Newsletter Agentia de carte - 29 ianuarie 2020

[altmariusbook]

“Lansarea volumului ”Dicționar de locuri literare bucureștene” cu C...

---

• Lansarea volumului ”Dicționar de locuri literare bucureștene” cu Co...
• „Nebunie și vindecare”, povestea spusă de o neurocercetătoare lovit...
• Premiera spectacolului ”Afară, departe, pe câmp”, la Teatrul de Com...
• Trei diete care ajută regenerarea organismului, recomandate de Dr. ...
• Criticilor noștri
• Conferința aniversară ”Direcții în critica și istoria literară cont...
• Lucrări ale artistei Iulia Toma, la expoziția „Home/ward Bound/less...
• Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu“, la 70 de a...
• S-a dat startul înscrierilor pentru NEW DRAMA– Concurs de dramaturg...
• Dorel Vișan a fost aplaudat minute în șir la Cluj-Napoca, unde a fo...

Lansarea volumului ”Dicționar de locuri literare bucureștene” cu Co... Posted: 28 Jan 2020 05:10 AM PST Joi, 30 ianuarie 2020, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului ”Dicționar de locuri literare bucureștene”, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune. Dicționarul de locuri literare bucureștene poate fi citit de la Academiei la Zece mese, poate fi deschis la întâmplare la General Berthelot, strada Orientului, Ștefan cel Mare, Casa Scânteii sau Militari, poate fi confruntat cu traseele noastre personale, cu ceea ce știm despre literatură sau despre istoria și arhitectura Bucureștiului. Apoi putem parcurge orașul, ca într-o vânătoare de comori urbane, cu ajutorul celor 11 hărţi originale create de Rareş Ionaşcu pe care le găsiți în volum.   Dicționarul explorează toposuri şi legende urbane privite cu ochii, bătute cu pasul şi întipărite în memoria personajelor: Calea Victoriei, Pe strada Mântuleasa, Craii de Curtea-Veche, Şoseaua Virtuţii, Calea Văcăreşti, Hotel Universal, Gara de Est… Dincolo de nomenclatorul străzilor, sunt repertoriate monumente, gări, intersecţii, parcuri, pieţe, cafenele, cârciumi, hoteluri, cinematografe, ba chiar tarabe de anticari ori chioşcuri de ziare – fiecare dintre ele reprezentând un reper, un nod în reţeaua simbolică a oraşului.   Reale ori fictive, străzile, aleile, bulevardele se bifurcă şi îşi răspund, dând naştere la o serie de povești interconectate: din Amzei în Romană, de la Ateneu până în Herăstrău, din Cotroceni până în Dudeşti, traiectoriile personajelor desenează o hartă virtuală a Bucureștiului, cu ajutorul căreia cititorul se poate orienta în preumblările sale urbane şi romaneşti.   Cu puţină imaginaţie, i-am putea zări pe Paşadia, bietul Ioanide şi Ştefan Gheorghidiu aşezaţi la aceeaşi masă la Capşa, în vreme ce doamna T. şi Elena Drăgănescu schimbă impresii într-un separeu la Athénée Palace, iar Dania, Aneta Pascu şi Emilia Răchitaru ies braţ la braţ de la un film programat la Capitol.   Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile, și se face cu rezervarea locului prin Eventbook, aici:  https://eventbook.ro/other/bilete-lansare-dictionar-de-locuri-liter...         Număr de vizualizări :1http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/i_FjLw4nAh0?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

„Nebunie și vindecare”, povestea spusă de o neurocercetătoare lovit... Posted: 28 Jan 2020 05:02 AM PST Boala nu alege, ba chiar pe unii îi izbește din plin, în feluri greu de imaginat. Sunt oameni care au aflat diagnostice dure, au trecut prin tratamente care i-au făcut pe cei din jur să nu-i mai recunoască și au avut zile în care au simțit că nu mai au nimic de trăit în afară de momentul morții. Un caz excepțional este și cel al Barbarei K. Lipska, a cărei poveste de viață incredibilă este relatată chiar de ea împreună cu Elaine McArdle în cartea apărută la Editura Trei, ”Nebunie și vindecare”. Cartea este dovada clară că fiecare bolnav are propria evoluție, în ciuda tuturor statisticilor nemiloase, iar în unele cazuri ea este uimitoare. Optimismul autoarei, hotărârea ei de a-și menține pasiunile și stilul de viață în ciuda diagnosticului cancer, încrederea ei în știință și susținerea necondiționată a familiei sale fac din acest jurnal o lectură la care este imposibil să rămâi indiferent. „Sunt un caz rar. Am supraviețuit cancerului cerebral, mi-am revenit după ce am experimentat boala psihică și pot să descriu ce mi s-a întâmplat. Dacă ar fi să-i ascultăm pe psihiatri și neurologi – specialiștii în materie de creier și sistem nervos – este de-a dreptul neobișnuit ca cineva cu un asemenea grad