

            El spusese sorei Faustina Kovalska într-o viziune: „Fiica mea, vorbeşte lumii întregi despre nepătrunsa Mea Îndurare (izvorâtă, desigur din nepătrunsa Sa Iubire). Doresc ca Sărbătoarea Îndurării să fie o scăpare şi un refugiu pentru toate sufletele şi mai ales pentru păcătoşi. În acea zi adâncurile Îndurării Mele pline de blândeţe, sunt deschise. Revărs un ocean întreg de haruri peste acele suflete care se apropie de izvorul Îndurării Mele. Sufletul care se va spovedi (în cele 8 zile care preced sau urmează „Duminicii Îndurării”) şi va primi Sfânta Cuminecătură, va obţine iertarea totală a păcatelor sale şi a pedepsei.

            În acea zi sunt deschise toate stăvilarele izvoarelor dumnezeieşti prin care se revarsă harurile; nici unui suflet să nu-i fie teamă să se apropie de Mine, chiar dacă păcatele sale sunt roşii ca para focului (…) Sărbătoarea Îndurării este născută din străfundul Blândeţii Mele. Este dorinţa Mea ca ea să fie celebrată solemn. Omenirea nu va avea pace până când  nu se va întoarce la Izvoarele Îndurării Mele.” (Mic Jurnal, 699).

            Prima sărbătoare oficială a Divinei Îndurări s-a celebrat în ziua de 22 aprilie 2001, când Papa Ioan Paul al II-lea a instituit-o în Duminica Tomii a primului an al Mileniului.

            În mod cu totul providenţial, la sărbătoarea primei Duminici a Milostivirii Divine, împreună cu un grup de creştini, mă aflam pe pământul binecuvântat al Bosniei Herţegovina,  vizitat de Maica Domnului încă din anul 1981 şi până azi, în localitatea Medjugorje, devenită centru universal de pelerinaj al milioanelor de creştini de toate confesiunile, dar şi al credincioşilor de alte religii din toate colţurile lumii, ajungând la 25 de milioane de pelerini anual.

            Am asistat la Liturghia concelebrată cu prilejul PRIMEI SĂRBĂTORI A  DIVINEI MILOSTIVIRI, într-o atmosferă de pietate, de cântec sacru, de împărţire a Sacramentelor şi de Pace Universală.

            Momente înălţătoare şi de neuitate care ne-au înmiresmat sufletele şi ne-au hrănit cu azima şi vinul euharistice, prefăcute în Trup şi Sânge mântuitor şi izbăvitor de păcate. Tot atunci am primit pacea şi binecuvântarea, şi un răspuns, printr-o locuţiune interioară, la o întrebare care mă frământa  de un an: mama mea, plecată de curând,  se afla în altă realitate.  Acest răspuns binevoitor a avut darul să mă liniştească şi să mă facă să pornesc mai departe.

            Bucuria Luminii Pascale mai străluceşte încă, în acest timp de har din Octava Paştelui, care coincide cu Octava Îndurării Divine.

            Sărbătoarea a izvorât din chiar cuvintele lui Iisus Hristos către Fericita (devenită între timp) Faustina  Kovalska  şi căreia Iisus i-a inspirat o Cununiţă de Rugăciuni numită ROZARIUL DIVINEI ÎNDURĂRI, pe care Acesta a rugat-o să-l răspândească în lume. De asemenea, Iisus Hristos i-a spus Sorei Faustina:

            „Pictează o imagine a Mea, aşa cum Mă vezi şi scrie dedesubt: IISUSE, AM ÎNCREDERE ÎN TINE!” Eu doresc ca această imagine să fie venerată mai întâi în capela voastră, apoi în întreaga lume. Acelora care-mi vor cinsti această imagine le făgăduiesc că nu vor pieri. Eu le promit izbândă asupra duşmanilor, în viaţa aceasta şi mai ales în ceasul morţii. Eu însumi îi voi apăra ca pe propria Mea onoare.”

            La 18 aprilie, în Duminica Albă a anului 1993, Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea a înălţat-o pe Sora Faustina la cinstea altarelor, pregătind astfel triumful  Îndurării Divine, iar în ziua de 30 aprilie 2000 Sora Faustina a fost canonizată.

            Sărbătoarea se mai numeşte Duminica Albă, deoarece  în vechime, catehumenii care erau botezaţi în ziua de Paşti , în această Duminică a Tomii, veneau la biserică îmbrăcaţi în straiul alb al Botezului, simbolizând iertarea de păcate prin acest Sacrament, Poartă de Intrare în viaţa creştină.

            În Psalmul 61/62 se spune:  „Tăria este a lui Dumnezeu/ Şi a Ta, Stăpâne este Îndurarea”.  Fântână nesecată a harurilor cereşti, Inima lui Iisus e locul unde îşi are sălaş Milostivirea Divină. De unde putem scoate cu ciutura rugăciunilor noastre, apa miraculoasă care ne va spăla pe dinăuntru şi pe dinafară, dobândindu-ne căinţă adevărată, ispăşire vrednică, propunere bună, iertarea păcatelor şi multe prilejuri de belşug sufletesc şi de mângâiere.

            Această abluţiune este singura necesară pentru a ne albi şi a ne împodobi cu cămaşa neprihănirii, făcându-ne vrednici de a lua parte la Nunta neaşteptată a Mielului.

            În pofida slăbiciunilor noastre, a răutăţii satanei, Milostivirea Divină a învins.

            Ea a fost mai tare decât puterea satanică şi decât nevolnicia omenească. A biruit răutatea, ispita, păcatul, starea de moarte spirituală şi a renăscut în lutul alb şi zdrobit, ca o sămânţă nouă, încolţind în primăvara de suflet.

            A izbucnit, a irumpt pojghiţa tare a lutului, căutând Lumina. Ca un  ghiocel înfruntând gheaţa pădurii, zăpada câmpenească,  umezeala smârcurilor din luncă.

            Căutându-şi loc spre aerul cast al dimineţii de Prier, dezlegând izvoarele râurilor, rupând zăgazurile pâraielor, încercând să-şi alcătuiască matca.

            Milostivirea Divină ca o floare albă, puternică, decisă să învingă barierele răului.

            Turnând în făptura veche, un nou suflu de speranţă, o adiere proaspătă, cu miresme de flori din Armindeni.

            Şi cu cât făptura e mai nevolnică, se vădeşte mai mult puterea Milostivirii Divine.

            Dacă am putea să pricepem această luptă deschisă între firea omenească, atrasă în mreaja cărnii şi braţele puternice, ferme, ale Îndurării Divine, scoţând-o mereu şi mereu la Lumină, curăţind-o, spălând-o cu sângele său înălbitor, mângâind-o cu ardoarea Iubirii nespuse.

            Cu nimic nu s-ar putea asemui grija şi căldura părintească faţă de oameni, a Bunătăţii Absolute!

O bunătate care rupe lanţurile morţii, stinge focul urii şi iartă fărădelegile chiar dacă  sunt roşii ca para.

            Să nu pregetăm a ne adresa Milostivirii Divine în toate împrejurările pentru a ne simţi legănaţi şi purtaţi pe aripile de serafim ale iubirii părinteşti şi totodată materne.

 

 

 

 

 

 

 

                                                CORONIŢA DIVINEI MILOSTIVIRI

 

CUVINTELE LUI IISUS CĂTRE SORA FAUSTINA KOVALSKA

 

 

 

            Sufletele care  mă vor ruga cu aceste cuvinte ale mele vor fi învăluite în milostivirea mea în toată viaţa lor, dar mai ales  în clipa morţii.

            La început se spune:  Tatăl Nostru, Bucură-te Marie, Crezul.

            Pe boabele mari ale rozariului se spune:

            Veşnice Părinte, îţi ofer Trupul şi Sângele, Sufletul şi Dumnezeirea preaiubitului Tău Fiu, Domnul nostru Iisus Hristos, pentru ispăşirea păcatelor noastre şi ale lumii întregi.

            Pe boabele mici se spune:

            Pentru patima sa dureroasă, ai milă de noi şi de întreaga lume.

            La sfârşit se spune de 3 ori:

            Sfinte Dumnezeule, Sfinte are, Sfinte fără de moarte, ai milă de noi şi de întreaga lume.

            Amin!

 

 

 

CEZARINA ADAMESCU, AGERO

 

30 APRILIE 2011