Ziua Imnului National: Deșteaptă-te, române!

[altmariusistoric]

Deșteaptă-te, române!

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Deșteaptă-te, române! Foaie de muzică și versuri Imn național al  României  Moldovei (1991-1994)  R.D.Moldovenești (1917-1918) Cunoscut și cu numele Un răsunet Versuri Andrei Mureșanu, 1848 Muzica Anton Pann, 1848 Adoptat 1989 -  România 1991 -  Republica Moldova 1917 -  R.D.Moldovenească Până în 1994 -  Republica Moldova 1918 -  R.D.Moldovenească Probă muzică Deșteaptă-te, române! (Instrumental) 0:00 modifică

Imnurile naționale ale României.  Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor (1862-1884)  Trăiască Regele (1884-1948)  Zdrobite cătușe (1948-1953)  Te slăvim, Românie! (1953-1977)  Trei culori (1977-1989)  Deșteaptă-te, române! (1989-prezent) Imnurile naționale ale Moldovei Deșteaptă-te, române! (1917–1918) Moldova Sovietică (1945-1991) Deșteaptă-te, române! (1991-1994) Limba noastră (1994-prezent) Acest articol face parte din seria Însemnele României Drapelul României Stema României Imnul României Heraldica României Decorațiile României Timbrele României Leul românesc Însemnele regalității române  vizualizare • discuție • modificare

„Deșteaptă-te, române!” ( ascultă) este imnul național alRomâniei, începând cu 1990.^[1] Pentru o vreme, a fost de asemenea imn național al Republicii Democratice Moldovenești (1917 - 1918) și al Republicii Moldova (1991 - 1994). Melodia imnului a fost compusă de Anton Pann, iar versurile și aranjamentul aparțin lui Andrei Mureșanu (1816 - 1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluția de la 1848.

Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureșanu, redactat și publicat în timpul Revoluției de la 1848, a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni brașoveni, fiind cântat pentru prima oară la Brașov^[Când?], într-o grădină din Șchei, și nu în data de 29 iulie 1848la Râmnicu Vâlcea, așa cum este îndeobște cunoscut (deși nu se precizează care era acel cântec patriotic, cântat de cei prezenți, s-a presupus fără dovezi că era vorba despre acesta).

Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului,^[2] dar melodia pe care Andrei Mureșanu a pus versurile sale avea o largă circulație în epocă^[3] și nu i se cunoaște cu certitudine autorul. O versiune spune că însuși Andrei Mureșanu este autorul melodiei, iar alta susține că de fapt era o melodie cântată pe un text religios, ce purta numele Din sânul maicii mele.^[3] Gheorghe Ucenescu susținea că el a fost cel care i-ar fi intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale, deci el ar fi „autorul moral” al melodiei.

De atunci, acest imn a fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în România, datorită mesajului de patriotism și de libertate pe care îl poartă în el. Așa a fost și în timpul Revoluției române din 1989, când practic instantaneu și generalizat a fost cântat ca un adevărat imn național, înlocuind imnul comunist „Trei culori”.

Timp de câțiva ani „Deșteaptă-te, române!” a fost și imnul național alRepublicii Moldova, dar a fost înlocuit în 1994 cu „Limba noastră”.

Istoria imnului

Începând din 1848, „Deșteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Războiul de independență (1877 - 1878), primul și al doilea război mondial. Mai ales în timpul crizei după lovitura de stat de la 23 august 1944, când România s-a detașat de alianța cu Germania luiHitler, alăturându-se Aliaților, acest imn a fost cântat în mod spontan de toți și emis pe toate stațiile radio.

În ziua revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987, muncitorii de lauzinele de Autocamioane au început să cânte această melodie, mulți dintre ei nemaiștiind versurile. Cu toate acestea melodia a continuat fără întrerupere.

Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluției anticomuniste, imnul s-a înălțat pe străzi, însoțind uriașele mase de oameni, risipind frica de moarte și unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn național a venit de la sine, impunându-se generalizat, fără șovăială, sub formidabila presiune a manifestanților.

Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc, în 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu. Abia în 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din București reunită cu fanfara Regimentului Ștefan cel Mare din Iași au realizat cea dintâi înregistrare instrumentală. În același an, corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală.

Prima înregistrare corală a imnului național, corul ”Ion Vidu” din Lugoj, anul 1910

Semnificația imnului

Titlul „Deșteaptă-te, române!” este în același timp social și național; social, deoarece impune o permanentă stare de a asigura tranziția către o lume nouă; național, deoarece alătură această deșteptare tradiției istorice. Imnul conține acest sublim „acum ori niciodată”, prezent și în alte imnuri naționale, de la „paion”-ul cu care grecii au luptat la Marathon și Salamina până la „Marseilleza” Revoluției franceze.

Alt imn

Pe lângă acest imn^{[necesită citare]}, românii mai au Hora Unirii, pe versurile scrise în1855 de poetul Vasile Alecsandri și adaptate la muzică de către compozitorulAlexandru Flechtenmacher. Hora Unirii a fost mai întâi cântată în timpul unirii Principatelor (1859). Astăzi, se interpretează la diverse ocazii festive, mai cu seamă la sărbătorirea unirii din 1859 (24 ianuarie). Melodia este cântată pe ritmul unui dans lent, dar energic, care reunește întreaga adunare. Dansul în cerc, (hora), este el însuși un vechi ritual, simbolizând comunitatea spirituală, egalitatea.

Versuri

Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe. La ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 și 11.

Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

În care te-adânciră barbarii de tirani!

Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte,

La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani!

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,

Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume

Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,

Româna națiune, ai voștri strănepoți,

Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,

„Viață-n libertate ori moarte!” strigă toți.

Preoți, cu cruce-n frunte! căci oastea e creștină,

Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.

Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,

Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost' pământ!

Note

1. ^ Decret-lege nr. 40 privind Imnul de stat al României, publicat în MO nr. 0015 din 25 Ianuarie 1990.
2. ^ "Imnul național al României"
3. ^ ^a b Valer Rus: „Pentru o istorie a imnului național” în pagina web a muzeului „Casa Mureșenilor” din Brașov.

Bibliografie

• Legea nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice, text integral
• Monitorul oficial, „Lege privind arborarea drapelului României, intonarea imnului nați..., nr. 237, 26 august 1994

Legături externe

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate deDeșteaptă-te, române!

La Wikisursă există texte originale legate de Deșteaptă-te, române!

• Pagina oficială a președintelui României cu imnul național (domeniu...
• VIDEO Imnul Național al României, cântat pentru prima oară în anul ..., 29 iulie 2011, Valentina Grigore, Adevărul
• "Este imn național, nu șlagăr", 29 iulie 2009, Vlad Stoicescu, Dan Arsenie,Evenimentul zilei
• Istoria Imnului Național al românilor, 30 noiembrie 2011, Dumitru Manolache, Ziarul Lumina

Audio

• WAV file al imnului național, presidency.ro
• Deșteaptă-te, române - MP3 download
•  Video clip: Deșteaptă-te, române - YouTube
• Deșteaptă-te, române - Fanfara Armatei Române