Ştirile Ziarului Metropolis - 15 iulie 2022

[altmariusplus]

Ştirile Ziarului Metropolis

---

• Încep călătoriile urban-poetice cu „Tramvaiul Bookurești”
• Dramaturgie contemporană locală la FNT 2022
• MNAC a lansat o nouă sesiune de achiziții de lucrări de artă de la ...
• Andrea H. Hedeș: „E foarte greu de pătruns în mass-media din străin...
• Opt premiere la Teatrul Maghiar de Stat Cluj
• „Culorile Persiei”, o incursiune în arta și meșteșugurile Iranului,...

Încep călătoriile urban-poetice cu „Tramvaiul Bookurești” Posted: 15 Jul 2022 12:53 AM PDT Iniţiat de Asociaţia „Arta nu muşcă”, „Tramvaiul Bookureşti” propune bucureştenilor cinci călătorii urban-poetice cu tramvaiul de epocă (pe linia 1) în fiecare zi de sâmbătă, în perioada 23 iulie – 20 august 2022. „Tramvaiul Bookureşti” reimaginează traseul tramvaiului clasic într-o experienţă interdisciplinară, cu lecturi de poezie, momente de muzică și povești despre oraș ce transpun participanţii într-o călătorie prin care redescoperă oraşul dintr-o altă perspectivă. Într-un regim special de weekend, tramvaiul de epocă din baza serviciului de transport public din Capitală este reactivat pe linia 1. Timp de cinci săptămâni, tramvaiul circulă în fiecare zi de sâmbătă, în perioada 23 iulie – 20 august 2022. Participanţii beneficiază de o călătorie dus-întors, pe ruta Depoul Dudeşti – Bd. Banu Manta – Depoul Dudeşti, fără opriri în staţii. Timp de aproximativ două ore, în intervalul orar 19:00-21:00, călătoria include poveşti şi istorii de pe traseu susţinute de Anita Stere/Ioana Popa – ghizi istorici, lectură şi conversaţii cu poeţi despre poezie, despre relaţia lor cu Bucureşti moderate de Raisa Beicu, Anca Vancu sau Elena Vlădăreanu şi momente muzicale din zona jazz, clasică şi interbelică. „Tramvaiul Bookureşti” este o continuare a proiectului „Tramvaiul Poeziei din 2019”, câştigător la Gala AFCN pentru inovare. A doua ediţie, prezentată într-un mod cu totul inedit, are scopul de a experimenta artistic mijloace de transport şi de a încuraja publicul larg să se reapropie afectiv de oraşul în care trăiesc, printr-o experienţă poetică urbană atipică. Biletele pentru călătoria „Tramvaiul Bookureşti” sunt disponibile online pe arcub.ro, bilet.ro şi la casa de bilete ARCUB din strada Lipscani 84-90. Preţ: 25 de lei (loc pe scaun), respectiv 15 lei (loc în picioare). PROGRAM „TRAMVAIUL BOOKUREŞTI”: 23 iulie – 20 august 2022 | orele 19:00 – 21:00 Depoul Dudeşti – Bd. Banu Manta – Depoul Dudeşti Sâmbătă, 23 iulie 2022  19:00 – 21:00 Lectură şi discuţie cu poeta Simona Popescu Recital saxofon de Paolo Profeti Dialog moderat de Raisa Beicu Poveştile oraşului: traseul liniei 1 – ghid Ioana Popa Sâmbătă, 30 iulie 2022 19:00 – 21:00 Lectură şi discuţie cu poeta Nora Iuga Recital violoncel de Mihail Grigore Dialog moderat de Raisa Beicu Poveştile oraşului: traseul liniei 1 – ghid Ioana Popa Sâmbătă, 6 august 2022 19:00 – 21:00 Lectură şi discuţie cu poeta Anastasia Gavrilovici Recital de muzică interbelică de Corina Sârghi Dialog moderat de Elena Vlădăreanu Poveştile oraşului, traseul liniei 1 – ghid Anita Sterea Sâmbătă, 13 august 2022 19:00 – 21:00 Lectură şi discuţie cu poetul Dan Sociu Recital harpă de Alice Hristodor Dialog moderat de Anca Vancu Poveştile oraşului, traseul liniei 1 – ghid Anita Sterea Sâmbătă, 20 august 2022 19:00 – 21:00 