de afectare să poată fi tratat cu succes și să se întoarcă din lumea întunecoasă a bolnavilor din această categorie”, mărturisește Barbara K. Lipska la începutul cărții sale. Înainte de a deveni autor și a-și expune viața atât de încercată de boală, Barbara a excelat în domeniul cercetării. S-a născut în Varșovia și după ce și-a susținut doctoratul în științe medicale la Academia de Medicină din Varșovia, a emigrat în SUA alături de familie. S-a angajat la Institutul Național pentru Sănătate Mintală din Bethesda și este expertă internațională în cercetările asupra schizofreniei realizate pe șobolani și în studierea postmortem a creierului uman. Ironia sorții face ca acest traseu să nu-i fi fost cu nimic de folos atunci când și-a pierdut mințile și a trecut prin tot ceea ce trece orice alt bolnav psihic fără atât de multe studii sau cunoștințe despre felul în care funcționează creierul uman. „După ce mi-am pierdut mințile și le-am recâștigat, îmi place să cred că sunt mai receptivă la trăirile și problemele celorlalți, că sunt o mamă mai înțelegătoare, o soție, o prietenă și un om de știință mai prezent. Această carte este un tablou al felului în care arată suferința psihică din interior”, afirmă autoarea. În cartea „Nebunie și vindecare”, Barbara rememorează încercările prin care a trecut după ce a fost diagnosticată cu cancer cerebral și cum cele mai simple lucruri cum ar fi pregătirea cinei, drumul până acasă sau folosirea centurii de siguranță au devenit imposibil de pus în practică. Cercetătoarea atrage atenția tocmai asupra faptului că schimbările de comportament pot indica probleme grave. „Dacă cineva iubit sau un coleg de muncă alunecă la un moment dat și rămâne paralizat pe o parte a corpului, cei mai mulți dintre noi ar recunoaște simptomele unui atac cerebral și ar suna imediat la 112. Simptomele acute, ca acestea, sunt ușor de remarcat. Dar schimbările comportamentale pot fi mult mai greu de     recunoscut și acceptat ca semnale de alarmă sau probleme serioase”, precizează ea. „Schimbările comportamentului obișnuit semnalează, de cele mai multe ori, faptul că în interiorul creierului unei persoane se întâmplă ceva ce nu trebuie ignorat. Ieșirile mele emoționale exagerate – furia, suspiciunea, nerăbdarea – sugerau că lobul frontal trece prin schimbări catastrofale”, mai spune ea. Mai grav, cam 50% dintre bolnavii cu schizofrenie și 40% dintre bipolari nu înțeleg că sunt bolnavi, deci nu își conștientizează propria patologie și nu acceptă diagnosticele. „Creierul are o capacitate remarcabilă de autovindecare după diferite tipuri de răni și atacuri, o proprietate care-i uimește pe cercetători și pe oamenii de știință. Chiar și pacienții cu leziuni cerebrale severe se pot recupera câteodată aproape în întregime. Dar, până acum, sincer vorbind, capacitatea creierului de a se autovindeca este pur și simplu miraculoasă”, recunoaște Barbara în cartea sa.         Număr de vizualizări :5http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/kWw3nuhXrWQ?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Premiera spectacolului ”Afară, departe, pe câmp”, la Teatrul de Com... Posted: 28 Jan 2020 04:58 AM PST Vineri, 7 februarie 2020, ora 19.30, la Sala Studio, Teatrul de Comedie prezintă premiera oficială a producției ”AFARĂ, DEPARTE, PE CÂMP” scenariu dramatic de Cătălin Ștefănescu, regia și scenografia Alexandru Dabija, asistent regie Dorina Chiriac. Distribuția: Dorina Chiriac, Ilona Brezoianu, Andreea Samson, Bogdan Cotleț, Dan Rădulescu, Dragoș Huluba, Liviu Pintileasa, Anghel Damian.   Afară, departe, pe câmp este o biografie „interioară” a avangardei literare, cu Urmuz și Tzara în frunte, mișcare pornită din revolta marginalilor culturii, care se opuneau, cu armele absurdului, „ideilor de-a gata” care au bântuit fără încetare, decenii la rând, arta, politica și peisajul social românesc. Spectacolul lui Alexandru Dabija, bazat pe un scenariu dramatic de Cătălin Ștefănescu, cu fragmente din Urmuz, Ionathan X. Uranus, Sesto Pals, Grigore Cugler, Sașa Pană și Benjamin Fundoianu, demonstrează, de asemenea, că râsul a fost garanția sănătății morale a celor care au spus NU! tuturor sistemelor care au înregimentat și degradat ființa umană. Sunt moldovean. Melancolia îmi curge prin vene. Am tânjit întotdeauna după mare. Am zăcut luni de zile pe tot felul de nisipuri. E un noroc să ai marea aproape. Tot un noroc e să ai în literatură și limbă o liotă de scriitori cum au fost cei de la 1916-1930. Moderniștii, suprarealiștii. Ca și cu marea, dacă o ai, e bine să umbli pe ea. Așa că, deși Urmuz considera teatrul „o artă minoră” și poate avea dreptate, am umblat și noi prin textele lor, ale suprarealiștilor. Să ne fie de bine! – Alexandru Dabija.   Eveniment organizat de Primăria Municipiului București prin Teatrul de Comedie Număr de vizualizări :15http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/vze4KXXEcVk?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Trei diete care ajută regenerarea organismului, recomandate de Dr. ... Posted: 28 Jan 2020 04:09 AM PST Nu mai este un secret faptul că hrana poate fi folosită ca medicament. Studiile prezintă tot mai multe dovezi  despre modul în care alimentele pe care le consumăm pot avea o influenţă esenţială asupra stării de sănătate a organismului. În cartea sa ”Mănâncă şi învinge boala”, lansată la editura Lifestyle Publishing House, parte a Grupului Editorial Trei, Dr. William W. Li prezintă cititorilor peste 200 de alimente (dintre care nu lipsesc prunele, scorțișoara, pâinea cu maia, vinul roșu și berea, fasolea neagră, roșiile San Marzano, uleiul de măsline, brânzeturi de tipul camembert și cheddar), care îmbunătățesc starea de sănătate, luptând împotriva cancerului, reducând riscul de demență și ameliorând multe alte boli. Cu ajutorul planurilor alimentare din această carte, mâncărurile preferate deja pot fi îmbunătățite pentru a activa cele cinci sisteme naturale de apărare ale organismului: angiogeneza, regenerarea, microbiomul, protecția la nivelul ADN-ului și imunitatea. 3 diete care contribuie la regenerarea organismului Ştiinţa confirmă faptul că efectele îmbătrânirii pot fi contracarate prin alimente care stimulează celulele stem să acţiuneze aşa cum făceau când organismul era tânăr. Celulele stem nu doar menţin tinereţea, dar pot şi să regenereze ţesuturile afectate de îmbătrânire. În cazul unei boli cronice, activarea celulelor stem ajută la combaterea daunelor provocate la nivelul ţesuturilor. Printre cei mai puternici stimulenţi alimentari ai celulelor stem se numără uleiul de peşte, grâul integral, fasolea verde, turmericul, tărâţele de orez, afinele, coacăzele, alunele, ceaiul verde, rodia sau ciocolata neagră. Iată trei diete care contribuie la regenerarea organismului: Dieta mediteraneană Iniţial aceasta nu a fost o dietă în sine, ci mai degrabă un tipar alimentar al persoanelor care locuiau în ţările mediteraneene. Acest stil alimentar este asociat cu rezultate net superioare în ceea ce priveşte sănătatea inimii, dar şi cu stimularea celulelor stem pentru a ajuta regenerarea organismului. Dieta include consumul de fucte, legume, cereale integrale, leguminoase, nuci, ulei de măsline extravirgin şi peşte. Restricţiile calorice şi postul Postul nu este străin omenirii, dimpotrivă, este o stare care a guvernat existenţa noastră de-a lungul evoluţiei. Metabolismul nostru nu doar că a evoluat pentru a tolera restricţiile calorice, dar, de fapt, funcţionează perfect în aceste condiţii. Studii aprofundate arată că restricţiile calorice (reducerea consumului de calorii cu 20-40 %) activează celulele stem din intestine, ceea ce ajută la regenerarea celulelor din tractul gastro-intestinal. Cercetătorii de la Universitatea Jiao Tong din Shanghai şi Universitatea Medicală Militară din China au arătat chiar că postul poate stimula regenerarea creierului. Dieta ketogenică Nu toate celulele stem sunt benefice, celulele stem canceroase sunt extrem de periculoase. În dieta ketogenică se consumă alimente bogate în grăsimi bune, cu conţinut foarte scăzut de carbohidraţi, care imită postul în scopul generării ketoanelor din organsim. Ketoanele se produc din grăsimile depozitate în ficat atunci când nu sunt disponibili carbohidraţi din care metabolismul să producă glucoză. Celulele folosesc ketoanele drept sursă de energie în locul glucozei. Celulele normale, sănătoase se pot adapta la această strategie, în schimb celulele canceroase nu o pot face deoarece ele se bazează pe glucoză. Această dietă este folosită şi în scop medical pentru controlul crizelor epileptice la persoanele care nu răspund tratamentului medicamentos. Alte alimente care combat celulele stem canceroase sunt: ceaiul verde, cartofii mov, nucile, uleiul de măsline extravirgin, ţelina, prunele, rodia, ardeii. Dr. William W. Li este medic și om de știință cunoscut în toată lumea, mai ales ca lider al Fundației pentru Angiogeneză, în cadrul căreia a avut contribuții revoluționare la înțelegerea a peste 70 de boli (inclusiv cancer, diabet, orbire, boli de inimă, obezitate). A publicat peste 100 de articole științifice în reviste ca Science, New England Journal of Medicine, Lancet și a predat la universități prestigioase, cum ar fi Harvard, Tufts și Dartmouth Medical School. Can We Eat to Starve Cancer, discursul de la TED Talk al doctorului Li, care se bazează pe impresionantele sale descoperiri despre angiogeneză, are peste 11 milioane de vizualizări și este unul dintre cele mai bune discursuri TED Talks din toate timpurile.   Număr de vizualizări :27http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/6I9ihBVUcmQ?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Criticilor noștri Posted: 28 Jan 2020 03:51 AM PST Paradigma dirijistă și-a epuizat resursele în literatura română, cu rezultate evidente, asupra cărora nu voi insista. Cel mai important produs al acesteia, Nicolae Manolescu, își contemplă construcția în ruine. Deviza ”canonul se impune, nu se discută”, adecvată unei societăți totalitare, și-a dovedit cu puterea evidenței caracterul distructiv într-o literatură care nu mai acceptă lumina farului călăuzitor de la Centru. Din nefericire, în siajul Titanicului, o întreagă generație de critici literari e tributară paradigmei dirijiste. Într-o fundamentală eroare ontologică, ei scot critica literară din angrenajul literaturii pentru a o așeza deasupra acesteia. Pretenția criticii literare de a conduce literatura este distructivă, indiferent de formele ei de manifestare și va duce cu forța obiectivă a legilor naturii doar înspre ipostazieri conjuncturale ale dezastrului. Ea a produs sinistra sintagmă ”Eminescu n-ar fi existat fără Maiorescu”, sintagmă care nu merită efortul de a polemiza cu ea. Paradigma dirijistă este păcatul originar al criticii literare românești și principalul motiv al disoluției autorității acesteia. În interiorul acestei paradigme, scriitorii slabi de înger se vasalizează ei înșiși, pentru a fi pe placul unui anume centru de putere și a avea acces la recunoaștere. Ei vor ”face frumos”, inclusiv în sens estetic, pentru a intra în cercurile de putere și influență, cu efecte castratoare atât asupra libertății creatoare cât și a produsului literar în sine. Mai departe, această paradigmă produce centri de putere care își consumă energiile în război iar nu în construcție, care nu au alt scop decât anihilarea reciprocă. Exercitarea puterii, mai ales a uneia nelegitime, duce la corupție. Criticul literar a devenit, din nefericire, politicianul literaturii. Cultivând, fiecare după puterile și resursele lui, o rețea de ”baroni” literari care tinde să acumuleze și să se autoreproducă. Din nefericire, tot cu instrumentele politicului. Majoritatea criticilor literari (nu toți!) sunt corupți. Ei își scot la tarabă știința și o transformă într-o marfă accesibilă oricui poate să plătească prețul, oricare ar fi acesta.   Critica literară este sora mai mică a literaturii și nu vătaful acesteia! Critica literară nu conduce literatura, ci este un produs al acesteia! În lipsa unei literaturi vii și autentice asupra căreia să-și exerseze instrumentele, criticul este doar regele tragic și deopotrivă ridicol al casei de nebuni. Rostul criticului este să consemneze, să inventarieze, să medieze, să sistematizeze și să PROPUNĂ, iar nu să IMPUNĂ ierarhii cu instrumente administrative! Destinul criticului literar este în bucătăria literaturii, fără ca această aserțiune să aibă vreun sens peiorativ!   Uniunea Scriitorilor din România se află într-o criză instituțională a cărei soluționare, indiferent  care va fi ea, va fi traumatizantă pentru lumea literară românească. Exterminarea dizidenței din câmpul literar este cel mai rușinos simptom al putrefacției paradigmei dirijiste și o instituție care o practică e pur și simplu nelegitimă! Dacă, însă, viitorul instituției se va afla tot sub zodia dirijismului, nu vom face decât să reluăm un ciclu al cărui final e previzibil. Ca să păstrez metafora politică, Puterea și Opoziția vor face schimb de locuri într-o arhitectură instituțională ineficientă și producătoare de crize în serie. Rostul Uniunii Scriitorilor din România, dincolo de reprezentarea intereselor breslei în societate, într-o realitate post-modernă, ca să folosesc un cuvânt drag criticilor, este să fie un ”parlament” al scriitorilor. Un parlament în care să se exprime, în deplină libertate, forme diferite estetic și doctrinar de coagulare a fenomenului literar românesc. Nu un câmp de bătălie, ci un teritoriu al competiției libere și dezbaterii deschise.   Iar criticii literari, dacă vor reuși să abandoneze paradigma dirijistă și să se apropie de literatură cu mai multă dragoste și bună-credință decât dorință de putere și câștig, vor avea un rol determinant în această (re)construcție. Dacă nu, nu!   Adrian SUCIU Număr de vizualizări :107http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/96EgnuT4tj4?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Conferința aniversară ”Direcții în critica și istoria literară cont... Posted: 28 Jan 2020 12:05 AM PST Academia Română, Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, Muzeul Național al Literaturii Române, Fundația Națională pentru Știință și Artă și Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării vă invită să participați, în perioada 30-31 ianuarie 2020, la Conferința aniversară cu titlul Direcții în critica și istoria literară contemporană, eveniment dedicat împlinirii a 70 de ani de existență a Institutului „G. Călinescu”. Participă specialiști din România și Republica Moldova. Joi, 30 ianuarie,  ora 11:00, în Aula Academiei Române Moment muzical: Ionuț Bogdan Ștefănescu (flaut) Acad. Ioan Aurel Pop Președintele Academiei Române   Acad. Răzvan Theodorescu Vicepreședinte al Academiei Române   Acad. Victor Spinei Vicepreședinte al Academiei Române   Acad. Grigore Brâncuș   Prof. univ. dr. Mircea Martin Membru corespondent al Academiei Române   Acad. Mihai Cimpoi   Conf. univ. dr. Ioan Cristescu Director General al Muzeului Național al Literaturii Române   Cercetător Științific I Nicolae Mecu Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”   Cercetător Științific I Paul Cernat Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”   Acad. Eugen Simion Președintele Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române Directorul Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” 13:30h – Pauză Muzeul Național al Literaturii Române Str. Nicolae Crețulescu nr. 8   Secțiuni paralele/Secțiunea I Joi, 30 ianuarie, 15:30h – 18:00h   Sala Perpessicius Moderatori: Acad. Eugen Simion, Antonio Patraș   Ion Simuț, Tinerețea exemplară a criticului G. Călinescu Bogdan Crețu, Concepte și strategii ale criticii estetice românești și „rezonanțele” lor „transnaționale”: Studii de caz: E. Lovinescu și G. Călinescu Oana Soare, Recitiri polemice ale lui Jean-Paul Sartre. Cazul antimodernilor români Antonio Patraș, Eseistica lui Nicolae Steinhardt. Pledoarie pentru o literatură nobilă și sentimentală Doris Mironescu, Politici ale identității în secolul al XIX-lea: jocuri estetice ale apartenenței și excluderii Sorin Șipoș, Între Orient și Occident. Călători străini în Țările Române și simbolistica frontierelor (1710-1810)   Secțiuni paralele/Secțiunea a II-a Joi, 30 ianuarie, 15:30h – 18:00h   Ceainăria MNLR Moderatori: Mircea Martin, Paul Cernat   Adrian Tudurachi, Literatura secolului al XIX-lea și nașterea subiectului modern în cultura română Paul Cernat, Critica lui G. Călinescu azi. Model sau antimodel? Ștefan Firică, Cum citim azi romanele politice interbelice: definiții, tipologii, inventare Nina Corcinschi, „Arheul marginii”: local, regional, național Lucian Chișu, O lungă și prestigioasă colaborare între Muzeul Național al Literaturii Române și Institutul de Istorie și Teorie literară „G. Călinescu”   Vineri, 31 ianuarie 2020 Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” Calea 13 Septembrie nr. 13   Secțiuni paralele/Secțiunea I Vineri, 31 ianuarie, 10:00h – 11:15h   Biblioteca Institutului Moderatori: Simona Antofi, Lucian Chișu   Laura Bădescu, Adaptabilitatea unei specii literare sau despre spiritul veacului în traducerile românești din secolul al XVIII-lea. Studiu de caz: „Pildele filosofești” Ioana Costa, Florentina Nicolae, Promovarea patrimoniului literar naţional. Integrala cantemiriană de limbă latină Simona Antofi, Eugen Simion, „Dimineața poeților” – un exercițiu complex de (re)lectură critică în actualitate Laura Mesina, Studii de medievistică: genealogii ale criticii și strategii de decolonizare Bogdan Andriescu, Carte românească veche în Biblioteca Națională Széchényi Budapesta. Contribuții la bibliografia românească veche Dorin Garofeanu, Între σοφία și μωρία: imaginea nebuniei sfinte  în Răgazurile lui Filotheos    Secțiuni paralele/Secțiunea a II-a Vineri, 31 ianuarie, 10:00h – 11:15h   Sala de Consiliu Moderatori: Bianca Cernat, Victor Durnea   Victor Durnea, G. Ibrăileanu, între politică şi critică literară. activitatea sa la ziarul „Momentul” Bianca Cernat, Working class literature – literatura clasei muncitoare sau despre dificultatea traducerii unui concept Carmen Brăgaru, Provocări metodologice ale periodizării relațiilor literaturii române cu literaturile lumii, impuse de trăsăturile specifice diverselor etape istorice din secolul cuprins între 1859 și 1964 Laurențiu Hanganu, Dicţionarul general al literaturii române între Gutenberg și revoluția digitală. Strategii și metode de abordare critice și lexicografice  Vineri, 31 ianuarie, 11:30h – 13:00h   Sala de Consiliu Masă rotundă: Prezervarea și valorificarea patrimoniului literar românesc folosind soluții digitale inteligente pentru extragerea și sistematizarea de cunoștințe (INTELLIT) Moderatori: Acad. Eugen Simion, Lidia Băjenaru, Laura Bădescu, Lucian Chișu, Mihai Dascălu, Laurențiu Hanganu, Andrei Terian   13:00h – Pauză   Secțiuni paralele/Secțiunea a III-a Vineri, 31 ianuarie, 14:00h – 16:00h   Sala de Consiliu Moderatori: Ileana Mihăilă, Alexandra Crăciun   Ileana Mihăilă, Jules Verne și românii Alexandra Crăciun, Despre “storytelling” și “storyscaping” ca modele în delocalizarea literaturii Alexandra Ciocârlie, Scriitorii români si reconsiderarea ruinelor Ștefania Dragoman, Un experiment de traducere citit prin geocritică: Trado de Svetlana Cârstean și Athena Farrokhzad George Neagoe, „Moştenirea culturală” în presa românească (1965–1969)     Secțiuni paralele/Secțiunea a IV-a Vineri, 31 ianuarie, 14:00h – 16:00h   Biblioteca Institutului Moderatori: Mianda Cioba, Oana Soare     Mianda Cioba, Epistemocritica: o teorie în căutarea propriului obiect. Despre dilemele contemporane ale metadiscursului literar Alexandru Farcaș, Tipul seducătorului în romanul periferiei bucureștene Oana Safta, Un critic implicat: importanța culturală a edițiilor critice în viziunea lui Pompiliu Constantinescu Viviana Milivoievici, Eugen Todoran și critica literară fenomenologică Andrei Milca, Posteritatea lui G. Călinescu în anii ’70 sau Divinul Critic in presa literară 1970-1975. Schiță de portret   Comitetul științific: IITL. „G. Călinescu”: Acad. Eugen Simion, C.Ș. I Laura Bădescu, C.Ș. I Lucian Chișu, C.Ș. I Paul Cernat, C.Ș. I Nicolae Mecu   Comitetul de organizare: MNLR: Conf. univ. dr. Ioan Cristescu IITL. „G. Călinescu”: C.Ș. I Laura Bădescu, C. Ș. II Oana Soare, C. Ș. III Dorin Garofeanu, dr. Ana Maria Bănică     Număr de vizualizări :7http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/h5G8qjdhgOY?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Lucrări ale artistei Iulia Toma, la expoziția „Home/ward Bound/less... Posted: 27 Jan 2020 11:55 PM PST Miercuri, 29 ianuarie 2020, la ora 18.00, Galeria Budapesta (str. Lajos nr 158, 1038 Budapesta), în parteneriat cu Institutul Cultural Român la Budapesta, deschide expoziția„Home/ward Bound/less”. Expoziția curatoriată de Erőss Nikolett prezintă lucrări de Iulia Toma (România), Fátyol Viola (Ungaria), Neogrády-Kiss Barnabás (Ungaria) și Aslan Goisum (Cecenia). Expoziția tratează fenomenul persoanelor fără adăpost și tranziție, cei care se află pe pământul nimănui, între necesitatea părăsirii unei locuințe și dorința de a se reîntoarce, un loc unde prea multe persoane sunt nevoite sa trăiască. Există o sumedenie de motive pentru care oamenii pierd ceea ce credeau că este o lume sigură. Chiar dacă niciodată nu au avut vreun sens al securității, această pierdere sau această stare este o experiența fundamentală, care lasă o amprentă profundă, definitorie, face parte din viața lor. Confortul textilelor, atingerea materialelor și a broderiei, calitatea personală a țesăturilor si a broderiei apar în refracțiile migrației forțate din textilele Iuliei Toma. (Vise neașteptate / Vise si așteptări, 2019). Toma a intervievat afgani, sirieni si irakieni refugiați în România și evidențiază detalii ale acestor conversații, dorința unei locuințe, lipsa locuinței si circumstanțele pierderii a cesteia. Instalația, făcută din textile largi, stratificate, uzate, păstrătoare de amintiri, permite experiența momentelor unor călătorii lungi. Iulia Toma (1974) lucrează cu tehnici mixte, creând expresii artistice prin textil, fotografie, pictură, instalații și texte. O preocupă problemele sociale pe care le adresează în mod original, alcătuind un discurs personal, căutând echilibrul elaborat între mesaj și material. Expoziția va fi deschisă până la data de 15 martie 2020 și se poate vizita zilnic între 10.00-18.00, luni închis. Număr de vizualizări :18http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/BCngzd06nTw?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu“, la 70 de a... Posted: 27 Jan 2020 11:45 PM PST Academia Română găzduiește joi, 30 ianuarie 2020, sesiunea aniversară „Institutul de Istorie și Teorie Literară «G. Călinescu», 70 de ani de la fondare“. Manifestarea se va desfășura în Aula Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125,  începând cu ora 11. Sesiunea va fi deschisă de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române și președinte al Secției de Arte, Arhitectură și Audiovizual, și de acad. Victor Spinei, vicepreședinte al Academiei Române și președinte al Secției de Științe Istorice și Arheologie. Perspectivele actuale asupra cercetării literare și asupra activității institutului vor fi expuse în prezentările susținute de: prof. univ. dr. Mircea Martin, membru corespondent al Academiei Române, acad. Mihai Cimpoi, conf. univ. dr. Ioan Cristescu, director general al Muzeului Național al Literaturii Române, Nicolae Mecu și Paul Cernat, cercetători științifici ai Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu“.   Discuțiile vor fi moderate de acad. Eugen Simion, președintele Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române și directorul Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu“.   Sesiunea omagială va continua cu o conferință științifică având ca temă Direcții în critica și istoria literară contemporană, organizată în spațiul Muzeului Național al Literaturii Române și la sediul Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu“, în perioada 30-31 ianuarie 2020.   Scriitor, profesor, publicist și teoretician al literaturii, George Călinescu (1899-1965) este o personalitate de referință a culturii românești din secolul XX. Membru al Academiei Române începând cu anul 1948, profesorul G. Călinescu a fondat și a coordonat institutul de istorie literară de la înființarea sa până în anul 1965, punând bazele demersurilor de cercetare în teoria și istoria literară din România.   Astăzi, Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu“ derulează proiecte de cercetare care valorifică patrimoniul literar românesc atât prin tehnici clasice, cât și prin instrumente digitale inteligente și care aduc în atenția publicului cronologia vieții literare românești din diferite perioade istorice. Număr de vizualizări :20http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/sKqr1Gq28Tw?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

S-a dat startul înscrierilor pentru NEW DRAMA– Concurs de dramaturg... Posted: 27 Jan 2020 11:31 PM PST Teatrul EXCELSIOR organizează în perioada ianuarie – octombrie 2020 cea de-a șasea ediție a Concursului de Dramaturgie NEW DRAMA, dedicat adolescenților cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani. NEW DRAMA se adresează tuturor tinerilor pasionați de teatru și îi încurajează să își dezvolte imaginația prin însușirea și dezvoltarea tehnicilor de scriere dramatică. Adolescenții sunt, așadar, invitați să scrie o piesă într-un act și să o trimită pe adresa [e-mail], împreună cu o scrisoare de motivație, prin care să explice de ce își doresc să participe la concurs.   Textele înscrise vor fi jurizate de profesioniști din domeniul teatrului (dramaturgi,  regizori şi critici de teatru). În urma selecției, șase dintre piese vor ajunge în faza finală a proiectului, iar textul câștigător va fi transformat într-un spectacol care va fi montat în stagiunea următoare și care va intra apoi în repertoriul Teatrului EXCELSIOR.   ETAPELE DE DESFĂȘURARE A CONCURSULUI NEW DRAMA: Înscrierea textelor de către concurenţi, jurizarea şi desemnarea celor 6 texte finaliste. Un atelier de scriere dramatică pentru cei șase finaliști, susținut la Teatrul EXCELSIOR de un dramaturg reputat. Spectacole-lectură pe baza celor șase texte finaliste, cu regizori și actori profesioniști, în urma cărora juriul va desemna piesa câștigătoare. Textul câștigător devine spectacol, montat la Teatrul EXCELSIOR în stagiunea 2020-2021. CALENDARUL CONCURSULUI: Ianuarie 2020 – lansarea proiectului 30 martie 2020 – deadline pentru înscrierea textelor 27 aprilie 2020 – anunțarea titlurilor finaliste 29 – 31 mai 2020 – atelierul de scriere dramatică 3 octombrie 2020 – spectacole-lectură la Teatrul EXCELSIOR Stagiunea 2020-2021 – premiera spectacolui montat pe baza piesei câștigătoare   Sperăm ca şi anul acesta concursul de dramaturgie NEW DRAMA să îi atragă pe adolescenţii din toată ţară, aşa cum s-a întâmplat la fiecare dintre ediţiile precedente.  În anul 2019, au fost înscrise 47 de texte ale unor tineri autori din 28 de sate, comune şi oraşe ale ţării, piesa câştigătoare fiind Teoria pământului plat de Carmen-Thea Drogoreanu din București, text care urmează să fie montat şi să aibă premiera în anul 2020, pe scena Teatrului EXCELSIOR.   Mai multe detalii și noutăţi despre spectacolele și programele Teatrului EXCELSIOR sunt disponibile pe website-ul http://www.teatrul-excelsior.ro.   Număr de vizualizări :31http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/pWW-jV0P5sQ?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Dorel Vișan a fost aplaudat minute în șir la Cluj-Napoca, unde a fo... Posted: 27 Jan 2020 11:15 PM PST Ziua de 24 ianuarie 2020 i-a fost dedicată actorului Dorel Vișan, prin intermediul unor evenimente speciale marca Centenarul Filmului Românesc. Evenimentul de aniversare și reverență a avut loc la Cluj-Napoca și a cuprins lansarea cărții Cine-i păzește pe paznici? și Gala Aniversară cu proiecția filmului Iacob. Proiecția filmului a adunat cinefili și fani din Cluj, precum și invitați speciali. Primăria Muncipiului Cluj-Napoca i-a oferit actorului o distincție specială, pe scena Cinematografului “Florin Piersic”. „Sunt extrem de onorat că putem fi gazda acestui important eveniment din cadrul Centenarului Filmului Românesc, pe de o parte, iar pe de altă parte, că avem ocazia să-l sărbătorim împreună pe inegalabilul actor, artist, Dorel Vișan”, a spus dl Dan Tarcea, Viceprimar al Municipiului Cluj-Napoca. Irina-Margareta Nistor a citit laudatio și a dat citire unui articol semnat de regretatul Ion Parhon, în anul apariției pe ecrane a peliculei și i-a acordat actorului distincția Centenarului Filmului Românesc. „M-am bucurat toate lunile astea, pentru că punem la cale de ceva vreme această întâlnire, că am să ajung aici cu domnul Dorel Vișan. Am niște emoții îngrozitoare pentru că mi-e o frică cumplită de el”, a spus Irina-Margareta Nistor. „Aștept să citesc la radio din cartea domnului Vișan, săptămâna viitoare, ca să-i îndemn și pe alții să o cumpere și să o citească din scoarță în scoarță pentru că, realmente, sunt lucruri de un anumit tip de rafinament și de tandrețe totodată”, a completat Irina-Margareta Nistor, înainte de proiecția filmului Iacob. Dorel Vișan și-a amintit, emoționat, de locurile natale din Cluj, dar și de rolul din Iacob, povestind spectatorilor. „Am rămas legat de Cluj, pentru că aici m-am format, aici îmi e familia, dar de multe ori sunt mai prezent prin Iași, la Pitești și la Vânători Neamț, decât la Cluj. Fiind astăzi Ziua Unirii, ar fi trebuit să ne unim mai mult în folosul tuturor!”, a spus Dorel Vișan. „Mă bucur de două lucruri: o dată pentru că sunt cu dumneavoastră și pentru că acești minunați băieți de la Iași, din cadrul Centenarului Filmului Românesc, au organizat această întâlnire și a doua oară pentru că, din nou, sala aceasta a primit destul de mulți spectatori pentru un film făcut acum 32 de ani, pentru care am fost nominalizat lângă doi mari artiști ai lumii, Max von Sydow şi Klaus Maria Brandauer”, a completat Dorel Vișan. „Pentru film s-a făcut un caiet de sală și m-au rugat să scriu un articol și am scris un articol care s-a numit «Eu sunt Iacob», nu în sensul că eu, ca actor, îl interpretez, ci că eu sunt Iacob, pentru că într-adevăr, acest personal reprezintă, într-un fel, românul care moarte singur. În fiecare zi murim singuri și ne îngropăm și țara. Ideea de a se juca filmul aici, nu a fost chiar a mea, ci a unei prietene de la Iași”, a încheiat actorul. Evenimentele aniversare de la Cluj-Napoca au adunat în jur de 1.000 de spectatori. *** Centenarul Filmului Românesc continuă și în 2020, prin evenimente dedicate valorilor cinematografiei românești. Ca o reverență pentru ceea ce contează în istoria noastră cinematografică, Caravana #100filme va aduce în fața publicului personalități și filme de referință, alături de consultantul cinematografic al proiectului, Irina-Margareta Nistor. Un eveniment inițiat de Asociația ARTIS, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local al Muncipiului Cluj-Napoca, în cadrul manifestărilor dedicate zilei de 24 ianuarie. Partener de ospitalitate: Hotel Platinia Răsfățați de: Restaurantul BRICK’S Organizat de: Asociația ARTIS