Liturgia Orelor - 29 martie 2010

[altmariustotal ortodox]

Luni din Săptămâna Sfântă - Laudele

IMNUL Cuie, lance, cruce, ucigaşe scule, Dornice de sânge, crude, nesătule! Răstignit pe cruce, sus, lângă cetate, Salvatorul nostru în dureri se zbate; Sângele ce-l varsă în dureri amare E menit să spele lumea de-ntinare. Cruce, de când Domnul e bătut în cuie, Nicăieri pe lume lemn mai nobil nu e. Rodul şi sămânţa, minunata floare Ce-o oferi tu lumii, e Cristos ce moare. Din unealta morţii ce-ai fost mai-nainte, Ai ajuns obiectul închinării sfinte. Arbore al vieţii, lasă să se plece Ramurile tale, lasă trupul rece Braţele din cuie să şi le desprindă, Ca să-mbrăţişeze lumea suferindă, Lasă-l să coboare, ca să ne audă Cum ne plângem vina pentru moartea-i crudă. Cruce glorioasă, tu eşti lemnul care Porţi pe tine preţul de răscumpărare. Toată-mpurpurată de preasfântul sânge, Tu îl ierţi pe cel ce vina şi-o deplânge. Celui ce-şi trăieşte viaţa în derivă Tu îi eşti salvarea, cruce milostivă. Slavă ţie, Tată, care din iubire Ni l-ai dat pe Fiul preţ de ispăşire Fiule, mărire! Tu din ascultare Ai băut paharul patimii amare. Preamărire ţie, Duhule Preasfinte! Îţi jurăm, Treime, dragoste fierbinte. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Isus a zis: Întristat este sufletul meu până la moarte. Rămâneţi aici şi vegheaţi împreună cu mine! Psalmul 41 (42) Dorul după Dumnezeu şi după templul său Cel căruia îi este sete, să vină; cel care vrea, să primească apa vieţii (Ap 22,17) 2 Cum doreşte cerbul izvoarele de apă, * aşa te doreşte sufletul meu pe tine, Dumnezeule. 3 Sufletul meu e însetat de Dumnezeu, de Dumnezeul cel viu; * când voi veni şi mă voi arăta în faţa lui Dumnezeu? 4 Lacrimile îmi sunt pâine ziua şi noaptea * când mi se zice în fiecare zi: „Unde este Dumnezeul tău?” 5 Îmi aduc aminte de aceasta – şi sufletul se topeşte în mine – † cum înaintam prin mulţime până la casa lui Dumnezeu * în strigătele de bucurie şi de mulţumire ale unei mulţimi în sărbătoare. 6 Pentru ce eşti mâhnit, suflete al meu, * şi pentru ce gemi înlăuntrul meu? Încrede-te în Dumnezeu, căci iarăşi îl voi lăuda * pe el, care este mântuirea mea şi Dumnezeul meu. 7 E mâhnit în mine sufletul, † de aceea mă gândesc la tine * din ţara Iordanului şi din Hermon, de pe muntele Misar. 8 Un abis cheamă un alt abis la vuietul cascadelor tale; * toate talazurile şi valurile tale trec peste mine! 9 Ziua îmi trimite Domnul îndurarea sa † şi noaptea cântarea lui mă însoţeşte * ca o rugăciune către Dumnezeul vieţii mele. 10 Îi spun lui Dumnezeu, stânca mea: † „De ce m-ai uitat? * De ce umblu trist, oprimat de duşmanii mei?” 11 Mi se sfărâmă oasele când mă batjocoresc asupritorii mei † şi mă întreabă toată ziua: * „Unde este Dumnezeul tău?” 12 Pentru ce eşti mâhnit, suflete al meu, * şi pentru ce gemi înlăuntrul meu? Încrede-te în Dumnezeu, căci iarăşi îl voi lăuda, * pe el, care este mântuirea mea şi Dumnezeul meu. Ant. Isus a zis: Întristat este sufletul meu până la moarte. Rămâneţi aici şi vegheaţi împreună cu mine! Ant. 2 Acum este judecata lumii, acum stăpânitorul lumii acesteia va fi aruncat afară. Cântarea Sir 36,1-7.13-16 Rugăciune pentru Ierusalim, cetatea sfântă Aceasta este viaţa veşnică: să te cunoască pe tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe acela pe care l-ai trimis, pe Isus Cristos (In 17,3). 1 Îndură-te de noi, Doamne, Dumnezeul tuturor, † îndreaptă-ţi privirea asupra noastră * şi arată-ne lumina îndurărilor tale, 2 revarsă frica ta asupra neamurilor, * care nu te-au căutat pe tine, ca să priceapă că nu este alt Dumnezeu afară de tine * şi să povestească faptele tale minunate. 3 Ridică mâna ta asupra neamurilor străine, * ca să vadă puterea ta. 4 După cum te-ai arătat sfânt în noi înaintea lor, * tot astfel, să fii preamărit în ei înaintea noastră, 5 ca să te recunoască după cum şi noi te-am recunoscut, * că nu este un alt Dumnezeu în afară de tine, Doamne! 6 Reînnoieşte semnele tale şi repetă faptele tale minunate, * 7 preamăreşte mâna ta şi întăreşte braţul tău cel drept. 13 Adună toate seminţiile lui Iacob * şi le vei avea ca moştenire aşa ca la început. 14 Îndură-te, Doamne, de poporul tău * asupra căruia este invocat numele tău, şi de Israel, pe care ţi l-ai ales * ca pe întâiul tău născut. 15 Îndură-te de cetatea sfinţeniei tale, * de Ierusalim, locul odihnei tale! 16 Umple Sionul de strălucirea ta * şi templul tău de gloria ta! Ant. Acum este judecata lumii, acum stăpânitorul lumii acesteia va fi aruncat afară. Ant. 3 Isus, întemeietorul şi împlinitorul credinţei noastre, a purtat crucea, neţinând seama de înjosire, şi acum şade la dreapta lui Dumnezeu. Psalmul 18 A (19 A) Laudă lui Dumnezeu, creatorul a toate Ne-a cercetat Cel care Răsare din înălţime... ca să îndrepte paşii noştri pe calea păcii (Lc 1,78.79). 2 Cerurile vorbesc despre slava lui Dumnezeu * şi firmamentul vesteşte lucrarea mâinilor sale. 3 Ziua încredinţează zilei mesajul, * iar noaptea transmite nopţii înţelegerea. 4 Nu e vorbire, nu sunt cuvinte * ale căror glasuri să se poată auzi, 5 şi totuşi, vocea lor străbate tot pământul, * vestea lor ajunge la marginile lumii. 6 În ele, acolo a fixat un cort pentru soare, † şi el, ca un mire, iese din camera sa nupţială, * se bucură ca un viteaz ce porneşte la drum în grabă. 7 Răsare la un capăt al cerurilor † şi-l străbate până la celălalt capăt, * şi nimic nu se poate ascunde de căldura lui. Ant. Isus, întemeietorul şi împlinitorul credinţei noastre, a purtat crucea, neţinând seama de înjosire, şi acum şade la dreapta lui Dumnezeu. LECTURA SCURTĂ (Ier 11,19-20) Eu eram ca un miel blând, pe care-l duci la înjunghiere, şi nu ştiam planurile rele pe care le urzeau ei împotriva mea. Ei ziceau: „Să smulgem pomul din rădăcină, să-l stârpim din mijlocul celor ce trăiesc pe pământ, ca să nu i se mai pomenească niciodată numele”. Dar tu, Dumnezeul oştirilor, tu eşti un judecător drept, care pătrunzi cu privirea rărunchii şi inimile: fă-mă să văd răzbunarea ta asupra lor, căci ţie îţi încredinţez cauza mea. RESPONSORIUL SCURT R. Ne-ai răscumpărat, Doamne, * prin sângele tău! Ne-ai răscumpărat. V. Din toate seminţiile şi limbile şi popoarele şi neamurile, * prin sângele tău! Slavă Tatălui. Ne-ai răscumpărat. Ant. la Benedictus Părinte drept, lumea nu te-a cunoscut, dar eu te-am cunoscut, pentru că tu m-ai trimis. Cântarea din Evanghelie – Benedictus Lc 1,68-79 Despre Mesia şi Înaintemergătorul său 68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, * pentru că a vizitat şi a răscumpărat poporul său, 69 şi ne-a înălţat o putere de mântuire * în casa lui David, slujitorul său, 70 precum a promis prin gura sfinţilor săi profeţi * care au fost în vechime. 71 Să ne mântuiască de vrăjmaşii noştri * şi de mâna tuturor acelora care ne urăsc. 72 Astfel îşi arată îndurarea faţă de părinţii noştri * şi îşi aduce aminte de legământul său cel sfânt. 73 De jurământul pe care l-a făcut lui Abraham, părintele nostru, * că ne va dărui harul 74 ca, eliberaţi din mâna duşmanilor noştri, * să-i slujim fără teamă, 75 în sfinţenie şi dreptate, sub privirea lui, * în toate zilele vieţii noastre. 76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema, * căci vei merge înaintea Domnului să pregăteşti căile sale, 77 pentru a da poporului său cunoştinţa mântuirii * întru iertarea păcatelor, 78 prin iubirea îndurătoare a Dumnezeului nostru, * cu care ne va vizita, Cel care Răsare din înălţime 79 ca să lumineze pe cei care se află în întuneric şi în umbra morţii * şi să îndrepte paşii noştri pe calea păcii. Slavă Tatălui, şi Fiului, * şi Sfântului Duh. Precum era la început, şi acum, şi pururea, * şi în vecii vecilor. Amin. Ant. Părinte drept, lumea nu te-a cunoscut, dar eu te-am cunoscut, pentru că tu m-ai trimis. RUGĂCIUNEA UNIVERSALĂ Să-l implorăm pe Cristos, Mântuitorul, care ne-a răscumpărat prin moartea şi învierea sa: Doamne, îndură-te de noi! Tu, care te-ai suit la Ierusalim spre a pătimi şi a intra astfel în glorie, – călăuzeşte Biserica ta la sărbătoarea Paştelui veşnic! Tu, care ai voit să fii înălţat pe cruce şi străpuns de suliţa ostaşului, – vindecă rănile noastre! Tu, care ai făcut din cruce pomul vieţii, – dăruieşte roadele ei celor renăscuţi prin Botez! Tu, care, atârnând pe cruce, l-ai iertat pe tâlharul cuprins de căinţă, – iartă-ne şi pe noi, păcătoşii! Tatăl nostru. Rugăciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic, noi, care păcătuim din cauza slăbiciunii noastre, te rugăm ca, prin pătimirea Fiului tău, să ne dăruieşti din nou viaţa harului. Prin Domnul.

sus

Luni din Săptămâna Sfântă - Ora Medie IMNUL Ora a treia Cu credinţa care ne-a venit de sus, Cu speranţa-n viaţa fără de apus, Prin cântări s-aducem lui Isus Cristos Al iubirii noastre preaumil prinos. La această oră sfântă şi de har, Salvatorul nostru urcă pe Calvar; Crucea grea în spate resemnat purtând, Este dus la jertfă ca un miel plăpând. Răstignit pe lemnul nemiloasei cruci, Mântuire, Doamne, lumii îi aduci. Preţiosul sânge pentru noi vărsat Să ne spele orice vină şi păcat. Te slăvim, Cristoase, şi-n acelaşi cânt Îl slăvim pe Tatăl şi pe Duhul Sfânt. Dumnezeu Treimic, nouă tuturor, Dă-ne fără preget sprijin şi-ajutor. Amin. Ant. Înainte de sărbătoarea Paştelui, ştiind Isus că i-a venit ceasul, iubindu-i pe ai săi, până la sfârşit i-a iubit. Ora a şasea Să-ndreptăm iar gândul nostru spre Isus, La această oră când pe cruce-i pus. Chinuit de sete-n agonia grea, Băutură-amară i se dă să bea. O, Isuse, Doamne, Salvator divin, Fă-ne s-avem parte şi noi de-al tău chin. Foame, sete mare, chin mistuitor, Pentru cele sfinte dă-ne