Vernisajul expoziţiei 'Lipatti between worlds'

[altmariusclassic]

Cronici

|

Vernisajul expoziţiei 'Lipatti between worlds'

Joi, 8 Noiembrie 2012 , ora 15.25 
 

Expoziţia este organizată în cadrul celei de-a doua ediţii a Festivalului "Zilele Lipatti". Vă întrebaţi poatede ce a fost ales acest titlu pentru expoziţie. Ei bine, un prim argument constă în faptul că a fost găzduit de Aiurart, un spaţiu neconvenţional, devotat reflectării frumosului, dar într-o manieră inedită, care rupe cu constrângerea şi cu canonul. Un al doilea argument poate fi găsit în îmbinarea dintre cele 24 de fotografii alb-negru regăsite în arhiva familiei Lipatti cu instalaţia interactivă de sunet şi proiecţii video, concepută de compozitorul Cătălin Creţu. Combinaţia ilustrează fuziunea dintre vechi şi nou, dintre ceea ce este încremenit în timp şi ceea ce este viu, dintre tăcere şi sunet, dintre ceea ce este împietrit în loc şi ceea ce este în mişcare. Aceste lucruri ilustrează şi mai bine faptul că genii precum Lipatti sunt nemuritoare, că ele sunt pretutindeni şi că rămân aievea în conştiinţele celor care le apreciază.

M-am bucurat să văd o mulţime de persoane la expoziţie. Toată lumea a fost încântată să-l redescopere pe Lipatti într-o atmosferă de sărbătoare. Am fost serviţi cu toţii cu ceai, covrigi sau mere şi am discutat despre ce înseamnă Lipatti despre România. Am făcut cunoştinţă cu fotograful Francisc Mraz, care a sprijinit "Zilele Lipatti" şi în urmă cu doi ani, când a mai avut loc o expoziţie fotografică. L-am cunoscut şi pe fotograful Gyuri Ilinca, cel căruia trebuie să îi fim recunoscători pentru faptul că a dus la sfârşit procesul anevoios de transformare a negativelor pe sticle în fotografiile din expoziţie. Ambii sunt lectori la Şcoala de Poetică Fotografică "Francisc Mraz".

Fotografiile ne ajută să reconstituim cumva viaţa pe care a dus-o Dinu Lipatti. Spun cumva, fiindcă nu duce cu nimic la risipirea elementului de mister care îl înconjoară pe pianistul care a avut o apariţie atât de fugară pe această lume. Expoziţia nu striveşte "corola de minuni a lumii" lui Lipatti, care ne este dezvăluit atât cât avem nevoie ca să fim vrăjiţi pentru eternitate de maniera unică a marelui pianist de a da viaţă muzicii. A fost prezentă şi violoncelista Laura Buruiană care a susţinut un recital cu lucrări de Bach, în urma căruia am întrebat-o:

Eşti violoncelistă, ce reprezintă pentru tine pianistul Dinu Lipatti?

"În primul rând reprezintă pianistul care a cântat cel mai bine Bach, din punctul meu de vedere. Înregistrările cu el sunt extraordinare."

Dacă doriţi o opinie, o puteţi asculta pe cea a producătoare TV, Ioana Drăgulinescu:

"E un proiect foarte complex, cel intitulat "Zilele Lipatti" din acest an, cuprinde foarte multe proiecte adiacente şi cred că ideea unei expoziţii care să cuprindă chiar fotografiile lui Dinu Lipatti este nemaipomenită. Pot să surprinzi artistul Dinu Lipatti dintr-un alt punct de vedere, la care poate că nu te-ai gândi ascultându-i celebrele interpretări. Ceea ce a făcut domnul Francisc Mraz recuperând aceste fotografii unicat este într-adevăr inestimabil, pentru că, cred că puţini dintre fanii lui Dinu Lipatti ştiau că era şi un pasionat fotograf şi apoi să ne gândim că pe vremea aceea să faci fotografie nu era chiar simplu, nu era precum fotografia digitală pe care o facem acum în anul acesta. Proiectul Lipatti cred că este unul dintre cele mai importante şi mai interesante din anul acesta şi sper ca echipa care îl organizează să aibă suficient suflu ca să continue.

Aş încheia scurt şi neconvenţional cu declaraţia lui Alex Radu, cofodantor Aiurart:

"Încercăm la Aiurart să aducem cât mai multe forme de expresie artistice, laolaltă. Încercăm să aducem publicul aferent diverselor forme de expresie artistice încercăm prin urmare să aducem expoziţii de acest gen care se adresează să spunem, unui public muzical, deşi e un spaţiu de artă contemporană".

Expoziţia este deschisă la Galeria Aiurart din Bucureşti, Str. Lirei nr.21 şi poate fi vizitată de luni pînă sâmbătă, între orele 15 şi 19. Intrarea este liberă.

Petra Gherasim