Liturgia Orelor - 20 iulie 2010

[altmariustotal ortodox]

Marţi din săptămâna a IV-a - Laudele

IMNUL Doamne, cu divina forţă creatoare, Ai aprins lumina-n stele şi în soare. Tu, ce din lumină ţi-ai croit veşmântul, În lăcaş de slavă ne ascultă cântul. Se destramă noaptea, una câte una Stelele pălit-au, a apus şi luna Ce-a vegheat pe boltă, blândă şi măreaţă, Risipind în noapte beznă, nori şi ceaţă. Părăsim acuma somnul greu şi patul Şi pe Împăratul, Sfântul, Înduratul, Îl slăvim la vremea minunată când dă, Noaptea izgonind-o, zilei iar izbândă. Se-nteţeşte focul patimilor rele, Nu lăsa, Stăpâne, să cădem în ele, Harul tău le stingă, răul să-l distrugă; Iată ce îţi cerem în smerită rugă. Nu lăsa mânia să ne aibă-n mână, Nici necumpătarea peste noi stăpână, Nu lăsa s-ajungem lăcomiei pradă, Bani pe nemuncite ochii nu ne vadă. Să avem în minte dreapta judecată, Trupul fără pată, inima curată. Spre Cristos ne fie inima şi gândul, Paşii noştri astăzi doar pe el urmându-l. Te rugăm acum, cu fruntea jos plecată, Ne ascultă ruga, milostive Tată, Tu, care domneşti cu Fiul cel de-o fire Şi cu Duhul care-i flacără, iubire. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Voi înălţa imnuri către tine, Doamne; vreau să merg cu înţelepciune pe calea nevinovăţiei. Psalmul 100 (101) Hotărârile unui rege evlavios Dacă mă iubiţi, veţi ţine poruncile mele (In 14,15). 1 Voi cânta bunătatea şi dreptatea, * voi înălţa imnuri către tine, Doamne. 2 Vreau să merg cu înţelepciune pe calea nevinovăţiei; * când vei veni la mine? Voi umbla în curăţia inimii mele * înăuntrul casei mele. 3 Nu-mi voi îndrepta privirea spre nici un lucru rău, † îl urăsc pe cel care face răul * şi nu se va apropia de mine. 4 Va fi departe de mine inima perversă; * şi nu vreau să-l cunosc pe cel rău. 5 Pe cel care calomniază în ascuns pe aproapele său * îl voi nimici! Pe cel cu privirea trufaşă şi cu inima îngâmfată * nu-l pot tolera. 6 Ochii mei se vor îndrepta către cei fideli din ţară, † ca să locuiască împreună cu mine. * Cel care umblă pe calea nevinovăţiei, acela îmi va sluji. 7 Nu va locui înăuntrul casei mele cel care practică înşelăciunea; * cel care spune minciuni nu va sta înaintea ochilor mei. 8 În fiecare dimineaţă îi voi face să dispară pe toţi păcătoşii de pe pământ, * ca să-i stârpesc din cetatea Domnului pe toţi cei ce săvârşesc fărădelegea. Ant. Voi înălţa imnuri către tine, Doamne; vreau să merg cu înţelepciune pe calea nevinovăţiei. Ant. 2 Nu îndepărta, Doamne, îndurarea ta de la noi. Cântarea Dan 3,26.27.29.34-41 Rugăciunea lui Azaria în cuptorul de foc Faceţi pocăinţă şi convertiţi-vă, ca să fie iertate păca- tele voastre! (Fap 3,19). 26 Binecuvântat eşti, Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, * şi lăudat şi preamărit este numele tău în veci, 27 căci eşti drept * în toate câte ne-ai făcut. 29 Cu adevărat am păcătuit şi am săvârşit fărădelege * şi am greşit în toate îndepărtându-ne de tine. 34 De dragul numelui tău te rugăm, nu ne părăsi pentru totdeauna * şi nu rupe legământul tău, 35 nu îndepărta îndurarea ta de la noi, † de dragul lui Abraham, prietenul tău, * şi al lui Isaac, slujitorul tău, şi al lui Israel, sfântul tău, 36 cărora le-ai spus că vei înmulţi seminţia lor * precum stelele cerului şi precum nisipul de pe ţărmul mării. 37 Căci am ajuns, Doamne, mai mici decât toate neamurile * şi suntem înjosiţi astăzi pe tot pământul, pentru păcatele noastre; 38 şi nu este în vremea noastră † nici căpetenie, nici profet şi nici conducător, * nici ardere de tot, nici jertfă, nici prinos, nici jertfă de miresme plăcute, † nici loc pentru a aduce pârga înaintea ta, * ca să putem afla îndurare. 39 Dar cu suflet înfrânt şi în duh de umilinţă † să fim primiţi de tine * ca o ardere de tot de berbeci şi tauri 40 şi ca zeci de mii de miei graşi. Aşa să fie jertfa noastră astăzi înaintea ta, † iar tu desăvârşeşte-i pe cei ce te urmează, * căci nu vor fi făcuţi de ruşine cei care se încred în tine. 41 Şi acum te urmăm din toată inima, * căutăm faţa ta şi ne temem de tine. Ant. Nu îndepărta, Doamne, îndurarea ta de la noi. Ant. 3 Dumnezeule, îţi voi cânta un cântec nou. Psalmul 143 (144),1-10 Pentru biruinţă şi pace Toate le pot în acela care mă întăreşte (Fil 4,13). 1 Binecuvântat să fie Domnul, stânca mea! † El îmi deprinde mâinile la luptă * şi degetele pentru bătălie. 2 El este aliatul meu fidel şi tăria mea, * turnul meu de apărare şi eliberatorul meu. El este scutul meu în care mă încred, * el îmi dă în stăpânire poporul. 3 Doamne, ce este omul, că te îngrijeşti de el, * sau fiul omului că îl iei în seamă? 4 Omul este ca o suflare, * zilele lui sunt ca umbra care trece. 5 Doamne, apleacă cerurile tale şi coboară, * atinge-te de munţi şi vor fumega. 6 Sloboade fulgerele tale şi împrăştie-i; * trimite săgeţile tale şi pune-i pe fugă! 7 Întinde mâinile tale din înălţimi şi eliberează-mă, † salvează-mă de apele cele mari, * din mâna fiilor celor străini, 8 căci gurile lor spun minciună * şi, ridicând mâna dreaptă, jură fals. 9 Dumnezeule, îţi voi cânta un cântec nou, * pe harpa cu zece strune voi cânta pentru tine, 10 pentru tine, care îi mântuieşti pe regi, * care îl eliberezi pe David, slujitorul tău, de sabia celui rău. Ant. Dumnezeule, îţi voi cânta un cântec nou. LECTURA SCURTĂ (Is 55,1) Voi, care sunteţi însetaţi, veniţi la apă; chiar dacă nu aveţi bani, veniţi; veniţi şi procuraţi-vă grâu fără bani şi mâncaţi; procuraţi-vă vin şi lapte, fără să plătiţi nimic. RESPONSORIUL SCURT R. Ascultă glasul meu, Doamne: * în cuvintele tale mi-am pus speranţa. Ascultă. V. Am luat-o înaintea zorilor şi am strigat: * în cuvintele tale mi-am pus speranţa. Slavă Tatălui. Ascultă. Ant. la Benedictus Din mâna tuturor celor care ne urăsc mântuieşte-ne, Doamne. Cântarea din Evanghelie – Benedictus Lc 1,68-79 Despre Mesia şi Înaintemergătorul său 68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, * pentru că a vizitat şi a răscumpărat poporul său, 69 şi ne-a înălţat o putere de mântuire * în casa lui David, slujitorul său, 70 precum a promis prin gura sfinţilor săi profeţi * care au fost în vechime. 71 Să ne mântuiască de vrăjmaşii noştri * şi de mâna tuturor acelora care ne urăsc. 72 Astfel îşi arată îndurarea faţă de părinţii noştri * şi îşi aduce aminte de legământul său cel sfânt. 73 De jurământul pe care l-a făcut lui Abraham, părintele nostru, * că ne va dărui harul 74 ca, eliberaţi din mâna duşmanilor noştri, * să-i slujim fără teamă, 75 în sfinţenie şi dreptate, sub privirea lui, * în toate zilele vieţii noastre. 76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema, * căci vei merge înaintea Domnului să pregăteşti căile sale, 77 pentru a da poporului său cunoştinţa mântuirii * întru iertarea păcatelor, 78 prin iubirea îndurătoare a Dumnezeului nostru, * cu care ne va vizita, Cel care Răsare din înălţime 79 ca să lumineze pe cei care se află în întuneric şi în umbra morţii * şi să îndrepte paşii noştri pe calea păcii. Slavă Tatălui, şi Fiului, * şi Sfântului Duh. Precum era la început, şi acum, şi pururea, * şi în vecii vecilor. Amin. Ant. Din mâna tuturor celor care ne urăsc mântuieşte-ne, Doamne. RUGĂCIUNEA UNIVERSALĂ Dumnezeu, dăruindu-ne în acest ceas al dimineţii bucuria de a-l lăuda, ne întăreşte speranţa. De aceea, să-l implorăm cu încredere: Pentru slava numelui tău, ascultă-ne, Doamne! Îţi mulţumim ţie, Dumnezeule, Tatăl Mântuitorului nostru Isus, – pentru cunoaşterea şi pentru nemurirea pe care ni le-ai dăruit prin el. Dă umilinţă inimilor noastre, – ca să fim supuşi unii altora, în frica lui Cristos. Revarsă-l pe Duhul Sfânt asupra slujitorilor tăi, – pentru ca iubirea noastră frăţească să fie fără prefăcătorie. Tu, care i-ai poruncit omului să muncească pentru a stăpâni pământul, – fă ca munca noastră să te preamărească şi să-i sfinţească pe fraţii noştri. Tatăl nostru. Rugăciunea de încheiere Te rugăm, Doamne, sporeşte în noi credinţa, pentru ca lauda ta să fie desăvârşită în gura noastră şi să aducă pururi roade cereşti. Prin Domnul.

sus

Marţi din săptămâna a IV-a - Ora Medie IMNUL Ora a treia O Duh Preasfânt, tu ce din veci Eşti Dumnezeu; stăruitori În rugă-ţi cerem să cobori În sufletele noastre reci. Păstrează dragostea arzând Mereu în cuget şi în grai, Şi dorul păcii să ni-l dai, Să fim o inimă şi-un gând. Pe Tatăl fă-ni-l cunoscut Ca să-l iubim neîncetat, Ca şi pe Fiul ce-a luat Smeritul nostru chip de lut. Amin. Ora a şasea O Dumnezeule Preasfânt, Lumină tu ne dai în zori, Iar la amiază ne cobori De sus căldură pe pământ. Al patimii năvalnic foc Tu stinge-l, Doamne, în noi toţi; Din inimi ura să o scoţi Şi dragoste să pui în loc. Să fie Tatăl lăudat, Şi Fiul cel născut din el, Şi Duhul dragostei, la fel, Primească cinste ne-ncetat. Amin. Ora a noua O Doamne, veşnic neschimbat, Acuma soarele de sus Coboară iarăşi spre apus Şi ziua este pe-nserat. Noi te rugăm stăruitori Să fie-al vieţii înserat De-a ta splendoare luminat; Apusul să-l prefaci în zori. Să fie Tatăl lăudat, Şi Fiul cel născut din el, Şi Duhul dragostei, la fel, Primească cinste ne-ncetat. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Ştiind acestea, fericiţi veţi fi dacă le veţi face. Psalmul 118 (119),137-144 XVIII (Ţade) 137 Tu eşti drept, Doamne, * şi nepărtinitoare este judecata ta. 138 Cu dreptate ai poruncit rânduielile tale * şi în tot adevărul. 139 Pe mine zelul mă consumă, * pentru că duşmanii mei au uitat cuvintele tale. 140 Cuvântul tău este încercat în foc * şi slujitorul tău îl iubeşte. 141 Sunt mic şi dispreţuit, * dar nu uit învăţăturile tale. 142 Dreptatea ta este dreptate în veac * şi legea ta este adevăr. 143 Necazul şi strâmtorarea m-au găsit, * dar poruncile tale sunt desfătarea mea. 144 Învăţăturile tale sunt veşnic drepte, * fă-mă să le înţeleg, ca să trăiesc. Ant. Ştiind acestea, fericiţi veţi fi dacă le veţi face. Ant. 2 Rugăciunea mea să ajungă înaintea ta, Doamne. Psalmul 87 (88) Rugăciunea unui om grav bolnav Acesta este ceasul vostru şi puterea întunericului (Lc 22,53). I 2 Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, * zi şi noapte strig înaintea ta. 3 Rugăciunea mea să ajungă înaintea ta, * pleacă-ţi urechea la strigătul meu. 4 Căci sufletul meu e sătul de rele * şi viaţa mea se apropie de locuinţa morţilor. 5 Sunt numărat printre cei care coboară în groapă, * sunt ca un om care nu mai are putere. 6 Stau întins printre cei morţi, * ca cei ucişi, culcaţi în mormânt, de care nu-ţi mai aduci aminte * şi pe care mâna ta i-a părăsit. 7 M-ai aruncat în groapa cea mai adâncă, * în întuneric şi în umbra morţii. 8 Mânia ta apasă asupra mea * şi toate valurile tale le-ai prăvălit peste mine. Ant. Rugăciunea mea să ajungă înaintea ta, Doamne. Ant. 3 Spre tine, Doamne, am strigat: nu-ţi ascunde faţa de la mine. II 9 Ai îndepărtat pe cunoscuţii mei de la mine, * m-ai făcut urâciune înaintea lor. Sunt închis şi nu pot ieşi, * 10 ochii mei s-au stins de suferinţă. Toată ziua strig către tine, Doamne, * şi-mi întind mâinile spre tine! 11 Oare pentru cei morţi ai să faci minuni? * Sau se vor scula umbrele să te laude? 12 Se vorbeşte oare în mormânt despre bunătatea ta * şi despre fidelitatea ta în locul pierzării? 13 Sunt cunoscute oare minunile tale în întuneric * şi dreptatea ta în ţara uitării? 14 Dar eu strig către tine, Doamne, * de dimineaţă rugăciunea mea se înalţă la tine. 15 Pentru ce, Doamne, respingi sufletul meu? * Pentru ce îmi ascunzi faţa ta? 16 Eu sunt sărac şi în prag de moarte încă din tinereţe; * sunt sfârşit, oprimat de spaimele tale. 17 Peste mine au trecut mâniile tale * şi înfricoşările tale m-au nimicit. 18 M-au înconjurat ca apa ziua întreagă * şi toate împreună se revarsă peste mine. 19 Ai îndepărtat de la mine pe prieten şi vecin * şi întunecimile sunt cunoscuţii mei. Ant. Spre tine, Doamne, am strigat: nu-ţi ascunde faţa de la mine. Ora a treia LECTURA SCURTĂ (1In 3,17-18) Dacă cineva are bogăţiile lumii şi-l vede pe fratele său, care este în nevoie, şi îşi închide inima faţă de el, cum poate să rămână în acela iubirea lui Dumnezeu? Copii, să nu iubim numai cu vorba sau cu limba, ci cu fapta şi adevărul. V. Plăcut este omul care se îndură şi dă dintr-ale sale. R. Cel drept va fi spre amintire veşnică. Rugăciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic şi veşnic, care, în ceasul al treilea, ai revărsat asupra apostolilor pe Duhul tău, Mângâietorul, trimite şi asupra noastră acelaşi spirit al iubirii, ca să te putem mărturisi cu fidelitate în faţa tuturor oamenilor. Prin Cristos. Ora a şasea LECTURA SCURTĂ (Dt 30,11.14) Această lege, pe care ţi-o prescriu eu astăzi, nu este nici prea înaltă pentru tine şi nici prea departe de tine. Cuvântul acesta este chiar lângă tine, pe buzele tale şi în inima ta, ca tu să-l poţi împlini. V. Făclie pentru paşii mei este cuvântul tău, Doamne. R. Şi lumină pentru cărările mele. Rugăciunea de încheiere Dumnezeule, care i-ai dezvăluit apostolului Petru gândul tău mântuitor asupra tuturor neamurilor, fă, în marea-ţi bunătate, ca faptele noastre să-ţi fie plăcute şi, prin darul tău, să slujească planului tău de iubire şi de mântuire. Prin Cristos. Ora a noua LECTURA SCURTĂ (Is 55,10-11) După cum ploaia şi zăpada, care cad din ceruri, nu se întorc fără să ude pământul, fără să-l facă să rodească şi să odrăslească, ca să dea sămânţă semănătorului şi pâine celui care mănâncă, tot aşa, şi cuvântul meu, care iese din gura mea, nu se va întoarce la mine fără rod, ci va face ceea ce vreau eu şi îşi va împlini misiunea. V. Domnul trimite învăţătura sa pe pământ. R. Cuvântul lui aleargă repede. Rugăciunea de încheiere Dumnezeule, care l-ai trimis pe îngerul tău la centurionul Corneliu ca să-i arate calea mântuirii, dă-ne, te rugăm, harul să lucrăm cu tot mai multă râvnă la mântuirea tuturor, pentru ca, adunaţi laolaltă în Biserica ta, să putem ajunge cu toţii la tine. Prin Cristos. sus

Marţi din săptămâna a IV-a - Vesperele IMNUL Creator al lumii, după-a ta poruncă, Ziua e menită toată pentru muncă; Noaptea truditorul merge să se culce, Bucuros de tihna şi de somnul dulce. Lângă noi vegheze duhuri bune, treze, Inima curată să ni se păstreze. Cât timp trupul nostru pe-ntuneric sta-va, Să nu ne strecoare diavolul otrava. Sufletele caste, albe ca nămeţii Să ni le găsească zorii dimineţii; Lin ne fie somnul, visele curate, Iată ce îţi cerem, sfinte împărate. Te rugăm acuma, cu fruntea plecată: Ne ascultă ruga, milostive Tată, Tu, care domneşti cu Fiul de o fire Şi cu Duhul care-i flacără, iubire. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Dacă te voi uita, Ierusalime, să mi se usuce mâna dreaptă. Psalmul 136 (137),1-6 La râurile Babilonului Această robie după trup trebuie înţeleasă ca imagine a robiei spirituale (sf. Ilariu). 1 Pe malurile râurilor din Babilon şedeam şi plângeam, * când ne aduceam aminte de Sion. 2 În sălciile din ţinutul acela * ne atârnasem harpele. 3 Căci acolo, cei care ne-au dus în robie * ne cereau cuvintele cântărilor şi asupritorii noştri ne cereau veselie: * „Cântaţi-ne din cântările Sionului!” 4 Cum să cântăm noi cântările Domnului * pe un pământ străin? 5 Dacă te voi uita, Ierusalime, * să mi se usuce mâna dreaptă. 6 Să mi se lipească limba de cerul gurii * dacă nu-mi voi aduce aminte de tine, dacă nu voi face din Ierusalim * culmea bucuriei mele. Ant. Dacă te voi uita, Ierusalime, să mi se usuce mâna dreaptă. Ant. 2 În faţa îngerilor îţi voi cânta, Dumnezeul meu. Psalmul 137 (138) Aducere de mulţumire Regii pământului vor aduce mărirea şi cinstea lor în cetatea sfântă (cf. Ap 21,24). 1 Te laud, Doamne, din toată inima, † pentru că ai ascultat cuvintele gurii mele. * Îţi cânt înaintea îngerilor. 2 Mă prostern spre templul tău cel sfânt, laud numele tău † pentru bunătatea şi fidelitatea ta, * căci ţi s-a mărit faima prin împlinirea făgăduinţelor tale. 3 În ziua în care te-am chemat, m-ai ascultat, * m-ai îmbărbătat şi mi-ai întărit sufletul. 4 Toţi împăraţii pământului, Doamne, te vor lăuda,* când vor auzi cuvintele gurii tale. 5 Ei vor cânta căile Domnului, * căci mare este slava Domnului. 6 Oricât de sus ar fi Domnul, † el îl vede pe cel umil * şi îl recunoaşte din depărtare pe cel îngâmfat. 7 Chiar dacă trebuie să trec printr-o mare strâmtorare, † tu mă faci să trăiesc, * în ciuda mâniei duşmanilor mei; tu îţi întinzi mâna * şi dreapta ta mă mântuieşte. 8 Domnul va duce la bun sfârşit ceea ce a început pentru mine. † Doamne, bunătatea ta este veşnică. * Nu părăsi, Doamne, lucrarea mâinilor tale. Ant. În faţa îngerilor îţi voi cânta, Dumnezeul meu. Ant. 3 Vrednic este Mielul, care a fost înjunghiat, să primească cinstea şi gloria. Cântarea Ap 4,11; 5,9b.10.12b Imnul celor răscumpăraţi 4,11 4,11 Vrednic eşti, Doamne şi Dumnezeul nostru, * să primeşti gloria, cinstea şi puterea, pentru că tu ai creat toate, * şi prin voinţa ta au fost create şi există! 5,9b Vrednic eşti, Doamne, să primeşti cartea * şi să-i deschizi peceţile, căci ai fost înjunghiat † şi în sângele tău ai răscumpărat pentru Dumnezeu * oameni din toate triburile, limbile, popoarele şi naţiunile 10 şi ai făcut din ei o împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeul nostru, * care vor domni pe pământ! 12b Vrednic este Mielul, care a fost înjunghiat, † să primească puterea şi bogăţia şi înţelepciunea * şi tăria şi cinstea şi gloria şi binecuvântarea! Ant. Vrednic este Mielul, care a fost înjunghiat, să primească cinstea şi gloria. LECTURA SCURTĂ (Col 3,16) Cuvântul lui Cristos să locuiască în voi din plin. Învăţaţi-vă şi îndemnaţi-vă unii pe alţii cu toată înţelepciunea în psalmi, în imnuri şi în cântări spirituale. Cântaţi lui Dumnezeu, mulţumindu-i în inimile voastre. RESPONSORIUL SCURT R. Mă vei umple de bucurie * înaintea feţei tale, Doamne. Mă vei umple. V. Desfătări la dreapta ta în veci, * înaintea feţei tale, Doamne. Slavă Tatălui. Mă vei umple Ant. la Magnificat Fă cu noi lucruri mari, Doamne, căci eşti puternic şi numele tău e sfânt. Cântarea din Evanghelie – Magnificat Lc 1,46-55 Tresăltarea de bucurie a sufletului în Domnul 46 Sufletul meu * îl preamăreşte pe Domnul 47 şi duhul meu tresaltă de bucurie * în Dumnezeu, mântuitorul meu, 48 căci a privit la smerenia slujitoarei sale. * Iată, de acum toate popoarele mă vor numi fericită, 49 căci mi-a făcut lucruri mari Cel Atotputernic, * şi numele lui e sfânt. 50 Milostivirea lui dăinuie din neam în neam * peste cei ce se tem de el. 51 A arătat puterea braţului său, * i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici * şi i-a înălţat pe cei smeriţi; 53 pe cei flămânzi i-a copleşit cu bunuri, * iar pe cei bogaţi i-a lăsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul său, * amintindu-şi de îndurarea sa, 55 după cum a promis părinţilor noştri, * lui Abraham şi urmaşilor lui în veci. Slavă Tatălui şi Fiului * şi Sfântului Duh. Precum era la început şi acum şi pururea * şi în vecii vecilor. Amin. Ant. Fă cu noi lucruri mari, Doamne, căci eşti puternic şi numele tău e sfânt. RUGĂCIUNEA UNIVERSALĂ Să-l preamărim pe Cristos, care dă putere şi tărie poporului său, şi să-l rugăm cu suflet deschis: Ascultă-ne, Doamne, şi te vom lăuda pururi! Cristoase, tăria noastră, îndură-te şi dă credinţă şi statornicie – acelora pe care i-ai chemat la adevărul tău. Călăuzeşte după inima ta, Doamne, pe toţi aceia care ne conduc: – luminează-le mintea, ca să ne conducă în pace. Tu, care ai săturat cu pâine mulţimile, – învaţă-ne să le venim în ajutor cu bunurile noastre celor flămânzi. Pe cei ce guvernează învaţă-i să nu urmărească numai interesele naţiunii proprii, – ci să se preocupe de binele şi dezvoltarea tuturor popoarelor. Fraţilor noştri răposaţi dăruieşte-le învierea şi viaţa fericită, – când vei veni pentru a fi preamărit în toţi aceia care cred. Tatăl nostru. Rugăciunea de încheiere Rugându-ne în faţa ta, Doamne, implorăm bunătatea ta: dă-ne harul să păstrăm pururi în inimă laudele pe care ţi le înalţă glasurile noastre. Prin Domnul.