Titluri noi
Semnalăm trei volume de versuri. George Vulturescu publică la Editura clujeană Limes volumul César Vallejo urcă pe Machu Picchu. Iată câteva versuri: „În bisericile Europei rugăciunile se izbesc de vitralii/ ca păsările oarbe/ Acum e momentul să apară un înger – îl ademenesc cu versuri din Goethe, din Rilke și din Hölderlin/ orfan de divin îl văd și eu: stă pe o piatră în parcul orașului…“. l Ileana Urcan, la Editura Junimea, ne propune culegerea de versuri Scrisori din Pavilionul privighetorilor: „Stau nehotărâtă și neputincioasă între voi/ neștiind/ pe care să-l aleg./ Pe acela care m-a iubit/ mai mult decât orice pe lume/ sau pe acesta de acum, despre care aș vrea să cred/ că încă mă iubește.// Trecutul meu și veșnicia mă leagă de cel dintâi./ De tine,/ prezentul tulbure și poate/ clipa din urmă.“ l În fine, sub egida Editurii Vinea, vede lumina tiparului volumul intitulat visam că fumez cu barthes de Ioana Cosma. Am ales un scurt poem: „primăvara se preface că toarce/ sub carapace se desface toată, ca o felină/ flămândă pe un acoperiș violet/ un mic rinocer verde este această primăvară/ ce se lasă așteptată/ la o serată. ușor beată, întârzie/ pentru că, de fapt, nu prea vrea să plece, o las să se strecoare/ în inima și în privirea amorțită – mic rinocer verde.“ (mic rinocer verde) l Am reținut și două volume de eseuri. Medicul și eseistul Mircea Gelu Buta semnează volumul Dezvrăjirea medicinei (la Editura Renașterea), despre care autorul precizează: „Există momente în care medicii devin conștienți că pregătirea lor mecanicistă nu este întotdeauna suficientă pentru a-și îndeplini vocația, căci actul medical se desfășoară în două planuri: divin și uman, iar unitatea lor este asigurată de iubirea de Dumnezeu.“ l Tot o carte de graniță, povestiri care valorifică dubla dimensiune a autoarei, specializarea sa profesională în domeniul psihologiei și vocația literară, semnează și Cristina Danilov, tot la Editura ieșeană Junimea, cu titlul Fuga din Babel și alte povestiri pentru suflet. Lectură plăcută!
Din sumar – Memoria
„Ambuscații și ratații vieții publice românești…“
A apărut numărul 123 (2/2023) din Memoria – revista gândirii arestate, pe care ne face plăcere să-l semnalăm, ca și pe toate cele dinainte, de altfel. Considerăm că e un gest de normalitate din partea noastră și o formă modestă de a ne arăta prețuirea pentru această publicație care continuă, cu consecvență, cu dăruire, să atragă atenția asupra unor evenimente din istoria noastră recentă și să marcheze momente importante din rezistența anticomunistă românească. Din sumarul bogat, sunt de reținut multe texte interesante. Astfel, în cadrul Anului Iuliu Maniu (150 de ani de la naștere și 70 de ani de la moarte), sunt reproduse declarațiile marcantului om politic făcute presei străine în septembrie 1945. Iată ce răspunde Iuliu Maniu, întrebat fiind în legătură cu părerea exprimată de V. Molotov, pe atunci Comisar al URSS pentru Afaceri Externe, care vorbea despre caracterul democratic al Guvernului Groza: „Afirmațiunea D-lui Molotov că în România ar exista un guvern democratic și că acest Guvern s-ar bucura de încrederea majorității covârșitoare a poporului este cu totul lipsită de temei. Guvernul D-lui Petru Groza nu este un Guvern democratic. Maniera prin care acest guvern a fost impus la conducerea Țării este foarte departe de principiile și uzanțele democratice. Pe un sâmbure comunist, pe care Țara nu-l voește, s-au grefat ambuscații și ratații vieții publice românești, de sub cele trei dictaturi precedente, cari, compromiși și odioși opiniei publice, s-au oferit să-i camufleze pe comuniști, pentru ca, scăpând de acuzația de criminali de război, să poată exercita o nouă dictatură, de pe banca ministerială a așa-zisului «Guvern democratic». La aceștia se mai adaugă, pe lângă socialiști, câteva derivații de sindicaliști și formațiuni create în mod artificial prin sciziparitatea comuniștilor, pentru a produce impresia unei concentrări de forțe. Deci, cu regret, trebuie să-l contrazic pe D-l Molotov. Căci un guvern care a suprimat întreaga presă opoziționistă, îndeosebi a partidelor care și-au luat răspunderea pregătirii și au desăvârșit actul de la 23 August, un Guvern care a desființat, așadar, libertatea scrisului, care a sugrumat, pur și simplu, libertățile publice, care instituie împotriva legii lagăre de concentrare și arestează fruntașii opoziției și tineretul, nu poate fi numit democratic. Democrația poate fi interpretată în multe feluri, dar nimeni în lume nu va putea spune că democrație însemnează dictatură, lagăre și teroare.“ Acest larg extras probează verticalitatea și patriotismul acestui exemplar om politic, dar și josnicia care se manifestă de atâtea ori în istorie, când negrul devine alb și lumea se așază cu susul în jos. (Atenție, asemenea momente sunt oricând reversibile!) Alte articole de reținut: Rezistența armată anticomunistă (despre martirul Nae Trocan, la 70 de ani de la execuție) de Ileana Mateescu; Distrugerea elitelor în anii comunismului (despre exercițiul de suferință și demnitate al Valeriei Căliman) de Steluța Pestrea Suciu; Părintele André Scrima. O autobiografie păstrată în dosarele Securității de Iuliu-Marius Morariu; Memoria în prezent (despre relațiile României cu Rusia Țaristă, cu URSS și cu Federația Rusă și importanța garanțiilor euro-atlantice), de Daniel Cucu, Relațiile României cu URSS în contextul trecerii la naționalism-comunism, de Flavian Chifu. De menționat că numărul are o copertă atractivă: reproducerea policromă a unei lucrări (ulei pe pânză) intitulată Căciulați, semnată de Ștefan Câlția, cu ale cărui desene este ilustrat întregul număr. Memoria, o revistă de citit.
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius