Dosar de existenţă este tema unui colocviu internaţional, organizat de ICR în colaborare cu Arhiepiscopia Romano-Catolică şi Institutul Italian de Cultură 'Vitto Grasso' din Bucureşti, care se va desfăşura, joi, la Institutul Cultural Român (ICR). Potrivit unui comunicat al Biroului de presă al ICR, în deschiderea colocviului biografia Monseniorului Ghika şi dimensiunea spirituală a existenţei sale vor fi prezentate de prof. univ. Monica Broşteanu şi prof. univ. Francisca Băltăceanu. Invitatul de onoare, prof. pr. Claudio Bratti, profesor la Institutul de Ştiinţe Religioase din Mantova şi promotor al beatificării lui Clemente Gatti, va schiţa o paralelă între cele două personalităţi, iar directorul Institutului Italian de Cultură, prof. univ. dr.h.c Alberto Castaldini, va examina contextul istoric şi politic al perioadei în care Vladimir Ghika şi-a desfăşurat activitatea misionară. Cercetătorul Emanuel Cosmovici va expune fapte necunoscute, dovezi ale colegilor din celulă şi ale oamenilor care l-au întâlnit, în alocuţiunea intitulată 'Un spin din coroana Mântuitorului la Jilava', iar
Arhiepiscopul Ioan Robu va vorbi despre martiriul Monseniorului Ghika. Istoricul Neagu Djuvara va evoca scurte episoade personale în care Monseniorul Vladimir Ghika a fost prezent şi va face o incursiune în istoria familiei Ghikuleştilor. Răsăritul Ortodox şi Apusul Catolic se întâlnesc şi îşi dau mâna sub semnul şi binecuvântarea Fecioarei Maria, susţine Monseniorul Ghika în câteva dintre scrierile sale, iar la această întâlnire posibilă se va referi dr. Lucia Toader. Accesul publicului va fi liber, a informat ICR.
Prinţul, diplomatul, scriitorul, omul de caritate şi preotul român Vladimir Ghika (n. 25 decembrie 1873, Constantinopol - d. 16 mai 1954, Jilava, Bucureşti) este nepotul lui Grigore Alexandru Ghika, ultimul principe al Moldovei, tatăl lui Vladimir Ghika fiind Ioan Grigore Ghika, ministru de Externe al României. Şi-a desfăşurat activitatea extraordinară în toată lumea, la Bucureşti, Roma, Paris, Tokyo, Sidney, Buenos Aires. Mai târziu, în glumă, Papa Pius al XI-lea îl va numi 'marele vagabond apostolic', Monseniorul devenind astfel unul din pionierii apostolatului laical. La 3 august 1939 se întoarce în România unde îl surprinde cel de-Al Doilea Război Mondial şi refuză să părăsească România pentru a fi alături de săraci şi bolnavi, pentru a-i putea ajuta şi încuraja, rămânând pentru acelaşi motiv în Bucureşti când vor începe bombardamentele aliate. După venirea la putere a comuniştilor refuză din nou să plece cu trenul regal pentru aceleaşi motive. Este arestat la 18 noiembrie 1952 sub acuzaţia de 'înaltă trădare' şi întemniţat la Jilava unde este ameninţat, bătut până la sânge, torturat. Un an mai târziu are loc procesul, iar în 16 mai 1954 trece la cele veşnice din cauza tratamentului bestial la care a fost supus. La Roma, procesul său de beatificare este în curs de desfăşurare.
1. Radu Sorescu - Petre Tutea. Viata si opera 2. Zaharia Stancu - Jocul cu moartea
3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi
4. Ioan Slavici - Inchisorile mele
5. Gib Mihaescu - Donna Alba
6. Liviu Rebreanu - Ion
7. Cella Serghi - Pinza de paianjen
8. Zaharia Stancu - Descult
9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte
10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani
11. George Calinescu Cartea nuntii 12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius