Biografia zilei: Ion Pas

[altmariusliterar]

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Ion Pas
Politicianul Ion Pas
Date personale
Nume la naștere	Ioan M. Pascu
Născut	6 octombrie 1895 Bucuresti, România
Decedat	20 mai 1974, (79 de ani) Bucuresti, Republica Socialistă România
Părinți	Marin Pascu și Maria Ispas
Căsătorit cu	Sarina Cassvan
Naționalitate	română
Cetățenie	România
Ocupație	traducător om politic
Director al Teatrului Național din București
Ministrul Artelor
În funcție 29 noiembrie 1946 – 30 decembrie 1947
Prim-loctiitor al ministrului Culturii
În funcție 1955 – 1958
Presedintele Comitetului Radiodifuziunii
În funcție 1958 – 1965
Președintele Sindicatului Ziariștilor
Vicepreședintele Uniunii Scriitorilor
Membru al CC al PMR
Premii	A 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din România
Partid politic	Partidul Comunist din România
Profesie	romancier, traducător, politician comunist

Ion Pas (n. Ioan M. Pascu, 6 octombrie 1895, Bucuresti - d. 20 mai 1974, Bucuresti) a fost un romancier, traducător, precum și un comunist român.

Fiul uni mic meșteșugar, Ion Pas a absolvit doar școala primară și a lucrat ca ucenic de zidar, culegător și legător de cărți. A debutat în 1910 cu schița Barbu în revista „Dumineca”. Debutul editorial a avut loc în 1912 cu volumul Din lumea celor obidiți. Din 1913 a fost redactor la revista Din lumea copiilor și a tinerimii.

În anul 1945 a fost primit ca membru în Societatea Scriitorilor Români.^[1]

La a treia Conferință pe țară a Societății Scriitorilor Români, în 1965, a fost ales președinte executiv. ^{[2][nefuncțională]}

A condus ziarul "Gazeta".^[3]

În 1948 a devenit membru a PCR. A fost membru al CC al PMR, ministru al artelor în Guvernul Petru Groza (2) (29 noiembrie 1946 - 30 decembrie 1947), președinte al Radiodifuziunii.

În mai 1961 a fost decorat cu Medalia "A 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din România".

Decorații

•  Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne” clasa I (18 august 1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”^[4]
• titlul de Erou al Muncii Socialiste (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului în patria noastră”^[5]
• medalia de aur „Secera și ciocanul” (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului în patria noastră”^[5]

Scrieri proprii (selecție)

• Jurnalul lui Nicușor și alte istorioare pentru copii, 1922 (republicat ulterior sub titlul Nicușor. Întâmplări din viața unui copil cuminte)
• Familia Chiț-Chiț. În seara de Crăciun. Noaptea Învierii, teatru pentru copii, 1930
• Veșnicul învins, roman, 1931
• Păsărică, draga mea..., 1932
• Familia Chiț-Chiț, 1938
• Istorioare alese, fără anul apariției
• Simple întâmplări, schițe, 1943
• Va veni o zi..., Editura Tineretului, 1954
• Zilele vieții tale (2 vol.), Editura de stat pt. literatură și artă, 1955
• Lanțuri (2 vol.), Editura pentru Literatură, 1961
• Carte despre oameni, locuri, întâmplări, Editura pentru Literatură, 1961
• Întâmplări cu Bălcescu, Editura Tineretului, 1963
• Carte despre vremuri multe, Editura pentru Literatură, 1963
• Carte despre drumuri lungi, Editura pentru Literatură, 1965
• Trecut întunecat, Editura de stat pentru literatură și artă, 1957

Traduceri (selecție)

• Notre-Dame de Paris de Victor Hugo
• Castelul din Carpați de Jules Verne (Ed. Cugetarea, 1929)
• Spovedania unui învins de Panait Istrati (Ed. Cugetarea, 1930) - traducere sub pseudonimul P. Ioanid a scrierii Confession pour vaincus. Après 16 mois dans l'URSS, apărută în 1929 la Editura Rieder din Paris
• Crimă și pedeapsă de Fiodor Dostoievski (Ed. „Cugetarea" - Georgescu-Delafras, 1933)
• Cinci săptămâni în balon de Jules Verne (Ed. Cugetarea, circa 1940), 128 pag.

Imagini

• 

  Zaharia Stancu împreună cu prof.dr. Ștefan Milcu și cu scriitorul Ion Pas în Belgia