Pe meleaguri haiducești – Biserica Veche din Călinești și Cheile Bețelului

[altmariusgeo]

https://radioromaniacultural.ro/pe-meleaguri-haiducesti-biserica-ve...

 

Numele localității vine de la un locuitor pe nume Călin, iar când spun Călinești, mă duce cu gândul la slavonescul „Kalin” cu semnificatia de „puternic, frumos” sau la arbustul sălbatic cu frunze lobate, opuse, cu flori albe și cu fructe roșii, zemoase, necomestibile, în formă de ciorchini sau floarea de călin (cunoscută în popor și sub numele de mălin, bulgăraș etc.). Unora dintre noi le vine în minte și de romanul lui Vasili Sukșin – Călina roșie, care are în centru un bărbat abia ieșit din închisoare, și dornic de libertate și natura, se hotărăște să cultive pământul. Localitatea Călinești este la o distanță aproximativă de 40 km față de Râmnicu Vâlcea și 60 km de Sibiu, în apropierea orașului Brezoi care are în componenţa sa 8 sate, dintre care două – Păscoaia şi Valea lui Stan – se află pe Valea Lotrului, celelalte – Călineşti, Drăgăneşti,Proieni, Corbu, Golotreni şi Văratica – fiind înşirate de-a lungul Văii Oltului.

Satul este destul de mic ca întindere, însă bogat în peisaje ce bucură ochii privitorului..

Destul de mic ca întindere, însă bogat în peisaje ce bucură ochii privitorului.

Un loc cu încărcătură istorică din sat este Biserica Veche cu hramul Cuvioasa Parascheva, care datează din 1775 și a cărei pictură originală se păstrează atât în interior cât și decorațiunile exterioare. Aceasta este pictată în două etape: prima etapă are loc în anul 1782 și a fost realizată de zugravul Damaschin din Păușani, iar a doua intervenție picturală este făcută în 1815, însă nu se cunosc autorii.

Județul Vâlcea, fiind un drum de legătură între Ardeal și Oltenia a servit ca zonă de trafic comercial, având un rol important istorie. În Vâlcea, haiducii se numeau și lotrii, care în limba română veche însemna tâlhar, hoț, om rău de pe Valea Oltului care atacau comercianții și caravanele cu mărfuri. Există o legendă locală, iar sătenii povestesc cum că în curtea Bisericii Vechi, la rădcina unui stejar tăiat pentru a se turna un cavou au fost găsite cranii îngropate, de pe vremea haiducilor. Tot din zonă au mai fost recuperate, însă și unelte, arme din timpul celui de-al II-lea război mondial.

O altă întâmplare auzită este povestea lui sătean, pe numeIon Câtcă, un om sărac, dar “de treabă “ și credincios a fost luat prizonier în Germania din vina unei confuzii de nume, cu un dezertor pe nume Catană. Acesta a fost dus la curtea unui boier pe care omul îl cunoștea de la o fabrică din apropierea satului. Când s-a terminat războiul, boierul l-a trimis pe Câtcă acasă cu avionul și alte obiecte printre care un teanc de vederi și o oglindă care mărește, acestea fiind spectaculoase la vremea aceea. Tot nea Câtcă a fost și primul om din sat care și-a făcut o bicicletă de lemn.

Un alt punct atrăgător sunt dealurile și cheile Bețelului situate perpendicular cu Valea Oltului și paralel cu zona Călineștilor. Din punct de vedere al reliefului, traseul spre Cheile Bețelului este unul predominant stâncos, iar în apropiere se pot vedea Munții Făgăraș, dealul Suliței oamneii iși făceau case și locuiau cu animalele intreaga iarnă, iar pe la Sfinții Împărați Constantin și Elena coborau în sat, mai amintim Piatra Văcarului, Piatra Hainelor (locuri unde oamnenii se refugiau în caz de cotropire).

Valea Călinești este foarte bogată atât în legende și istorie, cât și din punct de vedere peisagistic, fiind zonă cu potențial turistic, unde poți găsi un colț de natură nealterat, cu oameni primitori.

Text de Silvia Vasilica Dobre

Surse:

1.Directe: câțiva locuitori anonimi din localitatea Călinești

2.Indirecte:

site-uri:

• Tomi Tohaneanu, Pădurea Cotoșmanu din județul Vâlcea este un loc de legendă,

www.cunoaște lumea.ro, consultat la data de 15 noiembrie: http://www.cunoastelumea.ro/padurea-cotosmanu-din-judetul-valcea-es...

– Istorie și legendă, consultat la data de 14 noiembrie:

http://www.ecolotru.ro/istorie-si-legenda.html

– Bibliografie: Berciu D. (1972) Cercetări privind preistoricul Judeţului Vâlcea, Buridava, studii şi materiale, vol. I, Muzeul Judeţean Vâlcea.