Biografia zilei: Constantin Noica

[altmariusliterar]

Publicat: Astăzi, 05:48

Constantin Noica, de origine aromână, s-a născut la 24 iulie 1909, Vitănești, județul Teleorman şi a fost filosof, poet, eseist, publicist și scriitor.

Începe gimnaziul în București; urmează liceul „Spiru Haret”, unde îl are profesor de matematică pe poetul Uvedenrodelor, Ion Barbu. Ca licean, debutează în revista liceului, Vlăstarul, în 1927 cu eseuri care au fost publicate în anul 1934 în volumul „Mathesis sau bucuriile simple”.

A urmat Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti (1928-1931), absolvită cu teza de licenţă Problema lucrului în sine la Kant. A fost bibliotecar la Seminarul de Istorie a Filozofiei şi membru al Asociaţiei „Criterion“ (1932-1934). După efectuarea unor studii de specializare în Franţa (1938-1939), şi-a susţinut în Bucureşti doctoratul în filozofie cu teza Schiţă pentru istoria lui Cum e cu putinţă ceva nou, publicată în 1940. A fost referent pentru filozofie în cadrul Institutului Româno-German din Berlin (1941-1944). Concomitent, a editat, împreună cu C. Floru şi M. Vulcănescu, patru din cursurile universitare ale lui Nae Ionescu şi anuarul Isvoare de filosofie (1942-1943). A lucrat ca cercetător la Centrul de logică al Academiei Române (1965-1975). Ultimii 12 ani i-a petrecut la Păltiniş, fiind înmormântat la schitul din apropiere.

Cărţi originale, enumerate în ordinea apariţiei primei ediţii: Mathesis sau bucuriile simple, Concepte deschise în istoria filosofiei la Descartes, Leibniz şi Kant, De caelo. Încercare în jurul cunoaşterii şi individului, Viaţa şi filosofia lui René Descartes, Schiţă pentru istoria lui Cum e cu putinţă ceva nou, Două introduceri şi o trecere spre idealism (cu traducerea primei Introduceri kantiene a „Criticei Judecării“), Jurnal filosofic, Pagini despre sufletul românesc , „Fenomenologia spiritului“ de G.W.F. Hegel istorisită de Constantin Noica , Douăzeci şi şapte trepte ale realului, Platon: Lysis (cu un eseu despre înţelesul grec al dragostei de oameni şi lucruri), Rostirea filozofică românească, Creaţie şi frumos în rostirea românească, Eminescu sau Gânduri despre omul deplin al culturii româneşti , Despărţirea de Goethe, Sentimentul românesc al fiinţei, Spiritul românesc în cumpătul vremii. Şase maladii ale spiritului contemporan, Povestiri despre om (după o carte a lui Hegel: „Fenomenologia spiritului“), Devenirea întru fiinţă. Vol. I: Încercare asupra filozofiei tradiţionale; Vol. II: Tratat de ontologie, Trei introduceri la devenirea întru fiinţă, Scrisori despre logica lui Hermes, De dignitate Europae (lb. germ.), Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru . Audiobook: 3 poeme filozofice către S.

''Trăim printre forme - forme de cultură sau forme de actualitate - și ne trecem unii altora forme, ne informăm, ne formăm neîncetat. Toată viața noastră e un schimb, un împrumut, o întrepătrundere de forme. Pe unele ni le putem însuși, pe altele nu. Unele ne formează cu adevărat, altele ne deformează. Nu vă lăsați schimonosiți - asta aș fi vroit să spun. Nimic nu e mai frumos în viață decât să dai și să primești, ca un izvor. Dar nu uitați că echilibrul vieții noastre se creează dând totul și neprimind decât ceva'', scria în volumul ''Echilibrul spiritual'' filosoful român Constantin Noica, de la a cărui naştere se împlinesc 105 ani.