cultură şi spiritualitate
Când, în 1869, Karl Feltmann, refugiat în Statele Unite din Germania, şi-a început mica afacere în Coney Island – o tarabă la care vindea cârnăciori înfipţi într-un corn – nu ştia că va ridica hot dog-ul la nivelul unui simbol naţional.
Feltmann mai avea o afacere cu cârnăciori în Brooklyn, însă doar la taraba din Coney Island i-a dat prin cap să transforme cârnăciorul într-un sandviş, pentru că acolo era un loc de tranziţie unde oamenii nu se opreau să mănânce, preferând să cumpere mâncare la pachet.
Noua găselniţă culinară se potrivea perfect cu spiritul american: era gustos şi ţinea de foame, era ieftin (unul la trei cenţi sau doi la cinci, aşa se vindea la începutul secolului XX) şi, practic, puteai să-l mănânci oriunde, de-a-n picioarele sau tolănit pe faleză sau pe plajă, înghesuit în metrou, la meciurile de baseball sau grăbindu-te către serviciu. Din motive evidente, Feltmann i-a spus red hot (roşu fierbinte) şi a ajuns, nu peste multă vreme, să nu mai facă faţă cererii.
Karl (acum Charles) venea din patria cârnăciorilor. Frankfurterii erau, pentru el, a doua natură. Invenţia americană avea, de fapt, o lungă istorie în Lumea Veche. Cârnăciorii frankfurter erau preparaţi din carne de porc în maţ de miel prin secolul XIII în Frankfurt (de unde şi numele lor). Cronicarii povestesc că, din 1562, pe când împăratul Sfântului Imperiu Roman, Maximilian II (1527-1576), era încoronat rege al Germaniei, s-a împământenit obiceiul ca gloatei venite la festivităţile publice să i se dea frankfurter würstchen, iar numele a fost chiar protejat prin lege. Din acest motiv, ajunşi în Viena prin 1805, cârnăciorilor cu pricina (care erau specialitatea lui Johann Georg Lahner) li s-a spus wiener würstchen, iar reţetei i s-a adăugat şi o parte carne tocată de vacă. Acest tip de cârnăcior a fost atât de popular încât nu e de mirare că emigranţii germani au continuat să-l prepare şi în ţările de adopţie.
Pentru că, după cum se pare, nu doar Feltmann a cucerit America cu hot dog-ul, ci şi un alt gastronom şi afacerist german, Antoine Feuchtwanger, care vindea prin anii 1880 dog-i în chifle. La început se spune că le dădea mănuşi clienţilor să nu-i ardă cârnăciorii însă, văzând că nu le mai primeşte înapoi, a hotărât că e mai economicos să pună cârnaţii în chifle tăiate-n două. A cucerit Expoziţia mondială din 1893, unde le-a dat vizitatorilor şi mănuşi albe să aibă suvenir de la taraba sa.
Drumul de la red hot sau frankfurter würstchen la hot dog e mai scurt decât credeţi. Pentru că prin anii 1840 circula în Germania mitul urban că sunt făcuţi cu carne de câine, würstchen sau sausage (cârnăcior) a devenit sinonim cu dog (câine). O fărâmă de adevăr e în această poveste: istoricii spun că în Germania se consuma chiar şi la începutul secolului XX carne de câine. Alţii susţin că denumirea popularilor cârnăciori pare să provină din anecdota conform căreia Ted Dorgan, un binecunoscut caricaturist de la începutul secolului XX, a desenat un vânzător de red hot pe un teren de baseball, iar pe unul dintre cârnăciori a vrut să scrie dachshund (un soi de şoricar). Şi pentru că nu ştia cum se scrie cuvântul, a scris pur şi simplu hot dog.
Numar de steaguri: 273
Record vizitatori: 8,782 (3.04.2011)
16,676 (3.04.2011)
Steaguri lipsa: 33
1 stat are peste 700,000 clickuri (Romania)
1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)
1 stat are peste 50,000 clickuri (Moldova)
2 state au peste 20,000 clickuri (Italia, Germania)
4 state are peste 10.000 clickuri (Franta, Ungaria, Spania,, Marea Britanie,)
6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Canada, )
10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia, Australia, Irlanda, Israel, Grecia, Elvetia , Brazilia, Suedia, Austria)
50 state au peste 100 clickuri
20 state au un click
1.EDITURA HOFFMAN
https://www.editurahoffman.ro/
2. EDITURA ISTROS
https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/
3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI
https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1
4.ANTICARIAT UNU
https://www.anticariat-unu.ro/wishlist
5. PRINTRE CARTI
6. ANTICARIAT ALBERT
7. ANTICARIAT ODIN
8. TARGUL CARTII
9. ANTICARIAT PLUS
10. LIBRĂRIILE:NET
https://www.librariileonline.ro/carti/literatura--i1678?filtru=2-452
https://www.librarie.net/cautare-rezultate.php?&page=2&t=opere+fundamentale&sort=top
14. ANTICARIAT NOU
https://anticariatnou.wordpress.com/
15.OKAZII
https://www.okazii.ro/cart?step=0&tr_buyerid=6092150
16. ANTIKVARIUM.RO
17.ANTIKVARIUS.RO
18. ANTICARIAT URSU
https://anticariat-ursu.ro/index.php?route=common/home
19.EDITURA TEORA - UNIVERSITAS
20. EDITURA SPANDUGINO
21. FILATELIE
22 MAX
http://romanianstampnews.blogspot.com
23.LIBREX
https://www.librex.ro/search/editura+polirom/?q=editura+polirom
24. LIBMAG
https://www.libmag.ro/carti-la-preturi-sub-10-lei/filtre/edituri/polirom/
https://www.libris.ro/account/myWishlist
http://magiamuntelui.blogspot.com
27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/
28.RADIO ARHIVE
https://www.facebook.com/RadioArhive/
29.IDEEA EUROPEANĂ
https://www.ideeaeuropeana.ro/colectie/opere-fundamentale/
30. SA NU UITAM
31. CERTITUDINEA
32. F.N.S.A
https://www.fnsa.ro/products/4546-dimitrie_cantemir_despre_numele_moldaviei.html
Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ
1. Radu Sorescu - Petre Tutea. Viata si opera
2. Zaharia Stancu - Jocul cu moartea
3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi
4. Ioan Slavici - Inchisorile mele
5. Gib Mihaescu - Donna Alba
6. Liviu Rebreanu - Ion
7. Cella Serghi - Pinza de paianjen
8. Zaharia Stancu - Descult
9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte
10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani
11. George Calinescu Cartea nuntii
12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…
Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24, 2021.
© 2024 Created by altmarius. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius