Oameni & Fapte - 15 octombrie

[altmarius]

– Este cea de-a 288-a zi a lui 2021. Au rămas 77 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:39 şi va apune la ora 18:35.

– Azi marcăm „Ziua Internaţională a Comemorării Bebeluşilor şi Copiilor” – de sprijinire a celor care trec prin pierderea unei sarcini sau a unui copil; „Ziua Internaţională a Nevăzătorilor” (sau „Ziua Bastonului Alb”), instituită în 1993 de Organizaţia Europeană pentru Bunăstarea Nevăzătorilor; „Ziua Internaţională de Luptă împotriva Oboselii la Volan”, „Ziua Mondială a Femeii din Mediul Rural” și „Ziua Internaţională a Spălatului pe Mâini” – axată pe creşterea gradului de conştientizare şi înţelegere a importanţei spălatului pe mâini.

– În România este sărbătorită „Ziua Națională a Comerțului Electronic”.

– În anul 1451 Petru Aron, cu complicitatea unor boieri moldoveni, l-a ucis pe cel care a dus numeroase lupte împotriva polonezilor, domnul Moldovei Bogdan al II-lea, tatăl lui Ştefan cel Mare.15 octombrie 1582 a fost prima zi a calendarului gregorian (de stil nou), care a pus de acord anul ecleziastic cu anul astronomic, corectând eroarea acumulată în cele 13 veacuri ce trecuseră de la Conciliul din Niceea.

– În 1595 a început Bătălia de la Giurgiu, unde oştile domnitorului român Mihai Viteazul au zdrobit ariergarda lui Sinan-Paşa şi cucereau cetatea Giurgiu. Robii au fost eliberaţi şi, în urma înfrângerii, Sinan-Paşa va fi destituit din postul de mare vizir. Lupta a durat până la 20 octombrie 1595.

– Împăratul francez Napoleon I Bonaparte îşi începea la 15 octombrie 1815 exilul în insula Sfânta Elena din Oceanul Atlantic, iar în anul 1878 Rusia a recunoscut independenţa României. Pe 15 octombrie 1917 a fost executată dansatoarea olandeză Mata Hari, învinuită de Franţa de spionaj în favoarea Germaniei în timpul Primului Război Mondial, iar la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia a avut loc în 1922 solemnitatea încoronării regelui Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, ca rege al tuturor românilor, şi a Mariei, ca regină. Coroanei regale i s-au adăugat însemnele Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei, simbolizând actul unirii tuturor provinciilor istorice româneşti sub sceptrul aceluiaşi monarh. La festivităţi au participat reprezentanţi din peste 20 de state europene, din SUA şi Japonia, fapt ce semnifica o largă recunoaştere internaţională a noii realităţi statale.

– În 1923 a fost inaugurată Facultatea de Farmacie pe lângă Universitatea din Bucureşti, iar la 15 octombrie 1924 statuia „Libertatea Luminând Lumea” („Miss Liberty”) a fost declarată monument al SUA. Franța a dăruit această statuie, realizată de sculptorul francez Auguste Bartholdi, Statelor Unite, la data de 4 iulie 1884, ca semn de prietenie între cele două naţiuni. Instalată pe Liberty Island, la gura de vărsare a fluviului Hudson în Oceanul Atlantic, statuia domină oraşul New York. „Miss Liberty” a fost dezvelită în ziua de 28 octombrie 1886.

– În 1964 se stabileau relaţii diplomatice la nivel de ambasadă între România şi Pakistan, iar la 15 octombrie 1969 circa 250.000 de oameni au protestat, la Washington DC, împotriva războiului din Vietnam. În 1985 s-a adoptat, la Strasbourg, Carta Europeană a Autonomiei Locale, iar la 15 octombrie 1997 s-a lansat, de la Cape Canaveral, statul american Florida, spre Titan – cel mai mare satelit al planetei Saturn – sonda spaţială americano-europeană numită „Cassini-Huygens”. Aceasta a ajuns pe orbita lui Saturn în iulie 2004 şi timp de patru ani, până în 2008, a avut misiunea de a studia planeta Saturn, cu celebrele sale inele, dar mai ales cel mai mare satelit al acesteia, Titan.

– La 15 octombrie 2001 premierul japonez Junichiro Koizumi a cerut scuze Coreei de Sud pentru atrocităţile comise de japonezi în timpul ocupaţiei din Coreea, din perioada 1910-1945, iar la 15 octombrie 2003 avea loc prima misiune chineză în spaţiu, „Shenzhou 5”. China a trimis atunci o capsulă spaţială avându-l la bord pe astronautul Yang Liwei.

– La 15 octombrie s-au născut: poetul roman Vergilius (70 î.Hr.); fizicianul şi matematicianul italian Evangelista Torricelli (1608); compozitorul finlandez Bernhard [Henrik] Crussel (1775); medicul şi naturalistul român Mihai Zotta (1800); scriitorul rus Mihail Lermontov (1814); astronomul american Asaph Hall III, care a descoperit cele două Luni ale lui Marte – Deimos şi Phobos (1829); filosoful și scriitorul german Friedrich Nietzsche (1844); horticultorul şi geneticianul rus Ivan V. Miciurin (1855); istoricul şi arheologul italian Gaetano De Sanctis (1870); medicul și omul politic român Constantin I. Parhon, întemeietorul şcolii de endocrinologie din România (1874); scriitorul britanic Sir P.[elham] G.[renville] Wodehouse (1881); inginerul român Ion C. Constantinescu, inventatorul aparatului teletipografic care stă la baza teleimprimatoarelor moderne (1884); regele Carol al II-lea al României (1893); inginerul român Ioan A. Dimitriu, specialist în aviație, automobile, radio şi televiziune (1897); economistul american John Kenneth Galbraith (1908); actriţa americană de origine română Pola Illéry (1908); istoricul şi scriitorul american Arthur Schlesinger Jr. (1917); scriitorul, poetul și muzicologul maghiar Asztalos Sándor cel Tânăr (1919); scriitorul şi scenaristul american de etnie italiană Mario Puzo, celebru pentru romanele sale despre Mafia, în special „Naşul”, adaptat cinematografic (1920); regizorul de film şi scenaristul francez de origine armeană Henri Verneuil (1920); actorul român Sandu Sticlaru (1923); ziaristul şi scriitorul italian Italo Calvino (1923); jurnalistul american Eugene Patterson (1923); istoricul şi filosoful francez Michel Foucault (1926); pictoriţa română Simona Vasiliu-Chintilă (1928); poetul, romancierul, istoricul literar şi traducătorul sârb Milorad Pavić (1929); Prea Fericitul Neofit, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Bulgare (1945); jurnalista română Dorina Grăsoiu, istoric și critic literar (1945); actorul și regizorul american de film Tommy Lee Jones (1946); cântăreţul englez de origine irlandeză Chris De Burgh (1948); scriitorul algerian Boualem Sansal (1949) și actrița spaniolă Luz Abreu (1983).

– În 15 octombrie au murit: domnitorul Moldovei Bogdan al II-lea, tatăl lui Ștefan cel Mare (1451); Akbar cel Mare, mogul al Indiei (1605); generalul polonez Tadeusz Kósciuszko, erou al luptei pentru independenţa naţională a Poloniei (1817); chimistul şi mineralogul suedez Carl Mosander, cel care a descoperit metalele rare lantan şi terbiu (1858); publicistul francez Jean Honoré Ubicini (1884); generalul român Gheorghe Adrian [Andreescu], teoretician militar (1889); dansatoarea olandeză Mata Hari, învinuită de Franţa de spionaj în favoarea Germaniei în timpul Primului Război Mondial (executată în 1917); juristul și omul politic francez Raymond Poincaré, fost președinte al Franței (1934); politicianul și aviatorul militar german Hermann Göring, comandantul aviaţiei militare naziste (1946); compozitorul american Cole Porter (1964); medicul român Ştefan S. Nicolau, creatorul şcolii româneşti de inframicrobiologie (1967); medicul maghiar Rusznyák István, care a descoperit vitamina P, împreună cu Szent-Györgyi Albert (1974); poetul român Traian Tr. Lalescu, fiul matematicianului Traian Lalescu (1976); traducătorul, poetul, publicistul şi graficianul român Taşcu Gheorghiu (1981); prozatorul român Nicolae Jianu (1982); criticul literar, prozatorul și jurnalistul român Paul Georgescu (1989); poetul, traducătorul şi eseistul român Petre Solomon (1991); actriţa română Irina Răchiţeanu-Şirianu (1993); actriţa română Leopoldina Bălănuţă (1998); regele cambodgian Norodom Sihanouk, părintele independenței Cambodgiei şi unificator al diferitelor facţiuni separate de decenii de război civil (2012); meşterul ceramist român Nicolae Diaconu (2016); astronomul ucrainean Klim Ivanovici Ciuriumov (2016); antreprenorul, investitorul și filantropul american Paul Allen, fondator, împreună cu Bill Gates, al companiei americane „Microsoft” (2018); scriitorul și jurnalistul finlandez Arto Paasilinna, autorul celebrului roman „Anul iepurelui” (2018) și actrița română de teatru, film și televiziune Tamara Buciuceanu Botez, supranumită „Doamna comediei româneşti” (2019).

Septimiu Cioloboc