altmarius

cultură şi spiritualitate

A apărut revista Vatra veche 6/2016
Din sumar:
Ana Blandiana, Autobiografie între două Europe/3
Ana Blandiana, Simboluri ale condiţiei umane, de Viorel Chirilă/5
Poeme de Ana Blandiana, în versiune engleză, de Alexandru Barbu şi Andra Voina/7
Vatra veche dialog cu Ilie Bădescu, de Stelian Gomboş/8
Restituiri. I.E. Torouţiu şi Mihai Eminescu de Marin Iancu/10
Eminescu, E împărţită omenirea/11
Secvenţe de eminescologie, de George Anca/12
Eminescu şi Transilvania. Dialog cu Ilie Şandru, de Elena Condrei/13
Mihai Eminescu, Un traseu iniţaitic: Cernăuţi-Blaj, 1866, de Nicolae Băciuţ/15
Pe urmele lui Eminescu, de Răzvan Ducan/
Coşbuc – 150. A noastră e izbânda, de Dumitru Hurubă/22
Coşbuc, Armingenii/23
Octavian Goga – 135. Poetul şi Oceanul, de M.N. Rusu/24
Poeme de Dumitru Ichim/24
Vatra veche dialog cu Viorel Coţoiu, de Adalbert Gyuris/25
Vatra veche dialog cu Melania Cuc, de Nicolae Băciuţ/26
Portretul lui Eugen Ionesco, în viziunea sa moral-socială, de Dorin N. Uritescu/29
Poeme de Ioan Groşescu/30
Mihai Ursachi, un mare poet, de Adina Iancu/31
Poeme de Ilorian Păunoiu/32
În memoria lui Mircea Iorgulescu, de Ioan Groşescu/33
Cuvânt înainte, de Eugen Simion/33
Notă asupra ediţiei, de Ioan Groşescu/34
Eseu. Amurgul iubirii, de Aurel Codoban/38
Cronica literară. La taclale cu Dumnezeu (Nicolae Băciuţ), de Livia Fumurescu/39
Poezia ca un dulce strugure din rai (Dumitru Ichim), de Lőrinczi Francisc-Mihai /41
Şi dincolo de poezie e tot poezie (Dan Şova), de Nicolae Danfruntelată/42
O carte de istorie pentru urmaşi (Răzvan Ducan), de Traian Vasilcău/43
Cămaşa de sare (Mihaela Aionesei), de Cleopatra Luca/44
Cuibul cu amintiri (Victor Burde), de Gheorghe A. Stroia/45
Magdalena Brătescu, la intersecţia universurilor, de Mihai Batog-Bujeniţă/45
Acasă (Lőrinczi Francisc-Mihai), de Constantin Stancu/47
Un securist de tranziţie (Gheorghe Andrei Neagu), de Costel Savu/48
O carte de învăţătură despre Japonia (Milena Munteanu), de Anca Sîrghie/50
Cartea (şi) de teatru. Virtuozitatea intervievării (Rodica Lăzărescu), de Bogdan Ulmu/52
Un prim pas întru binecuvântare (Alexandru Lascarov-Moldovanu), de Livia Ciupercă/53
Atitudini, poem de Corina Petrescu/54
Documentele continuităţii. Naţiunea în stare de veche (Mihail Diaconescu), de Aurel V. David/55
Convorbiri duhovniceşti. ÎPS Ioan al Banatului, de Luminiţa Cornea/58
Credo. Poeme de Armina Flavia Adam/58
Semnal editorial. ÎPS Andrei, Mai putem trăi frumos?, de Stelian Gomboş/59
Partenie Trombitaş, de Gheorghe Nicolae Şincan/60
Itinerarii spirituale. La mormântul părintelui Arsenie Boca, de Decebal Alexandru Seul/61
De vorbă cu sfinţii, de sora Denisa/62
Ancheta “Vatra veche”, Muzeul “Prima şcoală românească/, de Luminiţa Cornea/63
Poeme de Traian Vasilcău/64
Picături de Vatră veche, de Traian-Dinorel D. Stănciulescu/65
Starea prozei. M-a muşcat un cal, de Geo Constantinescu/66
Ochean întors. Mărgelele copilăriei, de Simina Lazăr/68
Încercare despre sublim. Interviu cu Mihail Diaconescu, de Sabin George Săndulescu/69
Starea prozei. Suflet de câine, de Ilie Gorjan/71
Biblioteca Babel, Poeme de Miguel Veyrat, de Elisabeta Boţan/72
Anchetă Exilul românesc. Ileana Costea, de Nicolae Băciuţ/73
Eveniment, de Elisabeta Boţan/76
Epistolar. Ion Vlasiu – Traian Duşa/77
Bolcnotes. O întâlnire de neuitat la Blaj (Ion Buzaşi), de Ioan Brad/79
Starea prozei. Legenda pârâului Chiril, de Anişoara Vleju/80
Noi file dintr-un jurnal teatral, de Bogdan Ulmu/81
Literatură şi film. Izbitura şi coşmarul, de Alexandru Jurcan/81
De la Păstorel citire/82
Lumea lui Larco, de Vasile Larco/82
Curier/83
Vitrina. Oana Bogdan, de Nicolae Băciuţ/85
Aurel Raţiu, de Nicolae Băciuţ/85
Sevalet. Reman Melinda, de Nicolae Băciuţ/86
Sabina Purcariu, la Galeria Deisis, de Nicolae Băciuţ/86
Aurora Liiceanu, Ea şi el, biografia unei relaţii, de Any Hariga/88
*
ANA BLANDIANA

AUTOBIOGRAFIE ÎNTRE DOUĂ EUROPE

Timp de aproape o jumătate de secol, orice autobiografie – termen consacrat pentru ceva între interogatoriu și curriculum vitae, în care trebuia menționată originea proletară sau burgheză („sănătoasă” sau „nesănătoasă”, în limbajul epocii), apartenența politică a rudelor (mamă, tată, frați, surori, mătuși, unchi, bunici) la un alt partid decât cel comunist etc. – orice autobiografie era împărțită în două secțiuni: înainte de 23 august 1944 şi după 23 august 1944 (data intrării Armatei Roșii în România). Ei bine, în ultimii ani, lucrurile s-au schimbat: data împărțirii vieții noastre în două secțiuni nu mai este 23 august 1944, ci 22 decembrie 1989 (data fugii lui Ceaușescu).
Deci, înainte de 22 decembrie 1989, eu eram un scriitor care avea 19 cărți publicate, două în sertar, trei interdicții de semnătură și o singură obsesie: să scrie ceea ce crede și să încerce să publice ceea ce a scris. A scrie era simplu. A publica era mult mai dificil. „A fi interzis” sau „a avea interdicție de semnătură” însemna că numele tău nu mai putea apărea nici în ziare, nici pe coperta vreunei cărți, nici chiar să fie citat în textul altcuiva. Pentru prima oară eu am fost interzisă pur și simplu pentru că tatăl meu era în închisoare, de celelalte două dăți din cauza propriilor mele poeme. Prima interdicție a durat 4 ani, cea de a treia ar fi fost probabil definitivă, dacă n-ar fi fost întreruptă de evenimentele din decembrie '89. Eram deci autorul a 19 cărți, dar pentru publicul român (și, îndrăznesc să spun, chiar pentru poporul român) eram nu numai autorul cărților mele, ci și, mai ales, autorul tăcerilor mele. Pentru că, printre cărți, au existat interdicțiile. Astfel, înainte chiar de a fi cunoscută ca scriitor (prima interdicție a intervenit după debutul cu două poezii în revista Tribuna din Cluj) am devenit cunoscută ca scriitor interzis. Mai târziu, cea de a treia interdicție interzicea nu numai cărțile mele noi, ci și prezența în biblioteci a cărților publicate înainte. Era o interdicție nu numai pentru viitor, ci și pentru trecut. Într-o societate în care singura materie primă nedeficitară era minciuna și singura realitate aparatul represiv, cel mai mic adevăr pronunțat devenea politic pentru că era o formă de libertate.
În ceea ce mă privește, aceste interdicții au transformat, aproape fără voia mea, simbolul scriitorului care se încăpățâna să spună adevărul, care eram de decenii, într-un simbol politic. Acest simbol au încercat să-l manipuleze conducătorii de după 22 decembrie 1989, propunându-mi să devin vice-președinte al Frontului Salvării Naționale, adică al țării. Și când am refuzat, fără măcar să le înțeleg din prima clipă motivele, doar din bun simț, am devenit dușmanul noii puteri, așa cum fusesem al celei de dinaintea ei. De fapt, a fi liber se dovedea mult mai complicat decât a nu fi liber.
Decenii la rând, libertatea fusese pentru noi replica pe care reușeam, sau nu, să o dăm terorii și, odată teroarea dispărută, ne-am dat seama cu spaimă că de fapt nu știam ce înseamnă să fii liber. Este mai ușor să definești noțiunile prin contradicție cu opusul lor decât investindu-le cu un conținut autonom. Românii sunt astăzi un popor care, fără să fi avut răgazul să-și revină după o jumătate de secol de teroare comunistă, descoperă spaima în fața unui capitalism sălbatec, structurat de corupție și dominat de aceeași minoritate socială reciclată politic, care se sprijină pe vechile rețele și relații de putere. Ceea ce creează sentimentul neliniștitor că schimbarea nu e decât o stratagemă de a inventa mai răul pentru a lăsa răul neschimbat. Iar această remarcă este valabilă și pentru celelalte popoare din Est.
Vorbesc de „popoare din Est”, pentru că mi se pare evident că, în fapt, continuă să existe două Europe: una, occidentală, care timp de secole a ignorat cu superbie ceea ce se petrecea la câteva sute de kilometri dincolo de frontierele sale și care încă se mai întreabă cum se numesc țările baltice și dacă Budapesta este capitala României sau a Ungariei; și cealaltă, orientală, care a visat mereu să îi semene celei dintâi, idealizând-o tocmai pentru că îi era inaccesibilă. Cele două părți și-au rămas la fel de necunoscute una alteia, chiar dacă necunoașterea ține în primul caz de subestimare și în cel de al doilea de supraestimare. În timpul descoperirii reciproce, ocazionată de integrarea europeană, decepția este un risc major, mai ales pentru cei ce înaintează de la Est spre Vest. Mi se pare, de altfel, esențial ca acest proces de integrare să unească nu numai strategiile economice și diplomatice, dar și obsesiile. Și să nu uităm că Europa de Est aduce Occidentului suferința pe care a trăit-o, ca pe o zestre care se adaugă patrimoniului comun european. În timp ce Occidentul a adus Europei de Est drepturile omului.
În acest sens, unul dintre paradoxurile integrării europene (care nu este decât o parte a mondializării) este că în timp ce reunificarea continentului este mai presus de toate o difuzare a libertății de la Vest spre Est, spiritualizarea acestei libertăți poate să înainteze dinspre Est spre Vest. Printre cauzele și explicațiile acestui fenomen, două sunt cele mai importante: pe de o parte, precaritatea sau chiar absența libertății timp de decenii au dat un plus de substanță și de responsabilitate redescoperirii ei, iar, pe de altă parte, patrimoniul suferinței a șters diferența dintre estetic și etic, dintre morală și artă. Pentru că o jumătate de secol a fi liber n-a fost în Est o consecință a legii, ci un risc și un talent, un talent care uneori se confunda chiar cu talentul literar.
Așa se explică faptul că în ultimii 20 de ani, principala mea operă nu a fost literatura pe care am continuat să o scriu, ci primul Memorial al Victimelor Comunismului din lume, un mare muzeu (de mai mult de 50 de săli) realizat sub egida Consiliului Europei într-o veche închisoare stalinistă din România.
Pentru că cea mai mare victorie a comunismului – o victorie a cărei importanță a fost descoperită dramatic după 1989 – a fost crearea omului fără memorie, a omului nou, cu creierul spălat, care nu trebuia să-și amintească nici cine a fost, nici ce a avut, nici ce a făcut înainte de comunism. Memoria este o formă de adevăr și trebuia distrusă pentru a distruge sau manipula adevărul. Deconstrucția memoriei – crimă în egală măsură contra naturii și contra istoriei – este opera primordială a comunismului.
Crearea Memorialului Sighet n-a fost pentru noi un scop în sine. Ceea ce ne-am propus și ceea ce am căutat cu disperare a fost un mijloc de resuscitare a memoriei colective. Căci, spre deosebire de toate dictaturile și de toate terorile istoriei omenirii, comunismul nu pretinde supușilor săi doar să fie supuși, le pretinde și să fie fericiți că sunt supuși. Umilință și aberație pe care numai memoria putea să o evite și care este exact opusul drepturilor omului. Evident, ne putem întreba, privind civilizația noastră în curs de a scăpa de sub orice control, de ce părinții democrației au uitat să adauge Cartei Drepturilor Omului și o cartă a datoriilor omului, dar, dincolo de toate riscurile și ironiile libertăţii fără frontiere care se numeşte globalizarea, există necesitatea – tocmai pentru că nu mai există limite geografice – de a descoperi rigori și un echilibru interior puterii noastre comune.
Această putere trebuie construită în școlile noastre, în bisericile noastre, prin operele noastre de artă și prin cărțile noastre. Noi, autorii acestor cărți scrise în limbile noastre atât de diferite și atât de greu de tradus exact, ne aflăm la izvorul viitoarei lumi unice, care mai poate fi modelată de cuvintele noastre și de amintirea suferințelor noastre. Pentru că, înainte de a ne asuma viitorul unei singure lumi, noi trebuie să ne asumăm obsesiile, amintirile, mentalitățile trecuturilor noastre diferite: vaste câmpuri arate cu uneltele artei. Nu este pentru prima oară când am curajul ridicol de a susține că lumea poate fi încă salvată prin poezie. Dar Dostoievski nu a spus că lumea poate fi mântuită prin frumusețe? Și nu e poezia o parte a frumuseții lumii? Şi verbul din care provine etimologic poezia nu este verbul grecesc poiein care înseamnă a construi? Chiar dacă poezia nu poate salva decât pe cei dispuși să se lase salvați, sunt convinsă că globalizarea va fi culturală sau nu va fi deloc.
Nu e nicio îndoială că lumea de azi este în criză. Dar a existat un singur moment în lunga sa istorie când nu a fost? Acuitatea sentimentului de a fi în criză vine azi din faptul că suntem cu toții intrați într-o accelerație nesănătoasă care ne face să semănăm acelui țăran dintr-o povestire chinezească chinuindu-se să tragă plantele de frunze ca să crească mai repede. Mai repede încotro? Și de ce?
Dacă lucrurile evoluează de-a lungul liniilor trasate prin acest început de secol, Europa va fi de aici în 50 de ani continentul cel mai globalizat de pe pământ: un fel de Turn Babel, unde toată lumea, dacă nu va vorbi araba, va vorbi o engleză care îl va face pe Shakespeare să se învârtă în mormânt, și unde nimeni nu se va mai simți acasă, unii pentru că nu-și mai recunosc propria casă, alții pentru că în pofida obligativității corectitudinii politice (care va ține loc și de religie și de inchiziție) o să se găsească mereu mijlocul de a-i face să înțeleagă că nu e casa lor. Trăim în mod evident o nouă eră a migrației popoarelor, având ca destinație continentul nostru. Istoria va continua rotația sa de la Est la Vest și Europa va fi încă o dată creuzetul în care se va zămisli un nou ev. Să sperăm că nu un nou ev mediu.
În această lume din ce în ce mai globalizată, scriitorul care sunt continuă să scrie, să fie din ce în ce mai tradus (60 de cărți traduse în 24 de limbi) și să utilizeze ca principală materie primă a paginilor sale suferința celor 50 de ani de comunism și dureroasa confuzie a celor 25 de ani de tranziție de la un regim la altul, de la o Europă la alta.
Este greu de spus care este rolul scriitorului – evident, din ce în ce mai periferic – în această evoluție pe care el o poate influența într-o infimă măsură. Să înlocuiască pe înțelepții de altă dată dispăruți de atât de mult timp? Chiar dacă ar fi în stare, cine ar mai avea timpul și disponibilitatea să îl asculte într-o lume care a pregătit politically correct ideologii prêt-à-porter pentru nu contează ce situație? O lume în care excesul de libertăți maschează faptul că e în curs de dispariție adevărata libertate, libertatea interioară..
Ne rămâne să sperăm că iubirea, care este combustibilul vieții și al artei, va fi mereu mai puternică decât ura, care este combustibilul istoriei și al morții. Și ne mai rămâne, de asemenea și mai ales, credința profundă că toate dificultățile, suferințele și dramele vor fi materii prime pentru viitoarele noastre cărți. Din acest punct de vedere, avem resurse pentru întregi biblioteci: biblioteci care vor influența viitorul prin analizarea unui prezent pe care nu putem să-l influențăm.

(Discurs rostit la Galaţi, cu ocazia acordării titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii “Dunărea de Jos”.)

Vizualizări: 129

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

200 state 

(ultimul: Micronesia)

Numar de steaguri: 264

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Steaguri lipsa: 42

1 stat are peste 660,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

2 state au peste 20,000  clickuri (Italia,  Germania)

1 stat are peste 10.000 clickuri (Franta)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

16 state au un click

Website seo score
Powered by WebStatsDomain

DE URMĂRIT

1.EDITURA HOFFMAN

https://www.editurahoffman.ro/

2. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

6. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

7. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

8. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

9. ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

10. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro 11. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

12. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

13. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

14. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

15. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

16. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

17.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

18. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

19. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

20. TIMBREE

www.timbree.ro

21. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

22 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

23. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

24. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

25. DAFFI'S BOOKS

https://www.daffisbooks.ro 26. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

28.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

29.NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Hoffman - Jurnalul cărților esențiale

1. Radu Sorescu -  Petre Tutea. Viata si opera

2. Zaharia Stancu  - Jocul cu moartea

3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi

4. Ioan Slavici - Inchisorile mele

5. Gib Mihaescu -  Donna Alba

6. Liviu Rebreanu - Ion

7. Cella Serghi - Pinza de paianjen

8. Zaharia Stancu -  Descult

9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte

10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani

11. George Calinescu Cartea nuntii

12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…

Continuare

Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24.

© 2021   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor