Biografia zilei: Dorina Grăsoiu

[altmariusliterar]

https://www.sst.bibliotheca.ro/membri/grasoiu-dorina.htm

Este fiica lui Maria Pordea şi Titus Colţea. Şcoala primară în Bucureşti, în cartierul copilăriei –Vitan (1952-1959). Urmează cursurile liceului la „Al. I. Cuza” din Capitală (1959-1963). Reuşeşte printre primii la examenul de admitere la Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii Bucureşti (1963).  În facultate s-a bucurat de aprecierea unor profesori remarcabili precum: Al. Piru, Paul Cornea, George Munteanu, Ov. S. Crohmălniceanu, I. Coteanu, Boris Cazacu, Ovidiu Drimba, Romul Munteanu (1963-1968). Se căsătoreşte cu Liviu Grăsoiu, realizator şi conducător de emisiuni literare ale Radiodifuziunii Române (15 iulie 1965).  Absolvă facultatea ca şefă de promoţie şi primeşte repartiţia guverna­mentală pentru Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” (1968). Din 1968 şi până la data pensionării (2004) fiind cercetător principal I a avut alături remarcabile personalităţi cu care a colaborat: Vladimir Streinu, Dinu Pillat, Ovidiu Papadima, I.C. Chiţimia, Elena Piru, Nicolae Balotă, Emil Manu, Marin Bucur, Al. Săndulescu, ş.a. Debut publicistic în „România literară” cu „Titu Maiorescu – Însemnări zilnice” (1968). Colaborează la „Revista de istorie şi teorie literară”, „Limbă şi literatură”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Arc”, „Litere” ş.a. Debut editorial în volumul colectiv „Dicţionar cronologic. Literatura română”, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică (1979). Susţine public teza de doctorat cu tema „Procesul istoric al receptării operei lui Tudor Arghezii”, obţinând titlul de doctor în Filologie. Redactează 25 de studii monografice în volumul colectiv „Literatura română contemporană. I Poezia”, Ed. Academiei (1980). În cadrul acordurilor între Academie şi organisme similare efectuează deplasări în Ungaria, Germania, Cehoslovacia, URSS. Colaborează la volumul „Literátur Rumàniens 1944, bis 1980”, apărut la Ed. „Volk und Wissen” din Berlin (1983). Publică la Ed. Dacia Cluj-Napoca volumul „Bătălia Arghezi” (1984) şi la Ed. Minerva „Mihail Sebastian sau Ironia unui destin” (1986). Obţine o bursă de 2 luni din partea Fundaţiei „Friedrich Elbert” din Bonn, timp în care a studiat posibila receptare a lui I.L.Caragiale în presa germană (1991). Colaborează la „Bibliografia I.L. Caragiale”, 2 volume (1997) precum şi la „Bibliografia esenţială a literaturii române” (2003), „Dicţionarul general al literaturii române”, I-VII (2004-2009). Devine membră a Uniunii Scriitorilor din România (1997). Este numită conducător de doctorate în cadrul Institutului de Istorie Literară „G. Călinescu” (2002). Îi apare volumul „Caragiale în presa vremii”, Ed. Jurnalul literar (2003). Apare „Bătălia Arghezi” având ca subtitlu „Receptarea operei de la debut până la centenarul poetului” (2010). Membră a Societăţii Scriitorilor Târgovişteni (2011).

 

Scrieri

Bătălia Arghezi (Procesul istoric al receptării operei lui Tudor Arghezi), Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1984; Mihail Sebastian sau Ironia unui destin, Ed. Minerva, colecţia Universitas, Bucureşti, 1986; Caragiale în presa vremii, Ed. Jurnalul literar, 2003; Bătălia Arghezi. Receptarea operei de la debut până la centenarul poetului, Ed. Nouă, Bucureşti, 2010

 

Colab.

Dicţionar cronologic. Literatura română, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979; Literatura română contemporană. I Poezia, Ed. Academiei, Bucureşti, 1980; Literátur Rumàniens 1944, bis 1980, Ed. Volk und Wissen, Berlin, 1983; Atitudini şi polemici în presa literară interbelică, Tipografia Universităţii Bucureşti, 1984; Sinteze şi comentarii pentru bacalaureat, editat de Societatea de ştiinţe filologice din Bucureşti, 1991; Bibliografia I.L.Caragiale, 2 vol., Ed. „Grai şi suflet”, 1997; Bibliografia esenţială a Literaturii Române. Scriitori. Reviste. Concepte, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2003; Dicţionarul general al literaturii române, I-VII, Ed. Univers Enciclopedic (2004-2009)

 

 

Referinţe

Gheorghe Grigurcu, în „Peisaj critic”, II, Ed. Cartea Românească, 1997; Mircea Anghelescu, în „Dicţionarul Scriitorilor Români”, Ed. Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1998;         Irina Petraş, în „Panorama criticii literare româneşti”, Ed. Casa cărţii de ştiinţă, Cluj, 2001; Nicolae Mecu, în „Dicţionarul General al Literaturii Române”, vol. III, Ed. Univers Enciclopedic, 2005; „Dicţionarul personalităţilor din România. Biografii contemporane”, Ed. Anima, Bucureşti,2010; Magda Ursache, în „Vieţile cărţarilor contimporani după Magda U.”, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2012

 

Al. Piru, Receptarea lui Tudor Arghezi, în Flacăra, nr.35, 1984; Alexandru George, Bătălia Arghezi, în România literară, nr.32, 1984; M. Ungheanu, Dorina Grăsoiu – „Bătălia Arghezi”, în Luceafărul, nr.38, 1984; D. Micu, Dorina Grăsoiu – „Bătălia Arghezi”, în Limbă şi literatură, vol.I, 1985; Ion Simuţ, Şapte decenii cu Arghezi, în Steaua, nr.1, 1985; Nae Antonescu, O luptă de durată Bătălia Arghezi, în Viaţa Românească, nr.1, 1985; Tania Radu, Biografie, în Flacăra, nr. 48, 1986; Dan C. Mihăilescu, O monografie Mihail Sebastian, în Steaua, nr.1, 1987; Nae Antonescu, Mihail Sebastian, în Steaua, nr. 6, 1987; Emil Manu, Mihail Sebastian sau inima (sic) unui destin, în Contemporanul, nr.31, 1987; Ovid S. Crohmălniceanu, Modestul Mihail Sebastian, în Caiet 75; George Munteanu, Mihail Sebastian sau Ironia unui destin, în Spectator, nr.14, 1988; Al. Săndulescu, Caragiale în presa vremii, în Adevărul literar şi artistic, nr.653, 2003; Raluca Dună, Dorina Grăsoiu, Caragiale în presa vremii, în Luceafărul, nr.4, 2003; Cornelia Ştefănescu, Citirea periodicelor vechi, în România literară, nr.10, 2003; Sergiu Ailenei, Caragiale în oglinda presei, în Convorbiri literare, nr.5, 2003; Alex. Goldiş, Caragiale în presa vremii, în Steaua, nr.78, 2003; Teodor Vârgolici, Plurivalenţa personalităţii lui Ovidiu Papadima, în Adevărul literar şi artistic, nr.747, 2004.

 

Opinii

Cartea Dorinei Grăsoiu are, între altele, meritul eminent de a invita la destrămarea ceţii luminiscente, însă nu mai puţin mistificatoare, ce-l învăluie pe Arghezi. (Gheorghe Grigurcu)

 

Istoric literar format la şcoala lui Paul Cornea şi O. Papadima, cu un demers metodic şi aspiraţia spre epuizarea surselor, G. a parcurs întregul teritoriu al literaturii române moderne, de la studiul sociologic al stratificării publicului şi a cititorilor din prima jumătate a secolului trecut, la investigaţia tinerilor poeţi lirici din anii ’60. Cele mai semnificative contribuţii ale sale sunt totuşi plasate în spaţiul literaturii interbelice, unde bogăţia datelor şi complexitatea problemelor îi îngăduie să-şi desfăşoare spiritul analitic şi investigator. (Mircea Anghelescu)

 

Cercetările întreprinse de 6 ani au vizat în special literatura română interbelică, fără a exclude „străpungeri” către scriitori importanţi ai secolului XIX-lea sau către literatura postbelică şi nici abordările de sociologie literară[…] întregind portretul unui istoric literar care refuză să se limiteze la o epocă anume. (Nicolae Mecu)

 

Informată la mai mult ca perfectul privindu-l pe Arghezi ca un câmp de luptă (v. formularea veteranului Şerban Cioculescu), Dorina Grăsoiu revizuieşte şi retipăreşte (la Ed. Nouă, 2010) cartea sa din secolul trecut, an 1984, Bătălia Arghezi, viu comentată atunci[…].Inedită ca idee şi ca realizare, Bătălia Arghezi se urmăreşte, într-adevăr, ca un film cu dese răsturnări de situaţie. Regia semnată de Dorina Grăsoiu este de clasă. Rând pe rând, intră în scenă personajele din elita criticii. (Magda Ursache)