Lectură şi discuţie cu poeta Cătălina Stanislav Recital vioară de Mircea Lazăr Dialog moderat de Anca Vancu Poveştile oraşului, traseul liniei 1 – ghid Anita Sterea Aflat la prima ediție, Programul Bucureşti RE:imaginat – Burse de idei pentru proiecte culturale își propune dezvoltarea unui portofoliu de idei transformatoare pentru oraş şi comunitate. Deschis exclusiv persoanelor fizice sau grupurilor de persoane active în viața creativă a Bucureștiului, programul a urmărit coagularea unor idei de proiecte care să crească accesul la spațiile publice și atractivitatea acestora pentru cetățenii orașului, care să-i aducă laolaltă și să contribuie la consolidarea identității comunitare și de cartier. Ideile selectate în urma apelului acoperă toate cartierele bucureştene şi propun o serie de performance-uri şi intervenţii artistice în spaţiul public, proiecte de regenerare urbană, proiecte comunitare cu latură educaţională, socială şi de integrare, evenimente interdisciplinare şi de arte vizuale şi performative. O parte din ideile finaliste vor fi implementate până la finalul anului 2022 de ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti. Mai multe informații despre programul proiectului București RE:imaginat  pot fi accesate pe www.arcub.ro, la secțiunea Finanțare. Articolul Încep călătoriile urban-poetice cu „Tramvaiul Bookurești” apare prima dată în Ziarul Metropolis.

Dramaturgie contemporană locală la FNT 2022 Posted: 15 Jul 2022 12:49 AM PDT Concursul va avea în centru texte scurte (maxim 30 de minute la lectură). Juriul care va selecta piesele scurte este format din Alina Nelega, Maria Manolescu și Peca Ștefan, ale căror texte de teatru sunt montate atât în țară, cât și în străinătate, în teatre de stat și în teatre independente. Autorii și autoarele selectați/selectate vor primi feedback și ghidaj în dezvoltarea pieselor în cadrul unor ateliere de scriere dramatică. Fiecare membru/membră a juriului va ține două ateliere online, pe parcursul cătora textele vor putea fi discutate și îmbunătățite. Textele selectate vor fi prezentate sub forma unor spectacole-lectură în cadrul Festivalului Național de Teatru și publicate pe www.liternet.ro. Calendarul concursului: -10 septembrie: ultima zi în care se primesc texte scurte în concurs; -1 octombrie: anunțarea selecției; -1 octombrie-15 octombrie: întâlniri online cu Alina Nelega, Maria Manolescu și Peca Ștefan -30 octombrie: trimitere texte în varianta finală; Cerințe în vederea participării la concurs: -CV al autoarei/autorului -Piesa scurtă -Declarație de conformitate (Subsemnata/Subsemnatul declar că textul… îmi aparține și mă oblig ca, în cazul în care voi fi selectat/ă, să particip la atelierele de scriere dramatică). Documentele vor fi trimise pe adresa de mail: [e-mail] . „Cred cu tărie că, pentru a avea o dramaturgie locală relevantă și puternică, este nevoie să creăm contexte care să încurajeze și să susțină producția de texte noi. Festivalul Național de Teatru este un context cu vizibilitate, care oferă anul acesta un cadru de reprezentare pentru dramaturgia momentului prezent. O dramaturgie care are nevoie să se audă și să se vadă.” (Mihaela Michailov, curatoare FNT, alături de Oana Cristea Grigorescu și Călin Ciobotari) Articolul Dramaturgie contemporană locală la FNT 2022 apare prima dată în Ziarul Metropolis.