tuturor. Împietrirea noastră, Doamne, s-o înmoi, Revărsând pe Duhul tău cel Sfânt în noi. Potoleşte focul patimii fierbinţi Şi alungă bezna răului din minţi. Te slăvim, Cristoase, şi-n acelaşi cânt Îl slăvim pe Tatăl şi pe Duhul Sfânt. Dumnezeu Treimic, nouă tuturor Dă-ne fără preget sprijin şi-ajutor. Amin. Ant. După cum mă cunoaşte pe mine Tatăl, îl cunosc şi eu pe Tatăl şi viaţa mi-o dau pentru oile mele. Ora a noua La această oră, gândul iar ne duce La Cristos ce moare răstignit pe cruce. Se consumă astfel dureroasa dramă Sub privirea celei care-i este Mamă. De la tine, Doamne, toţi iertare-aşteaptă; Ştim că şi tâlharul cel din partea dreaptă S-a căit pe cruce de păcate-n fine Şi-a putut să intre-n Paradis cu tine. Când tu mori pe cruce, însăşi moartea moare Şi-şi ascunde faţa strălucitul soare. Din această moarte viaţă să ne vină Şi din întuneric să primim lumină. Te slăvim, Cristoase, şi-n acelaşi cânt Îl slăvim pe Tatăl şi pe Duhul Sfânt. Dumnezeu Treimic, nouă tuturor Dă-ne fără preget sprijin şi-ajutor. Amin. Ant. Pentru mine a trăi este Cristos şi a muri un câştig. Se cuvine să mă laud în crucea Domnului meu Isus Cristos. PSALMODIA Psalmul 118 (119),41-48 VI (Waw) 41 Să coboare asupra mea bunăvoinţa ta, Doamne, * şi mântuirea ta aşa cum ne-ai promis; 42 atunci voi răspunde celor care mă defăimează, * căci mi-am pus încrederea în cuvântul tău. 43 Tu să nu iei niciodată din gura mea cuvântul adevărului, * căci mă încred în judecăţile tale. 44 Voi păzi de-a pururi legea ta, * întotdeauna şi pe vecie. 45 Voi umbla fără grijă, * deoarece caut învăţăturile tale. 46 Voi vorbi despre învăţăturile tale în faţa regilor * şi nu mă voi ruşina. 47 Bucuria mea sunt poruncile tale, * pe care le iubesc. 48 Voi ridica mâinile mele către hotărârile tale, pe care le iubesc, * şi voi cugeta la îndreptările tale. Psalmul 39 (40),2-14.17-18 Aducere de mulţumire şi cerere de ajutor Tu n-ai voit nici jertfă nici ofrandă, ci mi-ai alcătuit un trup (Evr 10,5). I 2 Cu dor l-am aşteptat pe Domnul † iar el s-a plecat spre mine * 3 şi mi-a ascultat strigătul. M-a scos din prăpastia nenorocirii, * din noroi şi mocirlă, mi-a pus picioarele pe stâncă, * mi-a întărit paşii. 4 El a pus în gura mea un cântec nou, * un imn de laudă pentru Dumnezeul nostru. Mulţi vor vedea şi vor fi cuprinşi de teamă * şi îşi vor pune încrederea în Domnul. 5 Fericit bărbatul care şi-a pus încrederea în Domnul † şi nu-şi întoarce faţa către cei îngâmfaţi, * nici către cei rătăciţi în minciună. 6 Multe sunt minunile pe care le-ai făcut † şi planurile tale pentru noi, Doamne, Dumnezeul meu! * Nimeni nu este asemenea ţie! Aş vrea să le povestesc şi să vorbesc despre ele, * dar ele se înmulţesc fără număr. 7 Jertfă şi ofrandă tu nu doreşti, † tu mi-ai deschis urechile; * nu ceri nici arderi de tot, nici jertfă de ispăşire. 8 Atunci am zis: „Iată, vin † – în sulul cărţii este scris despre mine – * 9 ca să fac voinţa ta. Dumnezeul meu, aceasta o doresc. * Legea ta este în adâncul inimii mele”. II 10 Vestesc dreptatea ta în adunarea cea mare; * nu-mi închid buzele, tu ştii lucrul acesta, Doamne! 11 Nu am tăinuit dreptatea ta, * ci vestesc fidelitatea şi mântuirea ta. Nu am ascuns îndurarea şi adevărul tău * în adunarea cea mare. 12 Iar tu, Doamne, nu-ţi îndepărta îndurarea de la mine, * milostivirea şi adevărul tău să mă întărească pururi, 13 căci m-au împresurat rele fără număr, † păcatele mele m-au înconjurat * şi nu mai pot vedea. S-au înmulţit mai mult decât perii capului meu * şi mi-a pierit curajul. 14 Binevoieşte, Doamne, a mă elibera! * Doamne, grăbeşte-te în ajutorul meu! 17 Să se bucure şi să se veselească în tine toţi cei care te caută; † cei care iubesc mântuirea ta să zică fără încetare: * „Preamărit fie Domnul”. 18 Eu sunt sărac şi nefericit, * dar Dumnezeu are grijă de mine. Tu, ajutorul şi eliberatorul meu, * Dumnezeul meu, nu întârzia! Ora a treia Ant. Înainte de sărbătoarea Paştelui, ştiind Isus că i-a venit ceasul, iubindu-i pe ai săi, până la sfârşit i-a iubit. LECTURA SCURTĂ (Ez 33,10b-11a) Fărădelegile şi păcatele noastre sunt asupra noastră, şi din pricina lor ne stingem; cum am putea să trăim? Viu sunt eu, zice Domnul Dumnezeu: nu vreau moartea păcătosului, ci să se întoarcă de la calea lui şi să fie viu. V. A fost jertfit pentru că el însuşi a voit. R. Şi n-a deschis gura sa. Ora a şasea Ant. După cum mă cunoaşte pe mine Tatăl, îl cunosc şi eu pe Tatăl şi viaţa mi-o dau pentru oile mele. LECTURA SCURTĂ (Ier 18,20b) Adu-ţi aminte că am stat în faţa ta pentru a le lua apărarea şi pentru a îndepărta mânia ta de la ei. V. El a purtat suferinţele noastre. R. Şi a luat asupra sa fărădelegile noastre. Ora a noua Ant. Pentru mine a trăi este Cristos şi a muri un câştig. Se cuvine să mă laud în crucea Domnului meu Isus Cristos. LECTURA SCURTĂ (Ier 31,2.3b.4a) Aşa vorbeşte Domnul: Poporul celor ce-au scăpat de sabie, a aflat bunăvoinţă în pustiu; Israel se îndreaptă spre locul lui de odihnă. Te-am iubit cu o iubire veşnică; de aceea ţi-am păstrat îndurare. Din nou te voi ridica, şi vei fi înălţată, fecioară a lui Israel! V. Să adorăm semnul crucii. R. Prin care am primit taina mântuirii. Rugăciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic, noi, care păcătuim din cauza slăbiciunii noastre, te rugăm ca, prin pătimirea Fiului tău, să ne dăruieşti din nou viaţa harului. Prin Domnul. sus

Luni din Săptămâna Sfântă - Vesperele IMNUL Iată, taina crucii tuturor apare. Steag al mântuirii, ţi-aduc închinare. Cu păcatul nostru pe tine se suie Ziditorul lumii şi e prins în cuie. Sub privirea Mamei ce sub cruce plânge, Din coasta-ţi străpunsă izvorăşte sânge; Sângele tău, Doamne, dă-ni-l să ne spele Petele lăsate de păcate grele. O, copac prea nobil, o, tu, cruce sfântă, Purpură de sânge falnic te-nveşmântă! Lemn menit s-atingă membrele divine, Nu există altul mai de preţ ca tine! Ca-ntr-un naufragiu, salvatoare bârnă, Mântuirea lumii doar de tine-atârnă. Omul poate iarăşi raiul să îl vadă, Iar infernul pierde ce-a luat ca pradă. Crucea e altarul jertfei sângeroase, Victima de jertfă eşti chiar tu, Cristoase; Dacă tu pieirea o găseşti prin cruce, Nouă, dimpotrivă, viaţă ne aduce. Cruce glorioasă, slavă-n veci să-ţi fie, Tu, izvor de viaţă şi speranţă vie. Lemn sfinţit prin sânge, lacrimi şi durere, Dă-ne harul unei convertiri sincere. Sus, în cer, Treimii slavă fie-n toate; Ea, prin taina crucii, la liman ne scoate. Noi sperăm s-ajungem printr-o viaţă bună Cerul să-l petrecem veşnic împreună. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Chipul lui nu avea nici o frumuseţe: l-am văzut şi ne-am întors privirea. Psalmul 44 (45) Nunta regelui Iată, vine Mirele: ieşiţi în întâmpinarea lui! (Mt 25,6). I 2 Din inima mea se revarsă cuvinte frumoase, † eu vreau să-i prezint regelui opera mea. * Limba mea să fie ca pana unui scriitor iscusit. 3 Tu eşti cel mai fermecător dintre fiii oamenilor; † har a fost revărsat pe buzele tale * şi, de aceea, te-a binecuvântat Dumnezeu în veac. 4 Încinge-ţi sabia peste coapsa ta, viteazule, * ea este strălucirea şi măreţia ta. 5 Înaintează cu maiestate, suie în carul de luptă, † pentru adevăr, blândeţe şi dreptate, * şi te va învăţa lucruri minunate dreapta ta. 6 Săgeţile tale sunt ascuţite,† pătrund în inima duşmanilor regelui; * popoarele cad la picioarele tale. 7 Tronul tău, Dumnezeule, este veşnic; * sceptrul dreptăţii este sceptrul domniei tale. 8 Ai iubit dreptatea şi ai urât fărădelegea; † de aceea te-a uns Dumnezeu, Dumnezeul tău, cu untdelemnul bucuriei, * ca pe nimeni altul dintre semenii tăi. 9 Mir, aloe şi casia înmiresmează toate hainele tale; * din palate de fildeş, coarde de harpă te înveselesc. 10 Fiice de regi sunt în preajma ta, * regina stă la dreapta ta, împodobită cu aur de Ofir. Ant. Chipul lui nu avea nici o frumuseţe: l-am văzut şi ne-am întors privirea. Ant. 2 Servitorului meu îi voi da mulţimile pentru că s-a dat pe sine la moarte. II 11 Ascultă, fiică, priveşte şi pleacă-ţi urechea, * uită de poporul tău şi de casa tatălui tău. 12 Regele râvneşte frumuseţea ta; * el îţi este stăpânul, pleacă-te în faţa lui. 13 Fiicele Tirului aduc daruri * şi bogaţii poporului caută faţa ta. 14 Fiica regelui este strălucitoare * când îşi face intrarea îmbrăcată în haine brodate cu aur. 15 În haine strălucitoare e adusă la rege; † fecioare formează alaiul ei, * prietenele ei sunt aduse la tine. 16 Sunt aduse în bucurie şi veselie, * sunt conduse în palatul regelui. 17 În locul părinţilor tăi vor fi copiii tăi, * şi îi vei pune stăpânitori peste tot pământul. 18 Îmi voi aduce aminte de numele tău din neam în neam; * de aceea te vor lăuda popoarele în veci şi în vecii vecilor. Ant. Servitorului meu îi voi da mulţimile pentru că s-a dat pe sine la moarte. Ant. 3 Dumnezeu ne-a copleşit cu daruri în Fiul său iubit, întru care avem răscumpărarea prin sângele lui. Cântarea Ef 1,3-10 Planul de mântuire al lui Dumnezeu 3 Binecuvântat să fie Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, * care ne-a copleşit cu binecuvântarea sa spirituală în ceruri, în Cristos. 4 În el, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, * ca să fim sfinţi şi fără prihană în faţa lui, în dragoste. 5 El a orânduit de mai înainte † să fim adoptaţi ca fii, prin Isus Cristos, în el, * după bunul plac al voinţei sale, 6 spre lauda gloriei harului său, * pe care ni l-a dăruit prin Fiul său preaiubit. 7 Prin sângele lui avem răscumpărarea, * iertarea păcatelor; prin bogăţia harului său † 8 care a prisosit în noi, * în toată înţelepciunea şi înţelegerea. 9 El ne-a descoperit misterul voinţei sale * după bunăvoinţa sa, pe care îl hotărâse de mai înainte în el, * 10 ca să-l înfăptuiască la împlinirea timpurilor, recapitulând toate în Cristos, * cele din cer şi cele de pe pământ. Ant. Dumnezeu ne-a copleşit cu daruri în Fiul său iubit, întru care avem răscumpărarea prin sângele lui. LECTURA SCURTĂ (Rom 5,8-9) Dumnezeu şi-a arătat iubirea faţă de noi prin faptul că, încă pe când eram păcătoşi, Cristos a murit pentru noi. Aşadar, cu atât mai mult acum, când suntem justificaţi prin sângele lui, vom fi mântuiţi prin el de mânie. RESPONSORIUL SCURT R. Ne închinăm ţie, Cristoase, * şi te binecuvântăm! Ne închinăm. V. Căci prin crucea ta sfântă ai răscumpărat lumea. * Şi te binecuvântăm! Slavă Tatălui. Ne închinăm. Ant. la Magnificat După cum Moise a înălţat şarpele în pustiu, tot astfel trebuie să fie înălţat Fiul Omului, pentru ca tot cel care crede în el să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. Cântarea din Evanghelie – Magnificat Lc 1,46-55 Tresăltarea de bucurie a sufletului în Domnul 46 Sufletul meu * îl preamăreşte pe Domnul 47 şi duhul meu tresaltă de bucurie * în Dumnezeu, mântuitorul meu, 48 căci a privit la smerenia slujitoarei sale. * Iată, de acum toate popoarele mă vor numi fericită, 49 căci mi-a făcut lucruri mari Cel Atotputernic, * şi numele lui e sfânt. 50 Milostivirea lui dăinuie din neam în neam * peste cei ce se tem de el. 51 A arătat puterea braţului său, * i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici * şi i-a înălţat pe cei smeriţi; 53 pe cei flămânzi i-a copleşit cu bunuri, * iar pe cei bogaţi i-a lăsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul său, * amintindu-şi de îndurarea sa, 55 după cum a promis părinţilor noştri, * lui Abraham şi urmaşilor lui în veci. Slavă Tatălui şi Fiului * şi Sfântului Duh. Precum era şa început şi acum şi pururea * şi în vecii vecilor. Amin. Ant. După cum Moise a înălţat şarpele în pustiu, tot astfel trebuie să fie înălţat Fiul Omului, pentru ca tot cel care crede în el să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. RUGĂCIUNEA UNIVERSALĂ Să-l adorăm pe Mântuitorul neamului omenesc, care, murind, a nimicit moartea şi, înviind din morţi, ne-a făcut părtaşi la viaţa dumnezeiască. Să-i cerem cu umilinţă: Sfinţeşte, Doamne, poporul pe care l-ai răscumpărat cu sângele tău! Isuse, răscumpărătorul nostru, dă-ne harul să intrăm mai adânc în pătimirea ta prin pocăinţă, – ca să dobândim mărirea învierii! Dă-ne harul să ne bucurăm de ocrotirea Mamei tale, mângâietoarea mâhniţilor, – şi învaţă-ne să-i întărim pe cei întristaţi cu alinarea pe care şi noi o primim de la tine! Dăruieşte credincioşilor harul ca, în greutăţile lor, să fie părtaşi la pătimirea ta, – pentru ca mântuirea ta să se vădească în ei! Tu, care te-ai smerit făcându-te ascultător până la moarte, şi încă moartea pe cruce, – dă slujitorilor tăi harul de a fi ascultători şi răbdători! Binevoieşte a-i face pe cei răposaţi asemenea cu trupul măririi tale – şi fă-ne şi pe noi părtaşi cândva la fericirea lor! Tatăl nostru. Rugăciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic, noi, care păcătuim din cauza slăbiciunii noastre, te rugăm ca, prin pătimirea Fiului tău, să ne dăruieşti din nou viaţa harului. Prin Domnul