DANIEL DRĂGAN - LANSARE DE CARTE LA BRAŞOV - 3 octombrie 2009!

[Georgeta Resteman]

Sâmbătă, 3 octombrie 2009, ora 17
la Muzeul de Artă Braşov

şezătoare literar-muzicală cu lansarea volumului
fantoma
NUVELE, SCHIŢE, POVESTIRI
de Daniel Drăgan
prefaţă de Adrian Lesenciuc

vor lua cuvântul
Ion Lazu, Mona Mamulea, Bianca Osnaga,
Virgil Borcan, Adrian Lesenciuc, Adrian Munteanu

Alexandra Fiţ va onora evenimentul cu un intermezzo muzical (voce şi pian)
iar actriţa-poetă Lidia Lazu cu un recital de viers şi vers

Treisprezece nuvele şi povestiri scrise pe parcursul unei jumătăţi de veac. Treisprezece ipostaze ale unui prozator prolific şi surprinzător de la o etapă la alta. O secţiune prin vârstele literare de la mica aventură a celor trei supravieţuitori ai foametei şi până la tulburătoarea nuvelă care aduce în prim plan fantoma dictatorului Ceauşescu, trecând prin tainele şi misterul unui Maramureş legendar, prin farmecul năucitor ca o Fata Morgana al pădurilor virgine din drumul spre Arania, sau prin drama captivităţii nesfârşite a lui Cherry din Dover prozele lui Daniel Drăgan ne prezintă un scriitor ajuns la apogeul carierei sale.

Alexandra Fiţ (Fits) s-a născut la Alba Iulia în 1985, din parinţi muzicieni. Primele noţiuni de muzică şi studiul pianului, la patru ani. Apoi, la Liceul de Muzică din Alba Iulia şi la Facultatea de Muzică a Universităţii “Transilvania” din Braşov cu prof. dr. Stela Dragulin la clasa căreia a pregătit masteratul, sectia “Piano Performance”. Alexandra este preparator universitar. A câştigat numeroase competiţii naţionale şi internaţionale. Susţine concerte cu orchestre simfonice. Repertoriul de recital cuprinde chanson-ul şi standardul american. Cântă în patru limbi, face propriile aranjamente muzicale şi se acompaniază singură. În formula pian şi voce, in ultimii ani, Alexandra a câştigat premii importante, fiind foarte activă în festivaluri internaţionale ale cântecului francofon.
Alexandra Fiţ

Actriţa şi poeta Lidia Lazu s-a nscut la 20 februarie 1953, în Smârdioasa (Teleorman). A debutat editorial cu volumul Poezii de care uitasem prefaţat de Mircea Ciobanu. Urmează Continuarea cuvântului, 1999, şi Balansoarul umbrei, 2004. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România (Bucureşti). Creaţia ei literară este elogios apreciată de renumiţi critici precum Gheorghe Grigurcu, Florin Mihăilescu, Radu Voinescu, Horia Gârbea, Ion Murgeanu , George Astaloş şi alţii. Lidia Lazu are la activ o impresionantă suită de iniţiative culturale între care spectacolul de autor “I want to dance!” Ea prezintă poemele (originale sau de Lucian Blaga şi alţi poeţi români) intr-o montură insolită de aranjamente muzicale imprimând poeziei o notă magică. Trilurile sale, inspirate din muzica veche, tradiţională păstrează şi exprimă un viguros fior liric. Turneele în America şi occidentul european i-au adus o reputaţie strălucită.
Lidia Lazu

Aranjamentele de sunet şi lumină,
Silvian Duică,
regizor al Teatrului “Srada”

La librăria Şt. O. Iosif au apărut:

Daniel Drăgan
Zodia interogaţiei

Interviuri
Din cuprins:
Hans Bergel - Nostalgia transilvană
Nina Cassian - Un ,,éternel retour”
Viorel Cosma - Armonia polifonică
Mihail Diaconescu - O operă cu adevărat valoroasă creează la rândul ei noi serii de valori
Radu Florescu - Ştim, românii îi iubesc pe americani. Dar America iubeşte România?
Gheorghiţă Geană - Valorile moral-religioase constituie garda imunitară a întregului sistem de valori
Ilarion Ionescu-Galaţi - Cultura costă mulţi bani. Dar incultura costă mult mai mult
Tudor Jarda - „Tata ne ducea la operă de mici”
Eva Lendvay - În spaţiul matern al limbii române
Marcel Lupşe - Câtă prietenie, atâta exigenţă!
Nicolae Manolescu - Spectacolul receptării operelor literare este, câteodată, mai interesant chiar decât al operelor înseşi
Horaţiu Mălăele - Autorităţile culturale ale acestei ţări ar trebui să se îngrijoreze
Romul Munteanu - Aşa cum există un şovinism de mare putere, există şi un şovinism al marilor culturi
Mihai Nadin - Spre o civilizaţie analfabetă
Ioan-Aurel Pop - Braşovul este o capitală a României prin vocaţie, prin istorie, prin forţa destinului său
Valentin Silvestru - Ridendo castigat mores
Mircea Horia Simionescu - Legătura de sensuri cu tradiţia literaturii naţionale
Jocul dracului!
Ion Vlad - Reîntoarcerea la poveste e însuşi modul de supravieţuire a literaturii

Laurenţiu-Ciprian Tudor
Adevărul are coaja tare
convorbiri cu scriitorul Daniel Drăgan

C u p r i n s:

Notorietate, privaţiuni, favoruri
Între jertfă şi hobby
De la Mosfilm şi Cartea Rusă
Morile lui Dumnezeu
Braşovul va fi al vostru
Numele fiului Ariel
Omul de lângă noi
Decantat, distilat, rafinat
Multele feţe ale Mariei Suru
Înapoi la vârsta de aur
Orele şi anii „Clipei de Apoi”
Serile de sub merii Araniei
De la Edenul neştiutor la Edenul reconstruit
Spre rădăcinile neamului
Ad usum Delphini
Nu am vocaţie de sfânt, nici de erou
În preajma blestemată a zeilor
O întrebare, altă întrebare
Ne vom despărţi cândva de Eminescu?
Mi-ar fi plăcut să contemplu
Textul e lunecos ca peştele. Scapă!
Se va muta literatura pe internet?
Per aspera ad Astra
Se năştea o nouă formă de cultură

Addenda
Apelul de la Braşov
Protest
Ecouri în presa vremii
Indice de nume