Biografia zilei: Geo Serban

[altmariusliterar]

 SERBAN Geo (prenumele la nastere: Constantin), se naste la 20 mai 1930, Iasi.

Istoric si critic literar. 

Provine dintr-o familie de intelectuali. Liceul militar la Curtea de Arges (194l-l948); elev, debuteaza sub indrumarea lui Laurentiu Fulga , la Glasul armatei (1947), fiind si redactor la aceeasi publicatie timp de citeva luni (1948). Urmeaza Facultatea de Filologie (sectia romana) a Univ. din Bucuresti (1949-l953). Paralel, de. la 1 Mai 1949, redactor la revista Flacara, piha in 1968 (cu intreruperi: 195l-l952). 

Debut literar propriu-zis, in Revista literara a lui M. R. Paraschivescu (1947). 

Colaboreaza la Natiunea, Contemporanul, Viata Romaneasca s. a., semnind Geo Serban. Debut editorial ca ingrijitor si prefatator al unei ed. din Traian Demetrescu . A mai editat volum din Alecu Russo , M. Kogalniceanu , Al. Odobescu , G. Calinescu . Contributie la stabilirea textului volum Arta prozatorilor romani de Tudor Vianu (1973). Autor a numeroase studii de istorie literara, publicate intii in Viata Romaneasca, Revista de istorie si teorie literara, Manuscriptum etc, ulterior adunate in Exegeze (1968) si Ispita istoriei (1980). 

Corespondent al revista Steaua la Bucuresti (1953-l955); redactor la Viata Romaneasca (1955-l958) si la Secolul 20 (din 1964). ingrijeste antologii: Idei traite (1968), in care aduna aforisme din textele unor scriitori romani, Ulysse (1967) si Gilceava inteleptului cu lumea (2 voi., 1973 - 1974), ambele din opera lui G. Calinescu , care ramine, dupa propria-i marturisire, „steaua lui polara".

Pentru Serban Geo, istoria literara implica indeosebi cercetarea indelungata si cu modestie a surselor, a corespondentei autorilor si a prezentei lor in publicatiile vremii; sensul ei nu este altul decit acela de a deschide noi posibilitati de acces la specificul operei. Chiar si editarea partiala a scriitorilor isi poate aduce contributia la diversificarea interpretarilor, desi se apreciaza ca lipsa unor editii integrale, precum si a unor fonduri documentare exhaustive sporeste dificultatile si asa numeroase pe care le intimpina cercetatorul. 

Pe de alta parte, critica literara se constituie, in acceptia sa, ca o „fapta pozitiva" si nu poate fi confundata nici cu negarea abuziva, nici cu actul trierii propriu-zise. in acest fel, valorile ramin sa fie separate de non-valori de-a lungul timpului, demersul critic trebuind sa se concentreze asupra activizarii emotiei si cultivarii perceptiilor estetice. Dedicat si unor chestiuni specifice (precum stabilirea paternitatii articolului Trecutul si prezentul atribuit lui N. Balcescu , ortografierea numelui lui Alecu Russo, datari exacte s.a.), Serban Geo considera ca biografia nu poate fi identificata cu o „suma a intimplarilor" si propune ca ea sa devina un adevarat portret care sa reconstituie fidel personalitatea fizica si morala a autorilor. Este ceea ce, de altfel, se si realizeaza in Exegeze (1968); sint prezentati, aici, Alecu Russo , ca stilist talentat, posesor al unei arte a disimularii, dar care a avut idealuri sociale confuze, Alexandru Odobescu , a carui tinerete (mai ales in perioada studiilor la Paris) este fin descrisa, sau Tudor Vianu , interpretat prin prisma conceptiei sale activiste. Serban Geo revine deseori la G. Calinescu , fie pentru a sublinia valoarea criticii, fie pentru a oferi date concludente despre influenta ideilor lui Ramiro Ortiz, fie publicindu-i articolele in Ulysse (1967) si Gilceava inteleptului cu lumea (MI, 1973-l974). Deschiderea literaturii romane spre universul cultural european face obiectul altor studii semnate de Serban Geo, aparute initial in revista Secolul 20 si reproduse in Ispita istoriei (1980), volum ce sintetizeaza, de altfel, o laborioasa activitate de „investigatii" si „precizari" cu caracter istoric.

OPERA: Exegeze, Bucuresti, 1968; Idei traite, carte de intelepciune alcatuita de ~, Bucuresti, 1968; Ispita istoriei. Investigatii, precizari, demersuri metodologice, Bucuresti, 1980.

REFERINTE CRITICE: A. Marino, in Viata Romaneasca, nr. 6, 1965; idem, in Cronica, nr. 10, 1968; L. Raicu, in Romania literara, nr. 9, 1968; Ov. S. Crohmalniceanu, in Romania literara, nr. 2, 1969; T. Tihan, in Steaua, nr. 3,1969; Ioana Cretulescu, in Viata Romaneasca, nr. 10, 1969; FI. Faifer, in lasul literar, nr. 2, 1969; Dana Dumitriu, in Romania literara, nr. 17, 1981; Mircea Popa, in Steaua, nr. 2, 1981; N. Manolescu, in Romania literara, nr. 27, 1986; M. N. Rusu, in Saptamina, nr. 876,