Originea sarbatorii Inaltarii Sfintei Cruci

[altmariustotal ortodox]

Inaltarea Sfintei Cruci este praznuita in fiecare an, pe 14 septembrie. Mentionam ca in anul 335 a fost ridicata o biserica pe locul mormantului Domnului. Ea a fost sfintita in 335, pe 13 septembrie. In urmatoarea zi, pe 14 septembrie, Episcopul Macarie al Ierusalimului a ridicat crucea pe care a fost rastignit Hristos in vazul tuturor. Din acel moment a inceput sa fie praznuita ca sarbatoare Inaltarea Sfintei Cruci.

Amintim ca in anul 326, Sfanta Imparateasa Elena ajunge la Ierusalim cu dorinta de a gasi crucea pe care a fost rastignit Hristos. Dupa mai multe sapaturi au fost descoperite trei cruci. Potrivit Traditiei, o persoana bolnava, dupa alte marturii moarta, au atins corpul ei de cele trei cruci. In momentul in care a fost atinsa de lemnul crucii pe care a fost rastignit Domnul, persoana s-a vindecat, iar conform celorlalte marturii, a inviat.

Sfanta Cruce a fost luata de regele Chosroes al persilor in anul 614, dar a fost recuperata in anul 629, de imparatul Heraclius. Dupa intoarcerea Sfintei Cruci de la persi, patriarhul Zaharia o va inalta si el pe 14 septembrie 630 in vazul credinciosilor. Asadar, pe 14 septembrie, sarbatorim amintirea a doua evenimente deosebite din istoria Sfintei Cruci: aflarea Sfintei Cruci pe care a fost rastignit Mantuitorul si inaltarea ei solemna in fata poporului de catre episcopul Macarie al Ierusalimului, dar si aducerea Sfintei Cruci de la persii pagani, in anul 629 si inaltarea ei de catre patriarhul Zaharia in anul 630.

Inaltarea Sfintei Cruci se serbeaza cu post, pentru ca ea ne aduce aminte de Patimile si Moartea Mantuitorului.

Crucea este nedespartita de Hristos. El poarta in vesnicie pe Trupul Sau Inviat semnele rastignirii. Sfanta Cruce este semnul iubirii nesfarsite a lui Dumnezeu fata de oameni. Parintele Dumitru Staniloae spune ca este nenatural sa vorbim de o Cruce despartita de Hristos, sau de un Hristos despartit de Cruce. Si spune in continuare ca un crestin cand vede Sfanta Cruce, el se gandeste in mod firesc la Hristos Cel rastignit pe ea. Iar atunci cand spunem "Crucii Tale ne inchinam, Hristoase", graim de fapt: "Crucii care si-a lasat urma in Tine, Crucii care este in Tine si in care esti Tu mantuindu-ne prin ea!"

Deci, atunci cand crestinii isi fac semnul crucii, ii cer lui Hristos sa vina sa se intipareasca in ei cu puterea Crucii Lui cu care a invins moartea, ca si ei sa primeasca putere sa invinga toate faptele egoiste ce-i tin si-i afunda in moarte.

Iulian Predescu