Volumul Romanian Contemporary Art 2010-2020 Rethinking the Image of the World: Projects and Sketches, recent apărut la una dintre cele mai prestigioase edituri europene specializate pe zona artelor vizuale, Hatje Cantz Verlag Berlin, este cea mai importantă apariție editorială de profil din 2020. Realizată de curatorii Adrian Bojenoiu și Cristian Nae, cartea propune o prezentare și documentare teoretică a 31 de artiști români contemporani activi în deceniul precedent. Editorii consideră că perioada post decembristă, până în 2010, a fost marcată de confuzia inerentă oricărei schimbări majore în viața socio-politică a comunității, artiștii pendulând fie în încercări de recuperare a fenomenului din perspectiva tradiției sau de conectare la mișcarea globală a artei. Ultimul deceniu este o perioadă de distilare a spațiului vizual autohton, tinerii artiști fiind acum interesați atât de vibrația generală, cât și de accentele specifice spațiului autohton.
Structurat pe trei secțiuni, studiul își propune să surprindă direcțiile majore de evoluție a fenomenului artistic emergent din România. Primul și cel mai consistent capitol, „Imagini în mișcare: Noi materialități și abstractizarea“, este focusat pe artiști care lucrează cu medii precum pictura, desenul, fotografia incluzând practicile post-fotografie sau transferuri de imagini media, alte modalități și sisteme de reprezentare. Selecția propusă cuprinde lucrări semnate de: Alb, Lucian Bran, Geta Brătescu, Mihai Iepure Górski, Nona Inescu, Mi Kafchin, Robert Pál Köteles, Adi Matei, Ciprian Mureșan, Andrei Nacu, Iulia Nistor, Ștefan Sava, Larisa Sitar, Taietzel Ticălos.
Cea de-a doua secțiune, „Imagini deviate: Producția cunoașterii critice“, realizată de Cristian Nae, este axată pe formele înțelegerii teoretice derivate din experiențele artistice. Cercetarea acestora mizează, la nivel teoretic pe o denunțare critică a capitalismului, a sistemelor sale de manifestare opresivă, precum și necesitatea regândirii formelor artistice ca instrumente de putere. Artiștii propuși pentru această secțiune sunt: Dan Acostioaiei, Aparatus 22, Silvia Amancei & Bogdan Armanu, Anca Benera & Arnold Estefan, Irina Botea Bucan, Dan Perjovschi, Lia Perjovschi, Mona Vătămanu & Florin Tudor. Demersul critic al ultimei secțiuni, „Imagini corporale. Noua performativitate”, este susținut de curatorul Raluca Voinea. Discursul ei se concentrează pe arta performativă, pe diverse alte modalități de expresie corporală, concentrându-se inerent pe manifestările de la Centrul Național al Dansului București. Documentarea studiului este susținută de activitatea Biroului de cercetări melodramatice, de experimentul Candidat la Președinție, precum și a artiștilor: Cristina Dan, Farid Fairuz, Alex Mirutziu. În finalul acestui capitol este inserată o secțiune de Texte/biografii, unde este prezentată activitatea „Biroului de cercetări melodramatice” de Anca Verona Mihuleț-Kim, textul curatorial al experimentului „Candidatul la Președinție”, semnat de Florin Flueraș, Ion Dumitrescu, precum și activitatea artiștilor: Cristina David ( text prezentare Diana Ursan), Farid Fairuz ( O biografie ficțională actualizată semnată de artist) și Alex Mirutziu, cu un text substanțial, semnat de Liviana Dan.
Sensul acestui demers se impune ca unul major, furnizând o serie de răspunsuri la întrebări mai mult sau mai puțin articulate, adesea tensionate, pe marginea acestor forme de discurs emergent din zona artelor vizuale. Din câte știu, aceasta este prima mărturie consistentă de la noi despre noua manieră de receptare a spațiului artistic, unde actul creației își schimbă deliberat/programatic funcția de cunoaștere în aceea de comunicare, cu rol activ în spațiul social.
Tentația manifestărilor artistice de a se globaliza este milenară, începând cu arta Greciei antice, dar conștientizarea acestui impuls s-a distilat abia la începutul secolului trecut, odată cu Avangarda istorică. În special Suprarealismul este cel care reușește, în perioada interbelică, să traverseze frontiera europeană, găsindu-și adepți din Japonia până în cele două Americi. Noile formule de expresie vizuală care reconfigurează peisajul artistic al ultimelor două decenii, preiau tiparul nihilismului de tip avangardist, pe filiera dadaistă, la pachet cu pattern-ul ideologic. Acestea dezvoltă noi forme de discurs, a căror prospețime și inovație beneficiază în prezent de dinamica, fără precedent, a tehnicilor de comunicare. Dimensiunea universală a fenomenului artistic contemporan, bazat pe cultura digitală, trebuie perceput acum ca parte integrantă a contextului social globalizant, în care am început să existăm. Din această perspectivă noțiunea de artă, în sensul ei istoric, atașată unei paradigme estetice, devine un concept inoperant. Conflictul dintre tradiție și modernitate este așadar, unul istoric și ciclic, el generând periodic și dialectic noua sevă, aceea care democratizează câmpul artistic și nu numai… Cele mai recente trasee de explorare își concentrează discursul pe asumarea unor domenii de nișă cum ar fi acela al interdisciplinarității. Acesta pare că este acum idealul, sau cel puțin unul dintre idealurile, noii identități artistice. Suportul teoretic ce acompaniază, mai nou, actul de creație este uneori stereotip, încorsetat într-un șablon formal de factură neostructuralistă, ce contrastează cu spontaneitatea declarată a gestului creativ. Este însă o percepție cu caracter personal, discriminatorie prin generalizare, și care nu diminuează importanța noilor practici.
Propunerile asumat subiective pe care le fac Adrian Bojenoiu și Cristian Nae, în privința selecției de artiști care au marcat scena emergentă în perioada documentată, 2010-2020, sunt pertinente; asemenea sunt și discursurile de suport teoretic. Faptul că acestea pot fi completate și cu alte nume de artiști sau curatori, nu depreciază valoarea volumului, un instrument de lucru care ar trebui să provoace reacții, discuții și chiar să reconsidere peisajul artistic de la noi, atât de puțin receptiv la noile practici. Poate chiar și o traducere în limba română ar fi binevenită, deși limba engleză nu mai este un obstacol pentru generația tânără.
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius