Oameni & Fapte - 11 mai

[altmarius]

Este cea de-a 131-a zi a lui 2021. Au rămas 234 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:53 şi va apune la ora 20:44.

– La data de 11 mai 330 d.Hr. se inaugura solemn oraşul Constantinopol (astăzi Istanbul), ridicat de împăratul Constantin, pe locul vechii colonii greceşti Byzantion – ca nouă capitală a Imperiului Roman de Răsărit, iar în anul 1784 germana a fost declarată limbă oficială în administrația de stat din Transilvania, în locul limbii latine.

– În 11 mai 1886 s-a dezvelit, în faţa Universităţii din Bucureşti, statuia cărturarului iluminist Gheorghe Lazăr, operă a sculptorului Ion Georgescu, iar în 1911 niște gimnaşti români au câştigat medalii de argint la concursul internaţional de gimnastică de la Torino (11-14 mai 1911), aceea fiind prima evoluţie pe plan extern a unei echipe româneşti. În anul 1931 s-a semnat, la Bucureşti, Convenţia militară a Micii Înţelegeri (cunoscută şi sub numele de „Mica Antantă”), între România, Iugoslavia şi Cehoslovacia, pentru a contracara activitatea revizionistă a Germaniei, Italiei şi Ungariei.

– Pe 11 mai 1939 s-a semnat acordul economic româno-englez, ce prevedea, între altele, dezvoltarea schimbului de mărfuri, crearea de organizaţii comerciale engleze în ţara noastră şi înfiinţarea de zone libere în porturile româneşti. În anul 1949 apărea primul post de radioficare din România, în clădirea liceului „Aurel Vlaicu” din Bucureşti şi tot atunci Israelul a fost primit în Organizaţia Naţiunilor Unite.

– În 11 mai 1950 avea loc, la Théâtre des Noctambules din Paris, premiera absolută a piesei „Cântăreaţa cheală” de Eugène Ionesco, în regia lui Nicolas Bataille, iar în anul 1968 a început construcția „Daciei”, primul autoturism românesc. În 1990 Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) îşi înceta activitatea, în perspectiva alegerilor generale de la 20 mai, iar în 1991 s-a semnat, la Bucureşti, Acordul între guvernele României şi Ungariei privind stabilirea regimului de „cer deschis” între cele două ţări, primul tratat de acest gen din Europa.

– La 11 mai 1995 comunitatea internaţională a hotărât prelungirea, pe termen nelimitat, a Tratatului de Neproliferare Nucleară (TNT), iar în anul 2004 posturile arabe de televiziune „Al Jazeera” și „Al-Arabiya” difuzau secvențe video, preluate de pe un site islamist, cu decapitarea ostaticului american Nicholas Berg de către cinci teroriști.

– La 11 mai s-au născut: nobilul şi aventurierul german Karl Friedrich Hieronymus Freiherr von Münchhausen, care şi-a „câştigat” renumele de mare mincinos pentru păcălelile şi poveştile sale exagerate (1720); gânditorul şi criticul literar rus Vissarion G. Belinski (1811); faimoșii gemeni uniți chinezi Chang și Eng Bunker (1811); pictorul și sculptorul francez Jean-Léon Gérôme (1824); compozitorul leton Kārlis Baumanis (1835); inventatorul american de origine germană Ottmar Mergenthaler, „părintele” linotipului, care a revoluţionat lumea tiparului şi a publicaţiilor (1854); compozitorul rus Anatoli Liadov (1855); inginerul, fizicianul și inventatorul slovac Aurel Stodola (1859); astronomul american Frank Schlesinger (1859); jurnalista, actriţa şi scenarista americană Harriet Quimby, prima femeie din Statele Unite ale Americii care a primit un brevet de pilot (1875); soprana americană Alma Gluck, prima cântăreață de operă care a reușit să vândă 1 milion de înregistrări (1884); afaceristul englez John Cadbury, întreprinzător în domeniul ciocolatei (1889); filosoful indian Jiddu Krishnamurti (1895); arhitectul român George Matei Cantacuzino (1899); scenaristul, dramaturgul şi romancierul spaniol Paulino Masip (1899); prozatorul român Virgil Birou (1903); pictorul, poetul, teoreticianul, graficianul şi eseistul spaniol Salvador Dalí, reprezentant de seamă al suprarealismului (1904); biologul român Vasile Jitariu (1905); scriitorul rus Mihail Şolohov, laureat Nobel (1905); compozitorul şi organistul englez Herbert Murrill (1909); actrița română Beate Fredanov (1913); geologul francez Haroun Tazieff, unul dintre fondatorii Institutului Internaţional de Cercetări Vulcanologice (1914); inginera română Aurora Gruescu, prima femeie inginer silvic din țară și din lume, precum și prima româncă intrată în „Cartea Recordurilor” (1914); scriitorul spaniol Camilo José Cela, laureat Nobel (1916); fizicianul american Richard Feynman, laureat Nobel (1918); compozitoarea şi pianista română Elise Popovici (1921); astrofizicianul britanic Antony Hewish, câştigător al Premiului Nobel (1924); poetul, traducătorul şi publicistul român Aurel Gurghianu (1924); matematicianul american de origine rusă Eugene Dynkin (1924); antrenorul și profesorul român de handbal Ioan Kunst-Ghermănescu, unul din ctitorii handbalului românesc (1925); oenologul român Valeriu D. Cotea (1926); regizorul român de teatru Constantin Dinischiotu (1937); regizorul italian de film, scenaristul şi scriitorul Marco Ferreri (1928); prozatorul român Laurenţiu Cerneţ (1931); scriitorul şi ziaristul spaniol Francisco Umbral (1932); regizorul român de film şi scenaristul Mihai Iacob (1933); actriţa română de teatru Rodica Sanda Țuțuianu (1935); juristul şi profesorul german Dieter Grimm, personalitate marcantă a teoriei constituţional-politice, a istoriei dreptului şi a dreptului constituţional german şi comparat (1937); poetul şi jurnalistul palestinian Samih Al-Qasim, figură emblematică a „poeziei rezistenţei” (1939); poetul și publicistul român Gheorghe Istrate (1940);

graficianul și pictorul român Victor Vladimir Ciobanu (1940); lingvistul, poetul, criticul literar, publicistul şi profesorul român Crişu Dascălu (1941); fotbalistul român Flavius Domide (1946); oboistul şi dirijorul român Radu Chişu (1946); sculptorul român Aurel Cucu (1954); actriţa britanică Natasha Richardson, fiica actriţei Vanessa Redgrave şi soţia actorului Liam Neeson (1963); supermodelul și actrița franceză Laetitia Casta (1978); fotbalistul spaniol Andres Iniesta (1984) şi gimnasta română Monica Roșu (1987).

– În 11 mai au murit: fizicianul, filosoful şi omul politic german Otto Von Guericke, inventator al pompei de vacum şi al teoriei vidului (1686);
pianistul și compozitorul sas ardelean Carl Filtsch (1845); pastorul, istoricul şi gânditorul român de etnie germană Stefan Ludwig Roth, revoluţionar paşoptist din Transilvania (1849); scriitoarea franceză Juliette [Madame] Récamier, faimoasă pentru salonul său literar-politic (1849); compozitorul german Otto Nicolai (1849); compozitorul, organistul şi pianistul german Max Reger (1916); scriitorul şi criticul literar american William Dean Howells (1920); pictorul şi graficianul spaniol Juan Gris (1927); lingvistul şi folcloristul român Lazăr Şăineanu (1934); fizicianul rus Orest Khvolson (1934); istoricul şi criticul literar român Ion Breazu (1958); arhitectul, urbanistul și designerul de mobilă finlandez Alvar Aalto (1976); sculptorul român de etnie maghiară Vida Géza (1980); cântăreţul jamaican Bob Marley, celebru interpret de muzică reggae (1981); sculptorul român Naum Corcescu (1989); dramaturgul român Theodor Mănescu (1990); filosoful, esteticianul şi sociologul român George Uscătescu (1995); scriitorul și dramaturgul englez Douglas Noël Adams (2001); desenatorul şi scenaristul american Bill Peet, autorul unor filmele de animaţie celebre, precum „Cartea junglei”, „Cenuşăreasa”, „101 dalmaţieni” şi „Alice în Ţara Minunilor” (2002); teologul armean Dirayr Mardichian, arhiepiscop al Bisericilor Armene din România şi Bulgaria (2010); inginerul român Radu P. Voinea, specialist în mecanica teoretică, teoria mecanismelor şi dinamica autovehiculelor şi maşinilor (2010); filosoful și filologul român de origine maghiară Tóth Imre (2010); ziaristul, scriitorul și profesorul român de naționalitate sârbă Miomir Todorov, fost redactor la Studioul de Radio din Timişoara, secţia sârbă (2011); matematicianul şi profesorul român Dan Brânzei (2012); actriţa, regizoarea şi profesoara română Margareta Pogonat (2014); actriţa şi cântăreaţa americană Peggy Lipton, cunoscută pentru rolurile din filmele „The Mod Squad” şi „Twin Peaks” (2019) și actorul și comedianul american Jerry Stiller (2020).

Septimiu Cioloboc