Izbucul Tăuzului este o arie naturală protejată și face parte din categoria III IUCN. Izbucul se află în Munții Bihor (județul Alba). Foto: 123rfRețeaua de arii naturale protejate din România are o importanță majoră pentru dezvoltarea durabilă și pentru societate. În acest moment, la noi în țară există 985 de arii naturale protejate, din care mai puțin de jumătate sunt administrate. Acestea cuprind parcuri naționale, peșteri, masive de sare, lacuri, cascade, locuri de emanații de gaze naturale, etc, și sunt valori naturale ale țării noastre, care trebuie protejate.
Efectele schimbărilor climatice asupra ariilor naturale sunt deja vizibile, iar la acestea se adaugă daunele provocate de oameni. În prezent, tot mai multe ecosisteme se degradează sub influența acestor factori.
Valori care trebuie protejate
“România ca stat membru al UE a venit cu această valoare a capitalului natural. Avem o proporție semnificativă din populația de urși, lupi, râși încă în România. Încă avem păduri virgine, suntem în plin proces de identificare a acestora și de securizare prin includerea în catalogul național. Avem râuri care sunt în stare bună și pe ca ne dorim să le păstrăm pentru generațiile viitoare. Avem sturioni în Dunăre și Deltă. Acestea sunt valorile pe care noi credem că ar trebui să le protejăm cu toții în interesul societății în care trăim, ca un drept civic la un mediu sănătos, la un aer curat și la serviciile pe care natura ni le pune la dispoziție”, spune Orieta Hulea, director WWF România.
România are încă multe valori naturale, pe care multe țări din Europe nu le mai au – spre exemplu, suntem singura țară din UE care încă mai are păduri virgine. Aceste valori sunt importante pentru o societate sănătoasă, pentru dezvoltarea durabilă, sunt surse de cercetare.
Păstrarea acestor valori, pusă în pericol
“Este greșit înțeles că ariile protejate sunt în obstacol în calea dezvoltării. Întotdeauna, am încercat să găsim soluții constructive care să poată permite și protejarea naturii și dezvoltarea. Ariile protejate sunt un motor care permite comunităților locale să se dezvolte. Am reintrodus, după 20 de ani de absență, zimbrii la Armeniș, unde ne dorim să fie un proiect comunitar. Aici oamenii pot să dezvolte mecanisme de economie locală de pe urma prezenței acestor specii. Putem veni cu foarte multe exemple pe activitatea custozilor și ce a însemnat ea pentru comunitățile locale. Prin excluderea ONG-urilor de la administrarea rețelei de arii protejate, riscul ca aceste valori să poată să fie menținute este foarte mare. Procesul de avizare va fi unul centralizat și va fi foarte greu în absența unor pârghii pe care le-am putut folosi până acum să putem opri un val de dezvoltări care poate avea efecte nedorite”, mai spune Hulea.
Declarațiile vin în contextul în care, printr-un nou act normativ de tip ordonanță de urgență, s-a eliminat sintagma de „custode” al unei arii protejate, care încă din anii ’50 – ’60 era folosită de către Academia Română – Comisia Monumentelor Naturii, după cum se arată într-un comunicat de presă al WWF România.
Pe lângă activitățile de protejare a capitalului natural, custozii de arii naturale protejate au inventariat și monitorizat cele mai valoroase elemente ale capitalului natural din ariile naturale protejate, au elaborat măsurile strict necesare pentru păstrarea acestui capital natural inestimabil în cadrul planurilor de management realizate cu sprijinul financiar al Comisiei Europene și desfășoară acțiuni de educație de mediu de importanță națională și europeană.
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius