Patriarhul Bartolomeu: Indiferența față de Creație, ultraj împotriva lui Dumnezeu

[altmariustotal catolic]

Patriarhul ecumenic de Constantinopol, Bartolomeu 

BISERICĂ

https://www.vaticannews.va/ro/biserica/news/2021-08/patriarh-bartol...

“Să ne rugăm pentru rapida depășire a consecințelor crizei sanitare și pentru luminarea de sus a conducătorilor din întreaga lume” astfel încât să nu persiste în principiile de organizare a vieții economice, de producție, consum și de exploatare extenuantă a resurselor naturale care erau în vigoare înainte de pandemie. Astfel a subliniat patriarhul ecumenic de Constantinopol, Bartolomeu I, în Mesajul prilejuit de Ziua Mondială de Rugăciune pentru Îngrijirea Creației, de la 1 septembrie.

Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaș

Vatican News – 31 august 2021. În Mesaj sunt atinse diferite teme de actualitate, printre care și cea a vaccinurilor. Patriarhul ecumenic de Constantinopol formulează speranța încetării “răspândirilor opiniilor pseudoștiințifice cu privire la pretinsa periculozitate a vaccinurilor anti Covid-19.

„Din păcate” – scrie patriarhul Bartolomeu – „astfel de teze se răspândesc și cu privire la schimbarea climatică, la cauzele și consecințele sale fatale. De aceea, patriarhul consideră ca fiind de neconceput inerția față de astfel de provocări comune cu care se confruntă omenirea din zilele noastre. „Indiferența față de semenii noștri care suferă și față de distrugerea Creației este un ultraj împotriva lui Dumnezeu” – se spune în Mesajul patriarhului ecumenic de Constantinopol prilejuit de Ziua Mondială de Rugăciune pentru Îngrijirea Creației. În acest an, contextul mondial în care se înscrie Mesajul patriarhului Bartolomeu este marcat de intense fenomene atmosferice din cauza schimbărilor climatice, precum inundații catastrofice și incendii.

Patriarhul ecumenic amintește totodată implicarea Bisericii în vederea promovării mediului și a asistenței filantropice a aproapelui, evidențiind că „comportamentul prietenesc față de mediu” precum și recunoașterea „sacralității persoanei umane”, reprezintă dimensiuni vitale ale realității Bisericii.