MNAC a lansat o nouă sesiune de achiziții de lucrări de artă de la ... Posted: 15 Jul 2022 12:47 AM PDT Termen limită pentru înscrierea dosarului: 9 septembrie 2022, ora 17:00 (ora României). Dosarul de participare se trimite în format digital, direct sau prin wetransfer.com la adresa de e-mail: [e-mail]. Caracterul internațional al comisiei de jurizare impune completarea formularelor și documentației în limbile română și engleză. La aceeași adresă se pot trimite întrebări (ce vor primi răspuns în termen de 5 zile lucrătoare), până la data de 2 septembrie 2022, ora 17:00. Toate detaliile procedurii se află la www.mnac.ro. Noua sesiune vine să întărească gestul de reparație istorică pentru arta contemporană românească făcut în 2020, când, pentru prima dată după 12 ani, a fost acordat Muzeului Național de Artă Contemporană un buget de achiziții publice. Această sesiune demonstrează că achizițiile publice de artă contemporană devin o normalitate, și nu o excepție. Sesiunea de achiziții 2022 este dedicată atât celor peste 6.000 de artiști vizuali români activi în țară sau în diaspora, cât și moștenitorilor de drept ai unor artiști contemporani de origine română care au activat în România sau în străinătate. De asemnea, nu există nicio restricție de participare pentru artiștii ale căror lucrări au fost achiziționate în sesiunea trecută. Achizițiile vor constitui un stimulent pentru producția artistică curentă, sesiunea adresându-se atât artiștilor de referință ai istoriei recente, cât și tinerelor generații. Sunt de interes lucrări din toate mediile, a căror stare de conservare și rezistență în timp permit depozitarea, expunerea, recontextualizarea și mobilitatea locală și transnațională. Muzeul contribuie la cercetarea și elaborarea istoriei artei contemporane din România, garantând publicurilor sale curente și viitoare accesul la un ansamblu complex de fenomene reprezentative pentru cultura vizuală postbelică. Corelarea dimensiunii de cercetare și a celei curatoriale se reflectă atât în arhitectura Colecțiilor MNAC (fondul de artă și fondurile documentare), cât și în cei doi poli creați de Muzeu în ultimii ani Colecția de Artă și Centrul de Documentare și Cercetare a Culturii Vizuale „Mihai Oroveanu”. „Muzeul nu este doar o instituție care mediază legătura între artist și public, ci și un laborator de cercetare. În ultimii trei ani, Centrul de Documentare și Cercetare a Culturii Vizuale „Mihai Oroveanu”, înființat de MNAC, a început un proces necesar și îndelung amânat, acela de a cerceta teritoriul multistratificat al artei contemporane din România. Centrul funcționează în primul rând ca spațiu deschis publicului, un loc de cercetare și loc de întâlnire cu artiști și specialiști din domeniu, dar, în al doilea rând, centrul își dorește să colecteze noi resurse documentare destinate cercetării. În fond, colecția unui muzeu are nevoie permanentă de înnoire.” Călin Dan, directorul Muzeului Național de Artă Contemporană. Luând în considerare șansa de a participa la aceste două importante programe, de cercetare și curatoriat, artiștii sunt invitați să privească la istoriile lor personale și să propună lucrări care evidențiază procesele și căutările de sine petrecute în intimitatea atelierului. „Invităm artiștii să facă un efort curatorial referitor la propria operă, și să includă în ofertă, alături de operele propuse, materiale documentare cu valoare de unicat legate de producerea și traseul acestora. Dimensiunea de laborator a activităților artistice contribuie la constituirea unei priviri de ansamblu asupra procesualității artei contemporane românești, sprijinind unul dintre scopurile distinctive ale muzeului – documentarea și cercetarea colecțiilor, ca garanție de studiu pentru generațiile viitoare.” Călin Dan, directorul Muzeului Național de Artă Contemporană. Sunt încurajate propuneri care să răspundă dimensiunii de laborator a activităților MNAC, însoțind lucrări reprezentative cu materiale documentare (arhive de lucru, schițe pregătitoare, machete, desene, documentări foto etc.), contribuind astfel la constituirea unui fond care să compună o privire de ansamblu asupra devenirii artei contemporane românești. Sistemul de participare și selecție este același ca în sesiunea precedentă, care s-a dovedit a fi un succes incontestabil din toate punctele de vedere: claritate a criteriilor și a modului de întocmire a dosarului, probitate și transparență a selecției, realism al negocierilor, ducând la intrarea în colecțiile MNAC în anul 2020 a unui număr de 180 de lucrări. Ele au fost  și sunt în continuare accesibile publicului printr-o serie de expoziții realizate la sediul Muzeului și în țară, prin parteneriate cu alte instituții. Un catalog este în curs de apariție la Editura MNAC. Moștenită în mare parte pe cale instituțională și reflectând până în anii 1990 mecanismele de achiziții ale vechilor structuri comuniste de propagandă culturală, colecția Muzeului Național de Artă Contemporană reflectă viața artistică din România postbelică, nu doar după criterii de valoare, ci și din perspectiva complexă a contextului social, economic și politic. Sesiunile de achiziții organizate după înființarea MNAC au completat acest fond cu lucrări semnificative – independent de presiuni de ordin ideologic, politic, conjunctural. Prin acest demers, MNAC s-a profilat ca instituția de referință pentru colecționarea, conservarea, cercetarea și valorificarea muzeografică a creației vizuale reprezentative în România post-1989. CONCLUZIE: Toate detaliile despre procedurile de participare se accesează de pe site-ul MNAC.  Dosarul de participare se trimite în format digital, direct sau prin wetransfer.com la adresa de e-mail: [e-mail]. Caracterul internațional al comisiei de jurizare impune completarea formularelor și documentației în limbile română și engleză. Termen limită de depunere a dosarului online: 9 septembrie 2022, orele 17:00. Articolul MNAC a lansat o nouă sesiune de achiziții de lucrări de artă de la ... apare prima dată în Ziarul Metropolis.

Andrea H. Hedeș: „E foarte greu de pătruns în mass-media din străin... Posted: 13 Jul 2022 11:59 PM PDT A fondat și conduce editura „NEUMA” și revista „NEUMA”. Este președintele Asociației Culturale NEUMA și secretar general de redacție al revistei „Steaua” din 2021. Este prezentă în antologii și dicționare. A fost tradusă și publicată în reviste literare și în antologii din Albania, China, Turcia, Vietnam. Are rubrică permanentă de recenzii, începând cu anul 2010 la reviste literare: „Luceafărul de dimineață” din 2010, „NEUMA” din 2017, „România literară” din 2019, „Steaua” din 2021. A publicat cronici sau texte literare în principalele reviste din țară. Andrea H. Hedeș este laureată a numeroase premii literare (din partea revistelor culturale și a numeroase instituții de prestigiu) pentru volumele sale de poezie, proză scurtă, roman, povești și critică literară. O personalitate complexă, care antrenează în jurul ei energii creatoare, activități culturale și multă sensibilitate și implicare în tot ceea ce înfăptuiește. Rhea Cristina: Revista Neuma, editura Neuma și Asociația Culturală NEUMA au ca proiecte principale susținerea și promovarea literaturii române contemporane și de reflectare a vieții culturale din întreaga țară: festivaluri, recitaluri, concursuri, lansări de carte, premiere teatrale, filme. Practic, un gest nobil, dar și riscant. De ce ați ales acest drum, în condițiile economice dificile din prezent? Andrea H. Hedeș: Atunci când am lansat editura, în 2014, cineva îmi spunea că doar în Cluj sunt (erau, la ora aceea) cca 60 de edituri. Ce voi face și eu, cu încă o editură? Chiar asta era reacția: încă o editură. Între timp, din nefericire, nu mai sunt atât de multe edituri, nici în Cluj, nici în țară. Domnul profesor Mircea Muthu mi-a spus odată că tatăl domniei sale îi dăduse acest sfat, parcă ieșit din filosofia zen: nu te întrece cu nimeni, aleargă singur. E un îndemn pe care îl urmez și eu, de când l-am aflat. Fiecare venim cu darurile noastre, fiecare dintre noi e unic, are propria voce, propriul mod de a vedea și de a înțelege lumea. Nimeni nu mai e ca el. Atunci, cum poate avea concurență? Dar, într-adevăr, principalul amic și inamic al fiecăruia e propria persoană, propria minte, propriile credințe, indulgența pe care o are față de sine, scăderile pe care și le permite. Prin urmare, așa văd lucrurile: eu sunt responsabilă de ceea ce sunt, de cine sunt, de cine devin. Avem un timp limitat, viața activă, în care putem face ceva sau putem, desigur, să nu facem nimic, dolce far niente, în funcție de filosofia de viață a fiecăruia dar și de condițiile de „destin”, căci omul e sub vremi, oricât wishful thinking ar practica. De aceea eu am spus că asta știu să fac, asta vreau să fac, literatură, dar că pot alege să fac ceva doar pentru mine sau să fac ceva și pentru alții. Am ales a doua variantă și iată că astăzi suntem, familia NEUMA, încă aici. Nu m-am gândit nici o clipă că nu voi reuși. E multă muncă, recompensele nu sunt pe măsură, nici măcar cele sufletești, dar gândul că totuși rămâne ceva, o delicată dâră de lumină în lumea aceasta tot mai stranie și mai greu de înțeles, e suficient de puternic încât să susțină tot acest demers, riscant, așa cum bine ați spus. Rhea Cristina: Cum arată literatura română contemporană, pe plan intern și extern? Andrea H. Hedeș: Arată bine și arată rău. În primul rând, se scrie literatură. Cred că fiecare a auzit de cineva care știe pe cineva care scrie. E o preocupare nobilă și faptul că astăzi, sub asaltul imaginii, al internetului, al nivelării societății, la noi se scrie „pe rupte”, e miraculos. Între numeroasele texte literare, fără îndoială, apar și texte deosebite, remarcabile, și, din când în când, capodopere. Din păcate, drumul de la manuscris la carte e destul de dificil, dar cel de la carte la cititor devine o misiune imposibilă. Difuzarea e aproape inexistentă. Librării există în marile orașe iar marile orașe sunt câteva. Fără sprijin, micile librării din orașele și satele țării s-au închis. Oamenii de acolo cum mai pot avea acces la carte? Bibliotecile nu au bani să cumpere cărți. Copii au parte, la școală, de lecturi obligatorii și comentarii servite de-a gata. Șansele ca aceștia să ajungă cititori sunt minime. Părinții lor, dacă nu au plecat la muncă în Europa, au alte griji, din ce în ce mai mari. Și atunci, la cine ajung cărțile scriitorilor noștri? Cei puțini care citesc se apleacă asupra cărților traduse și promovate de marile edituri și marile librării. Aceștia sunt, de obicei, scriitori străini care au primit numeroase premii internaționale, care au agent literar care se ocupă de tot ceea ce înseamnă literatura ca afacere. Sunt de condamnat? Nu. Toată lumea trebuie să trăiască și, deocamdată, altfel decât cu ajutorul banilor, nu o putem face. Care sunt șansele scriitorilor români, oricât de buni, de a intra în acest circuit internațional și de a sta pe un loc cel puțin egal cu al autorilor cu cărți voluminoase, cu coperți cartonate, cu supracoperte fascinante, aflate în vitrinele marilor librării? Întrebarea este, desigur, retorică. Rhea Cristina: Pentru noi, scriitorii, dar și pentru cititori sau editori, editura Neuma înseamnă, în primul rând, colecții de poezie română contemporană, de proză și carte pentru copii. De ce pariați în continuare pe scriitorul român? Andrea H. Hedeș: Având o vârstă și fiind total necunoscută, am bătut la porțile unor edituri, înarmată cu primul meu manuscris. Nu a fost o experiență tocmai fericită. E foarte bine însă, din punctul meu de vedere, să începi „de jos”, pentru că ai acces la toate etapele, ajungi să cunoști toate nuanțele unui domeniu. Mi-am zis, mai târziu, că e o experiență prin care trec mulți alți scriitori aspiranți și că aș putea gândi un parcurs mai lin. Am mai văzut că, dacă nu ești un nume consacrat, șansele ca cineva să te vadă sau să te audă, ori, dacă totuși o face, să te ia în serios, sunt extrem de mici. Am vrut să schimb asta, după puterile mele. Este un proverb oriental care spune: dacă ar cânta doar pasărea măiastră, pădurea ar fi un loc foarte tăcut. Sunt atât de multe voci, atât de multe cântece, care trebuie auzite. De aceea am mizat și mizez pe scriitorul român, pe literatura română contemporană. Am cel mai profund respect pentru tradiție, pentru trecut, pentru valori, dar nu înțeleg de ce îi onorăm doar pe scriitorii care nu mai sunt printre noi iar pe cei ce sunt cu noi aici, acum, nu îi vedem, nu îi prețuim? https://www.ziarulmetropolis.ro/wp-content/uploads/2022/07/revista-neuma-nr-5-6-2022.jpg" alt="" width="564" height="800" class="CToWUd a6T" tabindex="0" />Rhea Cristina: Cum sunt privite cărțile scriitorului român contemporan, de către cititorii, critica literară și mass media din țară și străinătate? Sunt anumite genuri literare mai avantajate sau dezavantajate în acest sens? Andrea H. Hedeș: Din experiența proprie, cei din Vest ne privesc cu o ușor mascată superioritate, cei din Est cu interes și, de multe ori, considerație. Ca întotdeauna, ca români, suntem la mijloc: geografia ne obligă la acest loc de răspântie, între Vest și Est. E important însă ca noi, ca popor, și noi, ca scriitori, să ne asumăm unicitatea și multele defecte pe care, cu un fel de plăcere perversă, ni le găsim (nu suntem mai răi decât alții) și să fim demni, să ne prezentăm de la egal la egal cu orice alt scriitor, cu respect, cu onestitate, cu grație, dar cu demnitate. E foarte greu de pătruns în mass media din străinătate, indiferent de direcția geografică, e foarte greu de ajuns la cititori, la critici, deoarece deja efortul personal nu mai e de ajuns. Se vede cel mai bine la sportivii noștri, care, odată ajunși în „lumea bună”, au un staff care face față cerințelor de la acel nivel. Pentru scriitori și literatură e nevoie de demersuri oficiale, de susținere instituțională, de un organism dedicat care să promoveze cu adevărat valoarea. Dacă lucrurile în această privință erau firave până acum, la crizele de proproții istorice care se prefigurează, mă tem că șansele sunt nule ca așa ceva să se întâmple prea curând. Rhea Cristina: Care este raportul dintre imagine și vânzare, în privința cărților scriitorilor români contemporani, pe plan intern și extern? Andrea H. Hedeș: Esențial. Imaginea vinde. Imaginea scriitorului, a brandului din spatele acestuia, și, să nu uităm, a cărții, care se judecă după coperți. Cititorii nu sunt de blamat. Sunt cititori, nu fini cunoscători ai literaturii, nu critici literari, nu istorici literari. Merg la sigur: un autor cunoscut, o carte promovată. Rhea Cristina: În recentul număr al revistei Neuma (5-6/2022), ancheta culturală realizată din initiațiva redacției a avut ca tematică „Scriitorul și prezența lui publică”. Între cancan și singurătate, care este soluția/atitudinea potrivită pentru scriitorul român contemporan? Andrea H. Hedeș: Greu de spus, ține foarte mult de personalitatea fiecăruia. Există scriitori care sunt, în același timp, și personaje, indiferent de vremuri. Dar, mai ales în acestea pe care le trăim, reacția retractilă, de autoprotecție, pare tot mai atrăgătoare. Foto: Ovidiu Bujor Articolul Andrea H. Hedeș: „E foarte greu de pătruns în mass-media din străin... apare prima dată în Ziarul Metropolis.

Opt premiere la Teatrul Maghiar de Stat Cluj Posted: 13 Jul 2022 11:49 PM PDT O performanță în condițiile în care prima parte a stagiunii a fost afectată de pandemie, iar în a doua au fost întâmpinate dificultăți financiare. Primul spectacol care a avut premiera în stagiunea cu numărul 229 a fost „Livada de vișini” de A. P. Cehov, în regia lui Yuri Kordonsky. Pentru interpretarea personajului Lopahin, Lóránd Váta a câștigat premiul pentru cel mai bun actor în rol principal la cea de-a 30-a ediție a Galei UNITER. Piesa „Macbett” de Eugène Ionesco, pusă în scenă de Silviu Purcărete, a avut premiera în octombrie 2021. La cea de-a 30-a ediție a Galei UNITER, producția a fost nominalizată la premiul pentru cel mai bun spectacol. În decembrie 2021, la Teatrul Maghiar de Stat a avut loc premiera spectacolului „Hamlet”, în regia lui Gábor Tompa, cu Miklós Vecsei H. (artist invitat din Budapesta) în rolul principal. Cu această producție, Teatrul Maghiar de Stat Cluj a început Showcase 2021, tradiționala microstagiune de iarnă. În cele unsprezece zile ale evenimentului (3-12 decembrie), au fost prezentate cele mai recente producții din perioada pandemiei. Anul 2022 a început cu premiera spectacolului „Călător sub clar de lună”, după romanul lui Szerb Antal, în regia lui Botond Nagy. Repetițiile au avut loc în stagiunea 2020/2021, dar din cauza Covid 19 și a închiderii teatrelor, spectacolul nu a putut fi prezentat publicului. În luna martie, au avut loc două premiere: Andrei Șerban a revenit pentru a patra oară la Teatrul Maghiar de Stat Cluj, de data aceasta pentru a pune în scenă „Oedipus” de Robert Icke (după Sofocle) în dublă distribuție, iar Ferenc Sinkó a regizat o piesă germană contemporană, „Seymour – Am ajuns aici din întâmplare” de Anne Lepper. De asemenea, și în luna iulie au avut loc două premiere. PROMETEU’22 este o coproducție Teatrul Maghiar de Stat Cluj – Teatrul de Stat din Constanța – SNT Drama Ljublajana și face parte din proiectul Catastrofă derulat de Uniuniunea Teatrelor din Europa. Spectacolul este jucat în limbile maghiară, română, slovenă și engleză. PROMETEU’22 va reveni la Cluj în noiembrie la Festivalul Internațional de Teatru Interferențe. Stagiunea 2021/2022 s-a încheiat cu premiera absolută a spectacolului „Tinerii barbari”, coproducție Teatrul Maghiar de Stat Cluj și Teatrul de Cetate din Gyula. Producția este inspirată din viața compozitorilor Béla Bartók și Zoltán Kodály și este regizată de Attila Vidnyánszky jr. Pe lângă spectacolele de la Cluj, trupa Teatrului Maghiar de Stat a participat la mai multe festivaluri: Spectacolul „Porno – Povestea soției mele”, în regia lui Árpád Árkosi, a fost prezentat la cea de-a 12-a ediție a Festivalului de Teatru Contemporan „dráMA” din Odorheiu Secuiesc; iar spectacolul Macbett a participat la cea de-a 13-a ediție a Festivalului Internațional Shakespeare de la Craiova. Teatrul Maghiar de Stat Cluj a participat la două ediții consecutive ale Festivalului Internațional de Teatru Madách Imre (MITEM) de la Budapesta: Nora de Henrik Ibsen, în regia lui Botond Nagy, a fost în 2021, la cea de-a 7-a ediție MITEM, iar „Hamlet” regizat de Gábor Tompa a fost invitat la cea de-a 8-a ediție MITEM. În stagiune cu numărul 230, Festivalul Internațional de Teatru Interferențe va reveni la forma sa fizică. Cea de-a opta ediție a bienalei, care are loc în perioada 17-27 noiembrie, se intitulează TEAMĂ / SPERANȚĂ. În stagiunea care debutează în luna august sunt invitați să lucreze la Cluj regizori precum László Béres, László Bocsárdi, Nuno Cardoso, István Szabó. K. și Botond Nagy. Premiera spectacolului Consolare strămoşească de Tamási Áron, în regia lui László Béres, va avea loc în data de 5 octombrie, la Sala Mare. Teatrul își va întâmpina publicul, în luna august, la spectacolele care se vor juca în cadrul celei de-a 13-a ediții a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj. Biletele pentru spectacolele din luna august pot fi achiziționate online, de pe site-ul www.biletmaster.ro (până în data de 7 august), iar din 8 august și de la Casa de bilete a Teatrului. Articolul Opt premiere la Teatrul Maghiar de Stat Cluj apare prima dată în Ziarul Metropolis.

„Culorile Persiei”, o incursiune în arta și meșteșugurile Iranului,... Posted: 13 Jul 2022 11:42 PM PDT „Culorile Persiei” marchează 120 de ani de relaţii diplomatice dintre Iran şi România printr-un eveniment unic, în luna iulie, la ARCUB Gabroveni. Evenimentul este organizat de Ambasada Republicii Islamice Iran din România în parteneriat Primăria Capitalei prin ARCUB, sub auspiciile Ambasadei Republicii Islamice Iran în România, cu susţinerea Prefecturii din Isfahan. Desfăşurată în trei spaţii expoziţionale de la parterul Hanului Gabroveni, „Culorile Persiei” expune lucrările a 13 dintre cei mai mari artişti din Isfahan, de la sculpturi în lemn, la gravuri, broderii şi bijuterii. În exclusivitate pentru evenimentul de la ARCUB, publicul are ocazia rară de a participa, în cadrul expoziţiei, la ateliere susţinute chiar de artiştii din Isfahan. Proiectul cuprinde ateliere şi demonstraţii live ale unor tehnici antice persane de realizare a picturilor în miniatură, de şlefuire şi încrustare a lemnului, prelucrare a pietrelor preţioase, broderie sau gravură folosite cu precădere în zona Isfahanului. „Fiecare națiune are o datorie de recunoștință față de păstrătorii modeşti ai culturii și artei sale pentru durabilitatea, longevitatea și existența meșteșugurilor sale. Ei sunt artiștii care, atât conștient, cât și accidental, au depus un efort pentru a păstra tradițiile istorice ale patriei grupului lor etnic. Fiind una dintre capitalele mondiale ale meșteșugurilor, Iranul se mândrește cu fundalul bogat, varietatea, complexitatea și producția abundentă a meșteșugurilor sale. Artefactele persane arată fascinația iranianului pentru modelele geometrice, modelele imaginative și motivele din natură.” Ambasadorul Republicii Islamice Iran la Bucureşti, Excelenţa Sa, Seyed Hossein Sadat Meidani. Artizanatul iranian a fost întotdeauna renumit pentru istoria și vechimea sa, autenticitatea culturală și istorică, diversitatea produselor, frumusețea motivelor și abordările imaginative ale operelor de artă, iar Isfahan are o poziție unică în artizanat printre toate orașele din Iran datorită talentelor istorice și inerente, forței de muncă și unui cadru cultural unic. „Isfahan, recunoscut pe plan mondial ca orașul meșteșugurilor și artizanatului, și o carte eternă a artei plastice și a arhitecturii Iranului, este onorat să organizeze la București, în numele Republicii Islamice Iran, «Săptămâna Culturală a Isfahanului», cu ocazia celebrării a 120 de ani de relații diplomatice și constructive între cele două țări prietene, cu participarea unui grup de artiști de seamă ai artizanatului și artelor tradiționale. Prezența acestor mesageri ai artei și culturii este o oportunitate extraordinară de a prezenta acest oraș-muzeu al Iranului, și de a invita oamenii iubitori de cultură din România să călătorească în Iran și în Isfahan.” Guvernatorul General al Provinciei Isfahan, Sayed Reza Mortazavy Artiştii proiectului „Culorile Persanului” sunt Mohsen Seyed Fattahi, Mojtaba Ayoubi Marbini, Nasrin Kardani Esfahani, Hamed Karimi, Aliakbar Taebi, Mohammadreza Talebi, Behzad Fallahi Sichani, Mohsen Davari Dolatabadi, Vahid Sabaghi, Milad Yazdkhasti, Mohammadebrahim Golriz Khatami, Zahra Abasaltian Naeeni şi Amirkamyar Kazemi Darafshani. Expoziţia poate fi vizitată în perioada 18-22 iulie 2022, zilnic, între orele 11.00 şi 21.00, la ARCUB Gabroveni în sălile Cafenea, Librărie şi Arcelor. În cadrul proiectului vor avea loc o serie de ateliere susţinute de artiştii expozanţi. Intrarea în cadrul expoziției este liberă. Articolul „Culorile Persiei”, o incursiune în arta și meșteșugurile Iranului,... apare prima dată în Ziarul Metropolis.