Sfantul Mucenic Mamant s-a nascut in Paflagonia (Asia Mica), din parinti crestini. Theodot si Rufina, parintii acestuia, pentru ca nu au lepadat credinta in Hristos, au fost intemnitati.
Astfel, Sfantul Mamant s-a nascut in inchisoare. Tatal sau moare inainte ca acesta sa se nasca, iar mama sa a trecut la cele vesnice dupa ce l-a nascut.Un inger i se descopera unei femei crestine, Amina, si ii porunceste sa mearga la temnita si sa-l ia pe Mamant.
Mamant nu a grait pana la varsta de cinci ani, iar cand a implinit aceasta varsta, primul cuvant pe care l-a rostit a fost "Mama”. Amina, vazand ca deseori copilul isi striga mama, i-a pus numele Mamant.
In vremea domniei lui Aurelian a fost o cruda prigoana impotriva crestinilor. Nu au fost iertati nici copiii. Astfel, Mamant la varsta de cincisprezece ani ajunge inaintea imparatului si i se cere sa renunte la credinta in Hristos. Mamant refuza si este supus la multe chinuri: biciuire, ardere cu faclii, ca in cele din urma sa fie aruncat in mare. Un inger al Domnului l-a scos din mare si l-a dus pe un munte de langa Cezareea. Aici fiarele salbatice s-au imblanzit datorita rugaciunilor acestuia.
Descoperit de persecutori, este adus din nou la judecata si ucis.
Troparul Sfantului Mucenic Mamant
Glasul 4
Mucenicul Tau, Doamne, Mamant, intru nevointa sa, cununa nestricaciunii a dobandit de la Tine, Dumnezeul nostru; ca avand puterea Ta, pe chinuitori a invins; zdrobit-a si ale demonilor neputincioase indrazniri. Pentru rugaciunile lui, mantuieste sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.
Tot astazi, facem pomenirea:
- Sfintilor si Dreptilor Eleazar si Fineas, preoti ai Vechiului Legamant;
- Sfintilor 3.628 de Mucenici din Nicomidia;
- Sfantului Ierarh Ioan Postitorul, patriarhul Constantinopolului (582-595);
- Sfantului Diomid;
- Sfintilor Mucenici Aitala si Amun.
Maine, facem pomenirea Sfantului Mucenic Antim, episcopul Nicomidiei.
Sursa: CrestinOrtodox.ro
.Sfantul Ioan Postitorul
Sfantul Ioan Postitorul este praznuit pe 2 septembrie. Sfantul Ioan Postitorul s-a nascut in Constantinopol si a trait in vremea imparatilor Iustin, Tiberie si Mavrichie. Mai intai a fost lucrator de aur, barbat dreptslavitor, iubitor de saraci, primitor de straini si temator de Dumnezeu. Acesta l-a primit pe un calugar, anume Evsevie din Palestina, si petrecea cu dansul. Odata, ducandu-se el pe cale, mergea calugarul de-a dreapta lui Ioan si, iata, un om necunoscut i-a zis: "Nu ti se cade, Parinte, sa mergi de-a dreapta celui mare!", Dumnezeu inainte vestind spre dansul ca i se va incredinta arhieria cea mare.
Auzind calugarul aceasta, a spus fericitului Eutihie, Patriarhul Constantinopolului, iar Patriarhul l-a sfatuit pe Ioan sa se calugareasca, fiind vrednic de clerul bisericesc. Stand la rugaciune in biserica Sfantului Lavrentie, i s-a intamplat lui ca a vazut o descoperire ca aceasta: multime de sfinti se veseleau in altar si toti erau imbracati cu haine albe si stralucitoare si cantau o prea frumoasa cantare; iar un oarecare a iesit purtand un vas, din care, luand, impartea la multimea saracilor care se adunasera si vasul nu se mai deserta. Iar unul din saraci de stramtorare striga: "Doamne, miluieste, pana cand nu se poate deserta aceasta punga!". Si indata punga a ramas desarta. Aceasta vedenie a avut-o cuviosul si, venindu-si in fire, se mira de ceea ce vazuse. Aceasta, precum socotesc, insemna randuiala lui ce avea sa fie si milostivirea cea mare catre saraci.
Dupa multa vreme Eutihie, Patriarhul Constantinopolului, a murit si cu voia lui Dumnezeu a fost ales Ioan, ca un vrednic la hirotonisire, dar nu voia, pana ce a vazut o vedenie infricosata in acest fel: De o parte vedea cum marea se inalta pana la cer si era un cuptor infocat infricosat; iar pe de alta parte, multime de ingeri graind astfel catre dansul: "Nu primesti scaunul? Altul va fi, iar tu vei fi muncit de noi toti". Unele ca acestea zicandu-i ingerii cu ingrozire, s-a supus fara de voia lui si l-au ales patriarh al Constantinopolului.
El a avut postire desavarsita si viata curata cu toata fapta buna, pana la sfarsit, lucru pe care il marturisesc minunile lui. Odata marea invaluindu-se foarte mult, Sfantul Ioan a alinat-o, cu rugaciunea si cu semnul Crucii. Pe un orb, anume Ioan de la Gaza, l-a luminat, punand pe ochii lui o particica din trupul lui Hristos si zicand: "Cel ce a tamaduit pe cel orb din nastere, Acela sa te tamaduiasca si pe tine", si indata a vazut orbul.
Odata, cand era ciuma mare in Constantinopol, cu voia lui Dumnezeu, cuviosul se ruga sa-Si intoarca Dumnezeu dreapta Sa manie. Si a poruncit unui credincios slujitor al sau sa ia doua vase, unul plin de pietricele marunte, iar altul desert, si sa stea toata ziua in locul unde se scoteau cei morti, si sa-i numere, mutand pietricelele din vasul cel plin in cel desert. Numarand slujitorul, a aflat in prima zi trei sute douazeci si trei de morti, si a spus Sfantului. Atunci el a proorocit ca moartea va inceta, lucru care se arata in fiecare zi. A doua zi, servitorul stand si numarand in acelasi loc, a aflat mai putini scosi din cei morti, a treia zi si mai putini, iar la o saptamana a incetat cu desavarsire secera mortii napraznice, dupa proorocia Sfantului si cu rugaciunile lui.
Infranarea lui era in acest fel: sase zile nu gusta hrana, iar a saptea zi gusta numai putin din verdeturile gradinii, din pepeni, din struguri sau din smochine. Asa i-a fost hrana lui in toti anii arhieriei. De dormit dormea foarte putin, si atunci, sezand cu pieptul lipit de genunchi, infigand o andrea intr-o lumanare aprinsa si cand ajungea focul lumanarii la andrea, cadea andreaua intr-un lighean si se scula. Iar de se intampla sa nu auda sunetul andrelei, toata noaptea urmatoare o petrecea fara de somn. In rugaciune si in nevointe multe petrecea neincetat, luptandu-se cu patimile. De multe ori a intors inapoi navalirile barbarilor si a izbavit cetatea din pierzare cu rugaciunea si cu postul. Turma sa si-a pazit-o de vrajmasii vazuti si nevazuti si era foarte milostiv; tatal sarmanilor, hranitorul saracilor, izbavitorul celor napastuiti si ravnitor de Dumnezeu, dezradacinand toata rautatea.
Odata, intr-o zi de vineri, i s-a spus Sfantului ca dimineata va fi alergarea cailor si era sambata Cincizecimii. Deci a raspuns Sfantul: "Alergarea cailor in sfanta zi a Rusaliilor sa nu fie". Si cazand in genunchi, s-a rugat lui Dumnezeu sa fie vreun semn pentru infricosarea si stricarea unui lucru ca acela, care s-a si facut. Pentru ca, facandu-se adunarea la locul unde era obiceiul si incepand alergarea si privelistea, din vazduh s-a iscat furtuna cumplita cu tunete si fulgere, cu ploaie cu piatra mare, incat toti de frica au fugit.
Mai avea cuviosul putere si asupra duhurilor necurate pe care le izgonea din oameni. O femeie, avand barbat indracit, l-a dus la un sihastru in pustie, iar acela i-a zis: "Mergi la Prea Sfintitul Ioan, Patriarhul Constantinopolului, ca acela poate sa-ti tamaduiasca barbatul!" Facand aceasta, femeia si-a castigat dorirea, pentru ca luandu-si barbatul tamaduit cu rugaciunile cuviosului, s-au dus bucurandu-se la locul lor. Multi bolnavi castigau tamaduiri si la multe femei se dezlegau legaturile nerodirii, cu rugaciunile lui.
Pascand bine cuvantatoarea turma pana la batranete, a ajuns la fericitul sfarsit si a trecut de la pamant la cerestile lacasuri. In timp ce era dus sfantul lui trup, a venit la dansul, spre sarutare, Nil, slavitul eparh, si, plecandu-se, l-a sarutat. Iar Sfantul, mort fiind si toti vazand si mirandu-se, a soptit oarecare cuvinte la urechea lui Nil eparhul, pe care el nu le-a spus nimanui. Deci, l-au ingropat pe el inauntrul altarului bisericii Sfintilor Apostoli, ca pe un vrednic, slavind si binecuvantand pe minunatul intre sfinti Dumnezeu, pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh. Amin.
Troparul Sfantului Ierarh Ioan Postitorul
Indreptator credintei si chip blandetilor, invatator infranarii te-a aratat pe tine turmei tale adevarul lucrurilor. Pentru aceasta ai castigat cu smerenia cele inalte, cu saracia cele bogate. Parinte Ierarhe Ioan, roaga pe Hristos Dumnezeu ca sa mantuiasca sufletele noastre.
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius