Newsletter Agentia de carte - 8 iunie 2021

[altmariusbook]

“Gabriel Bebeșelea aduce „Burghezul gentilom” pe scena Ateneului Ro...

---

• Gabriel Bebeșelea aduce „Burghezul gentilom” pe scena Ateneului Român
• Expoziția ”România interbelică, văzută în aquaforte de Anton Kaindl”
• Lansarea romanului ”Margareta noastră”, de Dumitru Crudu, la Librăr...
• Expoziția” Retroversibil” a Departamentului Modă de la UNArte la TNB
• O seară cu bunicii la One World Romania
• Expoziția aniversară UAP FilialaTimișoara
• „Dragoste în vreme de covid” de Stelian Țurlea

Gabriel Bebeșelea aduce „Burghezul gentilom” pe scena Ateneului Român Posted: 07 Jun 2021 09:21 AM PDT Joi, 10 și vineri, 11 iunie 2021, Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu”  va fi condusă de  Gabriel Bebeșelea, dirijorul său principal din stagiunea 2020/21. Programul concertului din 10 și 11 iunie este alcătuit din selecțiuni din muzica originală compusă de  Jean-Baptiste Lully pentru piesa Burghezul gentilom de  Molière și din Suita Burghezul gentilom de Richard Strauss. „Conceptul concertelor din 10 și 11 iunie e centrat pe una dintre cele mai cunoscute comedii din literatura mondială: Burghezul gentilom de Molière. Prima lucrare este suita din muzica originală de scenă compusă în 1670 de cel căruia îi datorăm invenția orchestrei moderne, compozitorul Regelui Soare – Jean-Baptiste Lully. Alături de Molière,  a realizat o mulțime de piese care au schimbat cursul teatrului, muzicii și al baletului, dar Burghezul gentilom rămâne perla colaborării dintre cei doi”, apreciază dirijorul Gabriel Bebeșelea. „A doua lucrare este inspirată din prima, purtând același titlu. De data aceasta, Lully și Molière  au servit ca sursa de inspirație pentru Richard Strauss și libretistul său, Hugo von Hofmannsthal, reușind nu doar să citeze din lucrarea originară, ci să realizeze o nouă paradigmă prin reinventarea piesei din perspectiva începutului de secol XX. Publicul bucureștean va avea ocazia să întâlnească Filarmonica “George Enescu” în două ipostaze extrem de inedite, mulate pe stilistica fiecărei lucrări în parte, scoțând în evidență virtuozitatea și versatilitatea renumitului ansamblu bucureștean, sub cupola Ateneului regăsindu-se acustica perfectă pentru ambele muzici, chiar dacă antagonismul stilistic e evident”, subliniază Gabriel Bebeșelea. Pentru noile concerte cu public programate până la finalul stagiunii, capacitatea sălii Ateneului Român poate fi ocupată în proporție de 50%.   CONCERT SIMFONIC CU PUBLIC   Joi, 10 și vineri, 11 iunie 2021, ora 19.00 Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu” Dirijor GABRIEL BEBEŞELEA Program Jean-Baptiste Lully Selecțiuni din muzica la Burghezul gentilom de Molière Richard Strauss Suita Burghezul gentilom   Prețurile biletelor sunt: Categoria I: 110 Categoria II: 100 lei Biletele pentru cele patru concerte sunt puse în vânzare pe site-ul instituției. Din cauza restricțiilor impuse de pandemia cu COVID-19,  sunt puse în puse în vânzare, pentru fiecare concert, aproximativ 350 de bilete, Sala mare a Ateneului Român fiind ocupată în proporție de 50 la sută din capacitate. *** Biletele se pot procura astfel:   – De la Casa de Bilete a Ateneului Român Program: Marți – Vineri 12:00 – 19:00. Plata doar în numerar. Telefon: [phone]   – Online, accesand site-ul www.fge.org.ro – sectiunea „Calendar“. Vă rugăm să luați în considerare că, odată început procesul de rezervare online, locurile vor fi blocate timp de 30 minute. Numarul maxim de bilete ce pot fi achiziționate într-o sesiune online este de șase bilete. Pentru a susține activitatea Filarmonicii „George Enescu”, procesatorul de plăți nu percepe la acest concert comisionul de 5% din valoarea biletului. Biletele odată cumpărate nu sunt returnabile decât în condițiile prevăzute de lege. Concertele programate în stagiunea 2020-2021 implică respectarea tuturor măsurilor de siguranță pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2. Intrarea la concertele organizate în Sala mare a Ateneului Român este permisă până la ora 18.50 și publicul este rugat să respecte cu strictețe regulile impuse de protecție și distanțare.   Gabriel Bebeșelea este dirijor principal al Filarmonicii „George Enescu” începând cu stagiunea 2020/21, precum și Director Muzical și Dirijor Principal al Orchestrei Filarmonicii Macedoniei. În afară de acestea, Bebeșelea își continuă activitatea ca Dirijor Principal al Filarmonicii de Stat “Transilvania” Cluj-Napoca, titlu pe care îl deține din anul 2016.Pe lângă aceste poziții, Gabriel Bebeșelea este invitat al unor orchestre precum Royal Philharmonic Orchestra, Rundfunk-Sinfonieorchester Berlin, Konzerthausorchester Berlin, Barcelona Symphony Orchestra (OBC), Orchestre Philharmonique de Marseille, Orchestre National de Lille, Singapore Symphony Orchestra, State Academic Symphony Orchestra of Russia “Evgeny Svetlanov”, Orchestra Naţională Filarmonică Rusă. Printre soliștii cu care Gabriel Bebeșelea colaborează se numără Sarah Chang, Ray Chan, Augustin Hadelich, Valentina Lisitsa, Leticia Moreno, Dimitri Ashkenazy, Alexandra Dariescu, Daniel Ciobanu, Alexandru Tomescu. Alături de Rundfunk-Sinfonieorchester Berlin, Gabriel Bebeșelea a înregistrat în premieră mondială un CD cu “Pastorale -Fantaisie pour petite orchestre” și oratoriul „Strigoii” de George Enescu. CD-ul a fost lansat la casa de discuri Capriccio în septembrie 2018.Tot atunci, partiturile acestor lucrări au fost publicate la Editura Muzicală a Muzeului Național „George Enescu”, Gabriel Bebeșelea având meritul transcrierii manuscrisului lucrării “Pastorale -Fantaisie pour petite orchestre”, dar și al editării și curatelei acestor opere enesciene. În 2017, a înființat ansamblul de muzică veche și nouă Musica Ricercata. În cadrul Premiilor Operelor Naţionale Române din 2014, lui Gabriel Bebeșelea i-a fost decernat premiul pentru “Cel mai bun dirijor”. Absolvent al studiilor de licenţă la Academia de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca la clasa maestrului Petre Sbârcea şi al celor de masterat cu maestrul Horia Andreescu la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, în 2018 Gabriel Bebeșelea a obținut titlul de doctor în muzică „summa cum laude” la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti,sub îndrumarea Prof.Univ.Dr.Dan Dediu. Gabriel Bebeșelea este stabilit la Viena, unde a absolvit studiile postuniversitare la Universitatea de Muzică şi Artele Spectacolului, la clasa Prof. Mark Stringer.     Număr de vizualizări :3http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/axuD2yEddAc?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Expoziția ”România interbelică, văzută în aquaforte de Anton Kaindl” Posted: 07 Jun 2021 04:07 AM PDT Muzeul Municipiului București vă invită să vizitați, începând cu data de 9 iunie 2021, ora 10.00, expoziția tematică „România în aquaforte văzută de Anton Kaindl”, care va fi deschisă la Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu nr. 2 ). Publicul va putea vedea expuse în premieră 44 de lucrări realizate de artistul german Anton Kaindl (1872-1951), cel care a venit în România în anul 1921, la invitația Reginei Maria, și căruia i-a plăcut aici atât de mult încât, vreme de 30 de ani, a reprodus cu mare pasiune arhitectura noastră interbelică. După sosirea în România, Kaindl a fost numit profesor la școlile „Sfântul Iosif” și „Sfântul Andrei” din București. În calitate de gravor la curtea regală a Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, a străbătut România realizând o operă impresionantă care documentează toate zonele pe care le-a vizitat. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.   În patrimoniul Muzeului Municipiului București se află un album cu 218 gravuri care înfățișează monumentele arhitecturale vizitate în călătoriile prin țară. Kaindl a utilizat tehnica aquaforte pentru realizarea gravurilor, inclusiv a autoportretelor, iar materialul folosit pentru plăci a fost alama, cuprul și zincul. Albumul cu gravuri care se află în patrimoniul Muzeul Muncipiului București a fost achiziționat în anul 1967, chiar de la moștenitoarea lui Kaindl, Silvia Obreja. El conține 218 lucrări care redau, printr-o grafică minuțioasă, biserici, schituri, ansambluri mănăstirești din Oltenia, Moldova, Maramureș, Muntenia, Bistrița, troițe din Oltenia, Bistrița, Muntenia, vestitele cule oltenești, case cu arhitectură tradițională din Oltenia și Transilvania, mori din spațiul rural al Transilvaniei, Olteniei, Munteniei și Bistriței. Albumul este completat de lucrări care înfățișează Castelul Bran, Castelul Banloc și Cetatea Neamț din Moldova. El include și lucrări cu peisaje din București sau împrejurimi: Catedrala și Palatul Patriarhiei, Biserica Bucur, clopotnița Bisericii Udricani, Biserica Sfântul Anton, Biserica Bărăția, Strada Văcărești în anul 1921, Biserica Fundenii Doamnei, Mănăstirea Antim, Mănăstirea Radu-Vodă, Mănăstirea Plumbuita, Mănăstirea Văcărești, Nunțiatura Apostolică, Ambasada Franceză, Casa de Depuneri. Cele 44 de lucrări prezentate în cadrul expoziției „România în aquaforte văzută de Anton Kaindl”, respectiv gravuri din ultimul album deținut de artist ‒ acum parte a patrimoniului MMB ‒ vor putea fi văzute la Palatul Suțu până pe data de 8 august 2021.   Număr de vizualizări :39http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/5jC1HtkkysU?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Lansarea romanului ”Margareta noastră”, de Dumitru Crudu, la Librăr... Posted: 07 Jun 2021 03:56 AM PDT Joi, 10 iunie 2021, la ora 18.15, la Librăria din Centru (bd. Ștefan cel Mare, nr.126) din Chișinău, va avea loc lansarea noului roman Margareta noastră, de Dumitru Crudu, apărut la Editura Cartier în colecția Rotonda, coordonată de Emilian Galaicu-Păun. Alături de autor vor participa: Lucia Țurcanu, Ion Buzu, Tatiana Ciocoi. Moderator: Emilian Galaicu-Păun.   Preț promoțional în ziua lansării. Sesiune de autografe.   Dumitru Crudu este unul dintre cel mai valoroşi scriitori contemporani ai noştri: nu doar în poezie, ci şi în proză. Are multe talente, dar una dintre cele mai mari calităţi ale sale este capacitatea exemplară de a căuta, de a răscoli în «propriul gunoi». El ştie să caute «în lucrurile neînsemnate», pline de «eroi ratați», «oameni mărunţi» şi «istorii meschine», ca să ne scoată la lumină ceea ce contează cu adevărat. Crudu ştie că ciupercile bune cresc în gunoi şi mai ştie să le distingă: cele prea frumoase te otrăvesc, cele mai putin atrăgătoare te hrănesc. Asta e o calitate de mare scriitor: în lucrurile mici, mărunte, degradate, să ştii să cauți şi să găseşti ascunsă viaţa în plinătatea ei tragică, veselă, tristă şi uneori fericită. Viața noastră tragică şi fericită e aici, în lucrurile mici, nu în altă parte. Şi o găsiţi povestită mai ales în cărţile lui Dumitru Crudu – începănd cu cel mai nou roman al său pe care-l aveţi în fată.  (Vasile Ernu)   DUMITRU CRUDU (născut în 1967, în Flutura, Ungheni, Republica Moldova) este prozator, dramaturg, poet și unul dintre autorii Manifestului Fracturismului, apărut pentru prima dată în ziarul Monitorul de Brașov. În 2003 a primit premiul UNITER și Premiul Fundației Principesa Margareta pentru Cea mai bună piesă de teatru din România (Alegerea lui Alexandru Sutto). Este primul dramaturg român jucat în Africa și în America Centrală. În proză a debutat în 2008 cu romanul Măcel în Georgia. Cu romanul Un american la Chișinău a fost nominalizat la premiul Visegrad Eastern Partnership Literary Award din Bratislava și la premiul pentru proză al revistei Observator cultural. În 2018, pentru cartea de proză scurtă Salutări lui Troțki a primit Premiul „Ion Creangă“ al Academiei Române. În 2019 a publicat romanul Ziua de naștere a lui Mihai Mihailovici. Unul dintre romanele sale, Oameni din Chișinău, a fost tradus în limba cehă, iar o parte din povestirile sale au fost traduse în engleză, franceză, germană și suedeză și au apărut în reviste literare și antologii.   Margareta noastră, de Dumitru Crudu, (Rotonda). Broșată, 220 pag. Preț: 33 RON/ 139 MDL Poți procura cartea și online, pe https://shop.cartier.md/item/margareta-noastra,1882   Ebooks Cartier sunt pe iBooks sau pe shop.cartier.md/   În Rotonda au mai apărut:   Cel care așteaptă (eseu), de Arthur Suciu Ard pădurile (roman), de Paula Erizanu Pe contrasens (roman), de Oleg Serebrian Prematur (poeme), deMiruna Vlada Scrâșnetul dinților (poeme), de Șerban Axinte Rupere de nori (poeme), de Marcela Benea Canon (roman), de Ghenadie Postolache Idei și fantasme. Lecturi în hialin (eseu), de Adrian Ciubotaru Narațiuni ale erosului (eseu), de Nina Corcinschi Dependența (roman), de Constantin Cheianu Critice. Areul Marginii și alte narațiuni critice (eseu), de Andrei Țurcanu Cum se inventează un huligan? Mihail Sebastian, ziarist la “Cuvîntul”, de Laszlo Alexandru Jurnal la sfârșitului lumii, de Vasile Ernu Lagărul 33 (roman), de Lilia Bicec-Zanardelli Vișinul baronului Münchhausen (stări), de Valeriu Turea  A(II)Rh+eu  (poem) & Apa.3D (Poemelnic), de Emilian Galaicu-Păun Să vină sirienii, bețivii și Donbasul (portrete și reportaje), de Polina Cupcea Hrișca & Masala (blogograme), de Sorin Hadârcă Woldemar (roman), de Oleg Serebrian Ultima amantă a lui Cioran (roman), de Constantin Cheianu Sebastian (roman), de Gelu Diaconu Câinele de bronz (roman), de Emanuela Iurkin Limba de hârtie (eseu), de Tamara Cărăuș Duși cu Titanicu  (proză), de Valentin Guțu  Zece femei (eseu), de Al.Cistelecan Manierismul românesc (eseu), de Lucia Țurcanu     Număr de vizualizări :46http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/r3LbnADiaDE?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Expoziția” Retroversibil” a Departamentului Modă de la UNArte la TNB Posted: 07 Jun 2021 03:42 AM PDT Marți, 8 iunie 2021, începând cu ora 18.30, sunteți invitați în Rotonda și în Foaierul Sălii Mici a TNB la vernisajul expoziției Retroversibil a Departamentului Modă de la UNArte. O superbă expoziție – omagiu, dedicată memoriei unei personalități de excepție, istoricul și criticul de artă Adina Nanu, o expoziție – demonstrație de exemplară pedagogie artistică, realizată de Departamentul Modă al UNArte, la aniversarea a 50 de ani de la înființare. ”Expoziția Retroversibil este, în primul rând, un strigăt disperat pentru a  găsi un spațiu pentru colecția de costume a Adinei Nanu. Este, apoi, un prilej de a arăta legătura dintre această colecție de veșminte vechi cu cele mai actuale producții ale viitorilor creatori de modă din Romania. Parteneriatul dintre Colecție și UNArte este, de fapt, o relație veche, încă de la înființarea Departamentului Modă, care a funcționat mereu în toți cei 50 de ani pe care UnArte îi aniversează anul acesta (1971-2021)”. Prezintă istoricul Dr. Georgeta Filitti și Prof. Univ. Dr. Unda Popp, Departamentul Modă, UNArte (curatorul expoziție). Vernisajul va avea loc în prezența rectorului UNArte, Prof.Univ. Dr. Cătălin Bălescu și a lui Ion Caramitru, managerul TNB. Unda Popp, câteva explicații despre expoziție: Expunerea pleacă de la costumele colecției, doar 20 de outfituri, alese din trei momente distincte (anii 1900, 1920 și 1960) și ajunge la experimentele neconvenționale actuale făcute de studenți. În Secolul XX democratizarea a atenuat diferențele de imagine dintre oameni. Treptat hainele nu au mai semnalizat naționalitatea, religia și ocupația, nu s-a mai comunicat prin imaginea costumară starea socială și nu s-a mai afișat averea (etalarea bijuteriilor scumpe și a hainelor de blană sunt astăzi considerate de prost gust), apoi veșmintele au șters, cât mai mult posibil, diferențele de vârstă. Astăzi se ridică și ultima barieră, cea dintre genul masculin și cel feminin. Dispariția marcării genului prin costum a fost punctul de pornire al temelor de atelier (ale studenților masteranzi și doctoranzi coordonați de Unda Popp) expuse în sala a doua (foaierul aferent Sălii Mici a TNB). S.O.S (Sexi Office Suits) și Hermes și Afrodita S-a pornit de la faptul că de la jumătatea secolului al XIX-lea bărbații au intrat în uniforma omului respectabil, rămasă în mare parte neschimbată și astăzi. Redingota / Smokingul / Fracul sunt piese obligatorii în garderoba masculină. (În Romania comunismul a rupt tradiția și a impus brutal salopeta muncitorească). Apoi, moda ultimilor ani ai secolului XX a subliniat ascensiunea femeilor în lumea profesională dominată încă de bărbați. Veșmintele femeilor încearcă să copieze hainele masculine, amintind de povestea Sfântului Gheorghe, care, ca să învingă balaurul, a purtat o cămașă cu solzi (ca pielea balaurului). Costumele femeilor destinate lucrului la birou, încă mai sunt alcătuite din aceleași piese vestimentare ca și cele ale bărbaților din marile corporații, copiind atât forma cât și culoarea acestor veșminte. Pentru tema S.O.S studenții au decupat pe spatele unui sacou masculin second hand un decolteu cât mai provocator, utilizând inserții cu materiale neconvenționale. S-au avut în vedere reciclarea și reutilizarea hainelor. Pentru tema Hermes și Afrodita studenții au avut de realizat un outfit jumătate masculin, jumătate feminin, respectând convenția actuală (bărbatul poartă costum cu pantaloni și femeia rochie). S-a stabilit forma geometrică a siluetelor (el triunghi cu baza în sus – ea triunghi cu baza în jos), marcând astfel diferențele încă admise astăzi dintre cele două tipuri constituționale, el cu umerii largi și ea cu talia subțire. Concluzia: Ceea ce i-a rămas veșmântului să comunice este personalitatea și fantezia individului și, eventual, starea de spirit. Pentru aceasta sunt necesare minime repere culturale, un gust educat și stăpânirea mijloacelor de a transpune în imagine ideile dorite și, nu în ultimul rând, simțul umorului. P.S. Tot în sala a doua sunt expuse lucrările doctorandei Mihaela Grădinaru, care face o interpretare scenografică a acelorași haine masculine. În galeria de la etajul foaierului sunt expuse lucrări din cadrul cercetărilor doctorale ale tinerelor profesoare Oana Roșca, Alina Gurguță și Antoaneta Tică. În ambele spații vor fi proiectate scurte filme. Accesul publicului se face dinspre Bd. Carol, zilnic între orele 11.00 – 18.00. Purtarea măștii în interiorul spațiului expozițional este obligatorie.   Număr de vizualizări :33http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/-3QU3Gf-Vwk?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

O seară cu bunicii la One World Romania Posted: 07 Jun 2021 01:01 AM PDT Povești despre vârstă, relații sau singurătate vor putea fi ascultate la Retro Radio, în cadrul Festivalului Internațional de Film Documentar One World Romania, care se va desfășura, anul acesta, în perioada 11-20 iunie 2021, în cinematografe și centre culturale din București. Marginalizarea, izolarea, alături de dreptul la o viață demnă, se numără printre temele ediției, pe care le vom relua, pornind de la poveștile unor vârstnici excepționali, admirabili pentru modul în care își trăiesc și își privesc viața.     Ce se întâmplă cu noi atunci când avem tot timpul din lume? Suntem încă loiali talentelor noastre? Ne dispare curiozitatea? Vino cu bunicii sâmbătă, 12 iunie 2021, de la ora 19.30, la Institutul Cultural Maghiar din București, pentru a încerca să răspundem împreună acestor întrebări. Noi venim, alături de unii dintre protagoniștii documentarelor noastre, cu povești despre aventură, curiozitate și poftă de viață nesecată. Ioan Erhan și Cornelia Mureșanu Brondello, doi dintre bunicii din echipa Retro Radio Podcast, își vor întâlni pentru prima dată ascultătorii, pentru o conversație informală pe marginea unor teme sensibile. Pentru fiecare nepot/ă care vine alături de bunic/ă, oferim cadou două bilete la filmele programate în cadrul#OWR14. Seria Retro Radio Podcast este o colecție de documentare sonore, menită să creeze punți între generații și să provoace clișeele despre bătrânețe. De la bunici de 90 de ani care se joacă cu drone și webcamuri, la cei care fac fanzine, călătoresc, sunt nonconformiști sau experimentează, poveștile unor oameni amuzanți și deștepți, care au curaj și planuri, inspiră, schimbă perspective și motivează. O echipă de muzicieni și artiști de teatru a inițiat această documentare după ce am petrecut cu toții un an apăsător, în care am contemplat lumea din singurătatea apartamentelor noastre, cu nesiguranță, cu mult timp la dispoziție, prin încrengături de gânduri și cu multă grijă față de corp. Așa cum fac bunicii noștri în vremuri obișnuite. Concepută și scrisă de regizoarea Ioana Păun, alături de muzicienii Cătălin Rulea, Sillyconductor și Diana Miron, seria Retro Radio este realizată de actorii Flavia Giurgiu, Sorin Dobrin și Ruxandra Manoi, alături de bunici gata să accepte provocări, să spună povești despre modă, distracție, relații, job-uri, victorii sau eșecuri. Echipa Retro Radio  Concept: Ioana Păun | Interviuri și voci: Flavia Giurgiu, Sorin Dobrin | Sound Design: Cătălin Rulea, Sillyconductor, Diana Miron | Jingle: Sillyconductor și Victor Rebengiuc | Invitați: Ioan Erhnan, Cornelia Mureșanu Brondello, Mihaela Hacman, Livia Cătălinoiu aka Tița | Mastering: Laurențiu Coțac | Comunicare: Evantia Barca | Social media: Laura Ștefănuț Proiectul este finanțat de Ministerul Culturii, în cadrul programului Ziua Culturii Naționale, și susținut de Radio România Cultural, Modernism.ro, EBS Radio Cluj, Ziarul Metropolis, IqAds, Iqool.    Număr de vizualizări :32http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/6At97eB0zkM?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Expoziția aniversară UAP FilialaTimișoara Posted: 07 Jun 2021 12:10 AM PDT Filiala Timișoara a Uniunii Artiștilor Plastici din România ia ființă în 1951, printre primele filiale a Uniunii Artiștilor Plastici din România, formată în anii 1950 prin dizolvarea Sindicatelor mixte de artiști plastici  din București și din provincie cu o vechime din anii 1924.    Primii membrii ai filialei au fost renumiți pictori și sculptori, locali dar și stabiliți în Timișoara, provenind din diferite locuri ale țării, cu studii fie în Academiile din țară, fie în străinătate. Primul președinte al filialei a fost reputatul artist și cadru didactic Iulius Podlipny. Tradiția artelor plastice în Timișoara începe odată cu anii 1923 când se conturează Asociația Bănățeană de Arte Frumoase; în 1926 Asociația Amicilor Artelor Frumoase denumită din 1929 Societatea Academia Artelor Frumoase, elaborând și un proiect de învățământ artistic; în anii 1930 se inaugurează Salonul Artelor Frumoase;  în 1933-1942 se transferă Scoala de Arte Frumoase de a Cluj în Timișoara, denumită din 1939 Școala de Arte Decorative, astfel că pe lângă libera profesie de artist, învățământul academic de artă înflorește. Din anii 1960 este înființată Facultatea de Arte Plastice în cadrul Institutului Pedagogic Universitatea Timișoara, urmând ca din anii 1996 să se formeze actuala Facultate de Arte și Design, UVT, a caror absolvenți devin an de an membrii ai Filialei UAPFT. Cu un număr de peste 260 de membrii stagiari și titulari Filiala Timișoara a UAPFT, are o foarte bogată activitate artistică, fiind printre primele trei ca mărime și reputație din Uniunea Artiștilor Plastici din România. Bogata sa activitate artistică s-a făcut cunoscută prin schimburi expoziționale atât la nivel național cât și internațional, având artiști membrii cu un reputat palmares artistic. În acest an, UAP FilialaTimișoara aniverseaza 70 de ani, cu o expoziție de artă vizuală găzduita de Galeria de Artă “Helios” ( P-ța Victoriei, nr.6) care, la rândul ei are o tradiție de 53 de ani, de când filiala își expune creația artiștilor membri pe simezele sale. Artiști participanți: Perete 1  Julius Podlipny, Romul Nuțiu, Eugenia Dumitrașcu Luca, Lidia Ciolac, Simion Lucaciu, Kazinczy Gabriel, Viorel Toma, Constantin Flondor, Virginia Baz Baroiu, Doru Tulcan, Elena, Minodora Tulcan, Sorin Nicodim, Doina Mihăilescu, Carol David   Perete 2  Diodor Dure, Molnár Zoltán, Hildegard Krämper Fackner, Adriana Oancea Șuteu, Vasile Pintea Ciprian Radovan, Călin Beloescu, Dacian Andoni, Sorin Scurtulescu, Daniela Orăvițanu, Constantin Răducan, Flora Răducan, Smaranda Moldovan, Silvia Trion, Andrei Părăușanu   Perete 3 Gheorghe Văleanu, Viorel Cosor, Adriana Lucaciu, Ioan Perciun, Traian Abruda, Camil Mihăescu, Ciprian Chirileanu, Renée Renard, Lihor Laza, Vică Tilă Adorian, Andreea Palade Flondor, Consuela Grigorescu, Marina Bejan, Felicia Selejan, Diana Andreescu, Ösz Lucia Trancotă, Diana Harja, Mihaela Meral Ahmed, Mariana Țepeș, Oli Gherman Grausz, Daniela Areta Voștinaru, Sebastian Săvoiu, Marius Cozariuc   Perete 4 Alexandru Jakabhazi, Vlad Corban, Pavel Vereș, Petru Galiș, Rodica Banciu Regep, Rafael Matiaș, Diana Matiaș, Filip Adrian Petcu, Costin Brăteanu, Dan Iulian Toma, M-Kiss Hedy Andreea Foanene Petcu, Lia Popescu, Pavel Torony, Reghina Tîrnoveanu, Dana Miclăuș Mercea, Rodica Strugaru, Tiberiu Giucă, Viorica Buga, Dumitru Popescu, Ecaterina Neagu, Angelica Chici, Luisa Palade, Dana-Liliana Brebeanu   Perete 5  Caudiu Toma, Andrei Medinski, Geta Medinski, Adriana Ilin Tomici, Ioan Mercea, Emil Grama Mihai Teodor Olteanu, Ana Hoble, Mihai Vornicu, Adela Pop, Victor Gingiu, Cristina Daju, Maria Bana, Micota Marosan Ildiko, Victor Acatrinei, Mia Acatrinei, Atila Gomboș   Perete 6 Daniela Constantin, Cristian Sida, Miki Velciov, Aura Bălănescu, Petrică Ștefan   Sculptura & Ceramica  Victor Gaga, Octavian Maxim, Szakats Béla, Suzana Fântânariu, Ștefan Kelemen, Luigi Ștefan Varga, Ion Oprescu, Viorica Bocioc, Remus Irimescu, Delia Corban, Gloria Grati, Bogdan Nueleanu, Linda Saskia Menczel, Nada Pittner Stojici, Lihor-Laza Eva, Farkas Endre, Lelia Brînda   Expoziția reunește 124 de lucrări de pictură, sculptură, grafică și arte decorative, și este curatoriată de Daniela Constantin și Adriana Lucaciu.  Expoziția va fi vernisată în 2.06 orele 18 și va fi deschisă în perioada 2.06-18.06,  în programul galeriei, de luni până vineri, între orele 10-18 și sâmbătă între orele 10-20.    Număr de vizualizări :35http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/dJnoK8ro2p4?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

„Dragoste în vreme de covid” de Stelian Țurlea Posted: 06 Jun 2021 08:50 PM PDT La editura Integral a apărut volumul „Dragoste în vreme de covid” de Stelian Țurlea. O poveste scrisă în pandemie, despre lucruri petrecute în pandemie. Două istorii care se vor fi întâmplat în anul și jumătate al pandemiei, doi oameni cu morți de covid, două iubiri răpite de covid, două reacții în fața acestor pierderi. Și doi oameni care încearcă să se apropie unul de celălalt, cu reacții diferite, neduse la capăt. Silvia povestește naratorului ce a fost până în clipa pierderii ființei iubite. Despre Alexandru, povestește naratorul ce i s-a întâmplat e după pierderea soției. Cu fiecare se petrece un cutremur: „într-o dimineață, nici nu trecuseră acele două săptămâni, am deschis Facebook-ul și am început să baleiez era vară primul lucru peste care am dat a fost o postare a fratelui lui Emil care anunța că Emil murise de covid în noaptea aceea am citit de trei ori, de cinci ori, de cincizeci de ori am urlat NU SE POATE!” Fiecare reacționează diferit: femeia se închide în ea, muncește pe brânci, nu mai socializează; bărbatul, întocmai ca în spusele lui Irvin Yalom e copleșit de jinduire sexuală:  „o afirmare a vieții într-o perioadă în care gestionarea morții devenise parte a vieții de zi cu zi Yalom a conchis, cu oarecare ușurare, că starea lui de excitație nu este rară, că jinduriea sexuală joacă un rol semnificativ în durere, nu trebuie să se simtă stingherit Alexandru nu s-a mai simțit stingherit, a înțeles că poate să trăiască, dacă nu o nouă dragoste, măcar o pasiune sexuală” Lupta dintre eros și thanatos, știută de când lumea. Totul se petrece și pe fondul demonstrațiilor anti-restricții, cu sloganurile contradictorii. Multă ironie: tocmai când caută fuga de thanatos prin eros, societatea binevoiește să-i rezolve problema eroului, când se alătură mulțimii doar ca să-și alunge singurătatea, mulțimea îi strigă vârsta și îl aruncă în thanatos. O carte cu un sfârșit neașteptat. Care pare să ilustreze motto-ul din Herman Hesse: „Fiecare corp este singur. Sufletul, niciodată.”   Stelian Țurlea – ”Dragoste în vreme de covid”, Editura Integral, colecția Nod. 150 pag.