Actriţa şi cântăreaţa americană Judy Garland – 100 de ani de la naştere

[altmariusfilm]

https://www.rador.ro/2022/06/10/portret-actrita-si-cantareata-ameri...

Vineri, 10 iunie, se împlinesc 100 de ani de la naşterea actriţei americane de teatru, film şi televiziune şi cântăreţei Judy Garland. A fost una dintre cele mai cunoscute vedete de film din toate timpurile, însă, pe lângă faptul că a fost o actriţă de succes, Garland a fost şi o cântăreaţă extraordinară. Cu toate acestea, în ciuda succesului ei fenomenal, viaţa lui Garland a fost una tragică, marcată de abuzul de droguri, tendinţe suicidare şi căsătorii eşuate…

* * * * *

Frances Ethel Gumm, pe numele avut la naştere, a venit pe lume la 10 iunie 1922, la Grand Rapids, Minnesota, SUA.

La doar doi ani şi jumătate, apărea pentru prima dată pe scenă.

Şi-a început cariera, în copilărie, jucând în spectacole de vodevil – alături de surorile ei mai mari, Mary Jane și Dorothy – , apoi, în anii adolscenţei, la doar 13 ani, a semnat un contract cu studioul Metro-Goldwyn-Mayer. Talentul ei era copleşitor, însă pentru casa de producţie rămânea de rezolvat o mare problemă: greutatea ei, astfel că cei de la studio au început să îi monitorizeze mâncarea. Actriţa era deseori lăsată fără hrană şi obligată să facă foamea. Asta o va face să rămână nesigură cu privire la imaginea corpului ei pentru tot restul vieţii.

Mai mult, Garland lucra, în anii de glorie, uneori chiar 18 ore pe zi, şase zile pe săptămână. Nu puţine au fost vocile care afirmau că, pentru a o menţine suplă,  cei de la studio îi ofereau adolescentei droguri – amfetamine pentru a-şi păstra energia şi pastile pentru somn – , marcând una dintre cele mai scandaloase poveşti din Vechiul Hollywood. Tocmai de aceea, Judie Garland se va afla sub îngrijire psihiatrică încă de la vârsta de 18 ani.

A apărut în numeroase producţii ale MGM, după debutul, în anul 1929, în „The Big Revue”, cel mai iconic film fiind rolul Dorothy Gale în „Vrăjitorul din Oz” (1939).

Garland apărea deseori în filme alături de Mickey Rooney și Gene Kelly și a colaborat în mai multe ocazii cu soțul său – unul dintre cei cinci – , regizorul Vincente Minnelli.

Alte filme care au urmat sunt „A Holiday in Storyland” (1930) – care include primul său număr solo, „Blue Butterfly”, scurtmetrajul muzical „Every Sunday” (1936), „Thoroughbreds Don’t Cry” (1937), rolul Cricket West, „Everybody Sing” (1938) – rolul Judy Bellaire, „Love Finds Andy Hardy” (1938) – rol Betsy Booth – , „Listen, Darling” (1938), „Pinkie” Wingate, „Andy Hardy Meets Debutante” (1940) – Betsy Booth, „Strike Up the Band” (1940) – Mary Holden, „Little Nellie Kelly” (1940), „Ziegfeld Girl” (1941) – Susan Gallagher, „Life Begins for Andy Hardy” (1941) – Miss Betsy Booth, „Babes on Broadway” (1941) – Penny Morris, „We Must Have Music” (1942), „For Me and My Gal (1942) – Jo Hayden, „Thousands Cheer” (1943), „Ne vedem în St. Louis” (1944) – rol Esther Smith, „The Clock” (1945) – Alice Mayberry, „Ziegfeld Follies” (1945), „The Harvey Girls” (1946) – Susan Bradley, „Till the Clouds Roll By” (1946) – Marilyn Miller, „The Pirate” (1948) – Manuela Ava, „Easter Parade” (1948) – Hannah Brown, „Words and Music” (1948), „In the Good Old Summertime” (1949) – Veronica Fisher, „Summer Stock” (1950), „A Star Is Born (1954) – pentru rolul Vicki Lester Garland primind un Glob de Aur pentru cea mai bună actriţă într-un musical şi a fost nominalizată la un Premiu al Academiei pentru Cea mai bună actriţă -, „Pepe” (1960) – doar voce, „Procesul de la Nürnberg” (1961) – pentru rolul Irene Hoffman Wallner, Garland fiind nominalizată atât la Oscar cât şi la Globurile de Aur pentru Cea mai bună actriţă – , „Gay Purr-ee” (1962) – doar voce, rolul Mewsette, „I Could Go on Singing” (1963) sau „A Child Is Waiting” (1963), rol Jean Hansen.

Pentru rolul Patsy Barton din „Babes in Arms” (1939), Garland a fost distinsă cu Premiul Juvenil al Academiei.

Garland a fost prima femeie care a câștigat Premiul Grammy pentru cel mai bun album al anului, pentru înregistrarea live din anul 1961, „Judy at Carnegie Hall”.

Fiind contrapusă unei cariere artistice remarcabile, de peste 45 de ani, viaţa personală a actriţei a fost nefericită, Judy Garland fiind căsătorită de nu mai puţin de 5 ori, cu David Rose (27 iulie 1941–1944), cu Vincente Minnelli (15 iunie 1945 –1951) – cu care a avut o fată, Liza Minnelli – , cu Sidney Luft (8 iunie 1952–19 mai 1965) – cu care a avut doi copii, pe Lorna Luft şi pe Joey Luft – , cu Mark Herron (14 noiembrie 1965–11 februarie 1967) şi cu Mickey Deans (15 martie 1969–22 iunie 1969).

Mai mult, existenţa ei a fost marcată de o dependenţă profundă de alcool şi medicamente. Niciunul dintre tratamentele la care a fost supusă, nici cel psihiatric, nici terapia cu electroşocuri şi nici psihanaliza, nu au ajutat-o.

Aceste excese aveau să ducă la moartea prematură a actriţei, în urma unei supradoze de barbiturice, la doar 47 de ani, la 22 iunie 1969, la Londra. Îşi găseşte odihna de veci la Hollywood Forever Cemetery.

În 1997, Garland primeşte postum premiul pentru întreaga activitate, Grammy Lifetime Achevement Award.

În anul 1999, este listată pe locul opt în topul „AFI’s 100 Years…100 Stars” realizat de Institutul American de Film.

În anul 2019, Judy Garland a fost înterpretată de Renée Zellweger în filmul biografic „Judy”, care i-a fost dedicat.

Actrița a primit două stele: una pentru activitatea din domeniul muzicii, amplasată în partea de sud, aria 6700, pe Bulevardul Walk of Fame din Hollywood și cealaltă pentru filmele sale, amplasată în partea de vest, aria 1700, pe Vine Street.