Biserica - spital duhovnicesc

[altmariustotal ortodox]

Sfintii Parinti spun ca oamenii nu trebuie impartiti in persoane bune si rele, ci in persoane bolnave, persoane care se afla in curs de vindecare si persoane care au primit vindecarea. Nu intamplator, preotul spune in rugaciunea pe care o citeste credinciosilor inainte de a-i spovedi: "Ia seama dar, de vreme ce ai venit la doctor, sa nu te intorci nevindecat".

Omul din zilele noastre nu se mai simte bolnav, de aceea nici nu mai alearga la preot. Iar multi din cei care ajung in biserica, nu mai au constiinta ca se afla intr-un spital duhovnicesc. Atat de mult s-au despartit de Dumnezeu, incat ei se cred doar trup.

Si in astfel de situatii, nu exista pentru ei decat o singura vindecare, trupeasca, iar pe aceasta o cauta dincolo de biserica.

Dar omul nu este doar trup, este si suflet. Si nu doar trupul este afectat de pacat, ci intreaga fiinta a omului - trup si suflet. Iar Biserica are putere sa daruiasca nu doar vindecare sufleteasca, ci si trupeasca, pentru ca Hristos este Doctorul sufletelor si al trupurilor.

Cel care intra in biserica trebuie sa intre cu credinta ca este prezent intr-un spital duhovnicesc. Perceperea bisericii ca spital, presupune neaparat recunoasterea faptului ca esti bolnav si ca ai nevoie de vindecare.

Medicamentele si modul de administrare de aici este divers. De exemplu, unii sunt vindecati prin cuvant. Iar ca sa intelegem cat de puternic este cuvantul, e de ajuns sa ne amintim ca Mantuitorul il ridica pe Lazar din moarte prin rostirea a trei cuvinte: "Lazare, vino afara" (Ioan 11, 43).

Altii se vindeca prin simpla prezenta langa oamenii plini de Duhul Sfant. Din Pateric aflam ca trei parinti mergeau la Sfantul Antonie pentru cercetare spre mantuire. Si doi ii adresau intrebari pentru gandurile lor, iar al treilea tacea intotdeauna. Iar dupa o vreme, avva Anonie i-a spus celui ce tacea: Iata, atata vreme ai de cand vii aici si nimic nu ma intrebi! Iar fratele i-a raspuns: destul imi este numai sa te vad, parinte.

Unii sunt vindecati prin mustrare, altii prin lauda, iar alte persoane prin ambele forme, insa la timpul potrivit. De aici rezulta ca in Biserica exista o multime de medicamente pentru vindecare.

Important este sa nu intram in biserica pentru satisfacerea curiozitatii. In astfel de cazuri cuvintele si tainele din biserica nu transfigureaza viata. Ori de cate ori intram in biserica sa avem constiinta ca intram intr-un spital spre a primi vindecare. Cine nu a facut experienta aceasta, sa o faca. Este cel mai dureros lucru sa intri in biserica bolnav si sa iesi din ea netamaduit. Nu uitati ca cel care ramane nepasator fata de boala sa trupeasca, intr-o zi va muri din cauza ei. Acelasi lucru se intampla si cu boala sufleteasca, aduce moartea sufleteasca.

Iar daca ne-am vindecat, sa avem permanent in minte cuvintele Mantuitorului: "Iata ca te-ai facut sanatos; de acum sa nu mai gresesti, ca sa nu-ti fie ceva mai rau" (Ioan 5, 14).

Adrian Cocosila