Valea Bucsoiului - M-tii Bucegi

[altmariusnature]

http://magiamuntelui.blogspot.ro/

Carpatii Meridionali → Masivul Bucegi → Muntele Bucsoiu Mare

Valea Bucşoiului

• Valea Bucsoiului - afluent de stanga al  Văii Glăjăriei.
  • Abrupt estic al M. Bucsoiului.
  • Obîrşiile Vaii Bucsoiului (firul principal) se afla in zona de confluenta  a Crestei Bucsoiului Mic (Creasta Balaurului, creasta estica) cu Creasta Bucsoiul Mare (creasta nordica).

Traseu: Poiana Bucsoiului - Valea Bucsoiului - culmea Vf. Bucsoiul Mare

• Traseu nemarcat, vale de abrupt (1B). Traseele nemarcate nu se adreseaza incepatorilor indiferent cat de simple par.
• Durata : cca 3h30m - 4h30min
• Accesul se poate face din Poiana Bucşoiului 1615m
  • Poiana Bucsoiului este traversata de traseul marcat banda rosie (spre Vf. Omu) / triunghi rosu(spre Cabana Malaiesti ); sector traseu „Pichetul Roşu" 1445m - Poiana Bucşoiului 1615m -„La Prepeleac" 1 750 m
• Deoarece sunt ceva ramificatii (valcele spre Bucsoiul Mic, Braul Mare ale Bucsoiului, Valcelul de sub varful Bucsoiului Mare ...) e indicat sa fim insotiti de cineva care a mai parcurs aceasta vale.
• Conform descrierilor unele saritori sunt dificile, acestea se ocolesc uneori in drept cu saritoarea sau din timp.

• In imagini apar cele 2 iesiri in creasta: S (sudica, iesirea obisnuita in creasta estica - Bucsoiul Mic si N (nordica, iesirea in creasta nordica - Bucsoiului Mare)
• In continuare, in functie de intinerarul ales, se poate opta pentru o coborare pe traseu marcat (peste Vf. Bucsoiul; Valea Cerbului - pe la cabana Omu, Valea Malaiesti) sau putem alege o varianta nemarcata (Creasta Balaurului, Valea Morarului ... ).
  • Pentru revenire am ales pentru acest articol 2 vai nemarcate relativ usoare (Valea Priponului si Valea Caldarilor)

---

      Valea Priponului si Valea Caldarilor sunt legate de obicei intr-un traseu tip circuit avand ca punct de referinta Valea Cerbului (traseul spre Vf. Omu)

• Valea Cerbului - afluent de dreapta al raului Prahova
  • Obarsia Vaii Cerbului - caldarea glaciara de sub Cerdacul Vaii Cerbului
  • Punct varsare -  Busteni (Valea Prahovei)
• Valea Caldarilor - afluent de dreapta al Vaii Cerbului
  • Obarsia Vaii Caldarilor - Șaua Șugărilor
• Valea Priponului - afluent de dreapta al Vaii Cerbului.
  • Firele de obarsie a Vaii Priponului - caldarea glaciara nordica de sub platoul Vf. Costila.
• Creasta Priponului desparte Valea Caldarilor de Valea priponului.

Harta Google

Valea Priponului

• Traseu nemarcat, vale de abrupt (1A). Traseele nemarcate nu se adreseaza incepatorilor.
• Durata Valea Cerbului - Valea Priponului - Vf. Costila: cca 2h30min - 3h
• Accesul se face de pe traseul marcat banda galbena de pe Valea Cerbului (acces Vf. Omu).
  • Intrarea principala dinspre poiana ,,La Piatra Parlita" este blocata de o serie de bolovani imensi suprapusi. Aceasta varianta (dificila, in special pe stanca umeda) o lasam celor obisnuiti cu escalada.
  • Intrarea secundara (recomandata de ghiduri) - hăţaşul oilor, pe la Bordeiul Priponului

• Pentru intrarea secundara - continuam pe traseul marcat (BG spre Vf. Omu cca 10-15min). Initial, poteca urca accentuat (ruptura de panta formata de Priponul Vaii Cerbului), domolindu-se la iesirea din padure (putin inainte de confluenta V. Caldarilor cu V. Cerbului). Poteca/hatasul oilor si stana/bordeiului Priponului se vor observa in stanga.

• De la stana continuam sa urcam spre zona stancoasa  unde se formeaza o brana de acces in Valea Priponului.
• In continuare urmam poteca, marcajele (momaile, semnele) ce insotesc firul acestei vai.
  • Toate saritorile mai dificile se ocolesc relativ usor.
  • Urmam firul vaii (o sa remarcam si ramificatii: acces spre Valea Caprelor, Braul Mare al Costilei ...)

 

   Vf. Costila

Platoul Costila

• Pentru revenirea in Valea Cerbului prin Valea Caldarilor putem opta pentru:
  • varianta lunga (fara dificultati) - iesim pe platou in drept cu releul Costila si ne orientam spre Vf. Omu (intram in Valea Caldarilor din dreptul Crestei Priponului sau din Saua Sugarilor)
  • varianta scurta (relativ dificila) - din Valea Priponului (fara sa parcurgem caldarea spre Costila) traversam Culmea Priponului spre Valea Caldarilor.
    • Urcarea in Creasta Priponului este oarecum abrupta - ca si punct de orientare se observa pe culme 2 stalpi metalici de la o fosta constructie

Valea Caldarilor

• Coborarea pe Valea Caldarilor, din Curmatura Șugărilor 2360m, este relativ facila. Cu putin spirit de orientare putem cobora pantele inierbate fara probleme (contac minimal cu stanca)
• Imaginile urmatoare nu urmeaza o poteca de coborare.

• Confluenta Vaii Caldarilor cu Valea Cerbului se face foarte aproape de ramificatia hatasul oilor spre Bordeiul Priponului (intrare Valea Priponului)

---

• Informatiile de mai jos au doar caracter informativ, si au ca sursa de informatii internetul si cursuri de prim ajutor.
• NU folositi urmatoarele informatii pentru lucrari,referate ... corectitudinea lor fiind indoielnica.

Vipera

• Regnul Animalia (organisme eucariote pluricelulare heterotrofe)
• Increngatura Chordata (poseda coarda dorsala)
• Subincrengatura Vertebrata (poseda coloana vertebrala)
• Clasa Reptilia (vertebrat cu sau fara membre, cu piele solzoasa - soparle, serpi, broaste testoase, corocodili)
• Ordin Squamata (reptile cu solzi - periodic naparlesc)
• Subordin Serpentes (reptile cu solzi, fara membre)
• Familia Viperidae (serpi veninosi)
• Subfamilia Viperinae - (are caracteristic lipsa aparatului termo-receptor)
• Gen Vipera 
• Specii prezente in Romania:
  • Vipera Berus (vipera comuna, vipera cu cruce, vipera neagra - larg raspandita in Europa )
    • Vipera Berus Berus
    • Vipera Berus Nikolskii 
  • Vipera Ammodytes (vipera cu corn)
    • Vipera Ammodytes Ammodytes 
    • Vipera Ammodytes Montandoni 
  • Vipera Ursinii (vipera de stepa, vipera de faneata)
    • Vipera Ursinii Rakosiensis 
    • Vipera Ursini Renardi
    • Vipera Ursinii Moldavica

Vipera Berus

• Raspandire:
  • Semnalata si la Cerc Polar Nord.
  • Raspandire larga la noi si in Europa
  • Prefera zone montane (chiar si la peste 2000m) si submontane, deal, podis.
  • Habitat divers: stancarii, jnepenis, liziera padurilor de foioase, paduri, pajisti, poieni si pante montane insorite...
• Marime:
  • Talie mijlocie, in medie cca 60cm lungime.
  • Femelele sunt mai lungi decat masculii.
• Colorit:
  • Culoarea difera in functie de regiune si variaza de la  foarte deschis la inchis (fond cenusiu, brun-cenusiu, cafeniu, rosiatic)
  • Prezinta forme diverse de desen dorsal (cel mai frecvent o banda in zigzag).
  • Exista si exemplare complet negre (melanice), fara desen dorsal. Prezente in zone montane inalte
• Capul este scurt si turtit si prezinta 2 pete negre dispuse sub forma de V sau X.
• In general activa ziua (in alte zone ale lumii  specia poate fi activa si seara si chiar noaptea in lunile calduroase)
• Se deplaseaza la nivel cu solul, dar se pare ca se poate catara si in tufisuri joase in cautarea hranei.
• Activa intre mijlocul lui martie si inceputul lui noiembrie. Hiberneaza iarna (poate fi activa si in sezonul rece daca e cald si insorit afara).
• Se hranesc cu animale mici: soareci, cartite, soparle, pui de pasare, broaste, insecte, viermi ...
• Exista usoare diferente intre subspecii
• Toxicitatea veninului - relativ scazuta in comparatie cu a altor specii de vipere (vipera cu corn).

Vipera Ammodytes

• Raspandire mai restransa decat Vipera Berus:
  • La noi, in general, in sud-vest (Muntii Banatului, Olteniei, Hategului, sudul Apusenilor) dar si prin Dobrogea.
  • Habitat divers: stancarie (roci eruptive sau calcaroase), grohotisuri, paduri de foioase, malul apelor, zone montane (mai rar la altitudini peste 2000m)
• Marime:
  • Serpi veninosi de talie mare (in alte tari ajunge si la 120cm, la noi marimea maxima - in jur de 90cm)
  • Sunt considerate mai mari decat vipera berus.
  • In general femelele sunt mai lungi si mai masive, dar cotele maximale sunt atinse de masculi.
• Caracteristica distinctiva (inconfundabila) - cornul nazal (apendice nazal moale)
• Cap triunghiular, latit, acoperit de solzi si prevazut cu cornul nazal.
• Colorit:
  • Culoare de fond cenusiu-galbuie, nuante de galbui, nuante de brun (colorit diferentiat intre masculi si femele).
  • Prezinta o forma de zigzag dorsal (dunga bruna, neagra de forma ondulata sau sucesiune de romburi)(contrast ridicat la masculi).
• Intra in hibernare mai repede si iese din hibernare mai tarziu decat Vipera Berus.
• Hrana: asemanatoare cu Vipera Berus.
• Activa ziua dar poate fi si nocturna daca temperatura din timpul zilei e prea ridicata.
• Specie considerata letargica, neagresiva, care nu musca fara sa fie provocata.
• Sensibila la frig, vara ii place pe stanca la soare dar daca e prea cald se retrage in fisuri sau sub bolovani (la umbra).
• Specie protejata.
• Exista usoare diferente intre subspecii.
• Toxicitatea veninului - cea mai ridicata dintre serpii veninosi de la noi.
  • Muscatura este considerata periculoasa la om (chiar mortala daca este netratata)
  • Vipera Ammodytes Montandoni - cel mai periculos reprezentat de la noi.

Vipera Ursinii

• Raspandire - populatii mici si izolate.
  • La noi sunt prezente in judetele: Cluj, Alba, Iasi, Suceava, Botosani, Galati, Tulcea
  • Habitat: pajisti stepice, pajisti montane sau de joasa altitudine, zonele cu tufis des din Delta Dunarii, zone nisipoase ...
• Marime:
  • Talie mica (cea mai mica specie de vipere de la noi 40-60cm).
  • Femelele sunt mai mari decat mascullii.
• Colorit: culorile (nuante de galben si cenusiu) si desenul dorsal sunt asemanatoare celorlalte specii. 
• Hrana: asemanatoare cu Vipera Berus (lacuste, greieri, soareci, puii de pasari, paianjeni ...)
• Hiberneaza din noiembrie pana in martie (in scorburi, adaposturi de rozatoare).
• Activa ziua.
• Cap triunghiular ovalizat.
• Exista usoare diferente intre subspecii.
• Specie rara, critic periclitata. Specie protejata.
• Toxcitate: cea mai scazuta dintre viperele ce traiesc la noi. Muscatura este considerata nepericuloasa la om.

De ce sunt periculosi serpii veninosi pentru om?:

• Veninul produs de serpii veninosi este toxic (hemotoxic, neurotoxic) pentru om (si nu numai).
  • hemotoxic - actioneaza asupra sistemului circulator
  • neurotoxic - actioneaza asupra sistemului nervos.

Veninul de sarpe (generalitati)

• Serpii veninosi sunt raspanditi in intreaga lume (aproximativ 400 specii)
  • Se hranesc cu prada vie.
• Veninul se injecteaza in prada prin muscatura.
  • Sunt echipati cu colti retractili sau ficsi, situati pe falca superioara.
  • Coltii sunt prevazuti cu canale (central sau lateral) pentru scurgerea veninului.
  • Veninul este produs de 2 glandele salivare modificate situate de-o parte si de alta a capului. Cand musca, tesutul muscular unde sunt situate glandele actioneaza asupra glandelor si veninul stocat este trimis prin canalele spre colti.
  • Muscand, serpii veninosi pot injecta cantitati diferite de venin
    • Volumul de venin injectat poate diferi in functie de marimea sarpelui, de cantitatea de venin stocata in glanda, de eficienta muscaturii
    • Spre deosebire de pui, adultii nu consuma la prima muscatura tot veninul stocat (astfel putand musca repetat).
• Exista si serpi veninosi care "scuipa". Incearca sa se apere tintind spre ochii potentialului agresor.
• Veninul are aspect limpede, incolor sau slab nuantat (alb-galbui). Nu are miros sau gust particular.
• Veninul uscat se cristalizeaza, si se poate pastra in recipiente ermetice ani indelungati, fara sa isi piarda toxicitatea.
• Unele specii de serpi veninosi raman periculosi chiar si daca sunt decapitati, putand sa muste mult timp dupa ce au fost omorati.
• Veninul are rolul de a omora victima si de-a o pregati pentru digestie.

Venin de vipera (specii Europene)

• Muscatura viperelor de la noi, netratata cu ser antiviperin, poate fi mortala, in special la copii, batrani sau suferinzi.
• Muscatura de vipera se poate recunoaste dupa cele 2 intepaturi situate la o distanta de 5 - 12mm
  • Atentie - deoarece coltii sunt retractili individual poate aparea doar o intepatura.
  • Profunzimea intepaturii este de cca 3mm (dar poate fi si mai adanca).
• Veninul de vipera este format dintr-un amestec de proteine cu efect predominant citotoxic si hemoragic.
  • Tot acest amestec de proteine si peptide actioneaza ca enzime si liganzi cu scopul  "imobilizarii"/omorarii victimei si inceperea digestiei tesuturilor din jurul muscaturii. 
  • creste permeabilitatea vasculara, apare edemul, necroza si hemoragia locala.
• In functie de severitate, multe pot fi "placerile" datorate muscaturii viperelor:
  • prezenta urmelor lasate de dintii viperei
  • durere locala - poate sa aiba diferite grade de intensitate, sau sa lipseasca
  • senzatia de furnicaturi locale
  • edem local care se poate extinde proximal
  • cresc ganglionii limfatici locali
  • invinetire, necroza
  • soc anafilactic
  • puls redus, tahicardie, febra, sete, somnolenta, slabiciune musculara generalizata, respiratie si transpiratie crescuta
  • tulburari gastro-intestinale (greata, varsaturi, diaree, dureri abdominale)
  • incontinenta urinara / fecala
  • hemoragie externa/interna
  • insuficienta respiratorie acuta severa, infarct miocardiac, insuficienta renala acuta, degenerarea ficatului, edem cerebral, edem pulmonar ...
  • stare de coma, convulsii, deces intrauterin la gravide.
• Semnele pot aparea imediat sau dupa mai multe ore (concentratia maxima de venin in plasma apare intre 0,5 - 4h).
  • In functie de gravitate urmarile se pot intinde luni sau chiar ani. 
• In functie de intensitatea simptomelor, gradul de toxicitate poate fi clasificat:
  • grad 0 - muscatura seaca, vipera nu a injectat venin (edem nesemnificativ)
  • grad 1 - toxicitate minima, apare edem la locul muscaturii, echimoza, senzatie de durere, tahicardie usoara, fara reactie sistemica
  • grad 2 - toxicitate moderata, edemul se extinde pe membrul muscat, apar reactii de sistem (voma, diareea, dureri abdominale, fluctuatii in tensiunea arteriala, tahicardie, hipotensiune tranzitorie...)
  • grad 3 - toxicitate severa, edemul se poate extinde in afara membrului muscat (spre trunchi), apar reactii de sistem ce pot ameninta viata (hipotensiune severa, tahicardie extrema, soc hemoragic ...).
• Factori ce influenteaza evolutia starii pacientului:
  • cantitatea de venin injectata; muscatura repetata
  • localizarea muscaturii (de 2-3 ori mai periculoasa la nivelul trunchiului si capului)
  • masa corporala - copiii sunt cei mai expusi
  • varsta - copii si batranii sunt mai expusi
  • suferinzii de probleme cardiace
  • alergia la componentele veninului
  • starea sanatatii si conditia pacientului in momentul muscaturii (oboseala, stres, boli de sistem)
  • activitatea fizica ulterioara muscaturii.
• Veninul viperelor de la noi (si din Europa) are efect anticoagulant dar exista si vipere al caror venin are efect puternic coagulant (Russell's viper)
  • Conform unei lucrari, veninul viperelor Europene, in volum si concentratie scazuta are efect coagulant, iar in volum si concentratie ridicata are efect anticoagulant (?)
• Veninul viperelor europene sunt hemotoxice. Actiunea neurotoxica este scazuta.
• Veninul se metabolizeaza in ficat si este eliminat prin urina (prin rinichi) dar si prin fecale.
• Calea de patrundere a veninului este in general intracutanata sau subcutanata. Rar intramuscular sau intravenos.

Cum recunoastem viperele?:

• Toate viperele ce traiesc la noi au pupila verticala. Restul serpilor neveninosi ce traiesc la noi au pupila rotunda.
• Vipera Ammodytes o recunoastem si dupa cornul nazal.
• Zigzagul dorsal specific. (exista si specii neveninoase cu un colorit care imita oarecum pe cele veninoase - usor confundabile de necunoscatori).

Antivenin

• Producerea antiveninului - se administreaza doze mici de venin (pot fi mixturi de venin de la mai multe specii) unor rumegatoare mari (cum ar fi caii).
  • Ulterior se extrage serul imunologic.
  • Proteinele din serul obtinut sunt capabile sa neutralizeze toxinele din victima.
• Poate fi monovalent (pentru o singura specie) sau polivalent (acopera mai multe specii).
• Se pastreaza la figider.
• Serul antiviperin (contra veninului viperelor) se administreaza numai in cazul aparitiei unor efecte sistemice puternice.
  • Serul antiviperin se administreaza numai in unitati spitalicesti, cu prudenta, deoarece poate sa apara socul anafilactic care trebuie tratat de urgenta.
• Ulterior tratamentului cu antiviperin (1-3 saptamani) poate sa apara si boala serului.

Primul Ajutor

• Ne asiguram ca nu mai suntem in pericol sa fim remuscati (ne indepartem de vipera).
• Apelam imediat serviciul de urgenta 112.
• Pacientul trebuie sa stea linistit, pe spate, si cu membrul muscat sub nivelul inimii.
• Se scot bijuteriile, ceasul ... de pe membrul afectat inainte ca acesta sa se umfle.
• Se dezinfecteaza plaga muscata aplicandu-se ulterior un pansament steril, fixat cu fasa elastica.
• Membrul muscat se imobilizeaza cu atela.
• Pacientul se transporta pe targa.

Tratament

• Tratament simptomatic medicamentos: antialgice pentru dureri (paracetamol), pentru varsaturi (metoclopramid), nu se recomanda antibiotice pentru profilaxia infectilor.
• Reactiile anafilactice severe se trateaza de urgenta cu adrenalina si antihistaminice. 
• Singurul tratament eficient este serul antiviperin care se va administra doar de catre cadre medicale calificate.
  • In functie de caz, la spital, tratamentul este mult mai complex, necesitand internare.

Optional

• Daca in trusa de prim ajutor detinem si un sistem de aspiratie al veninului, acesta se aplica imediat dupa muscatura. (Exista pareri contradictorii cu privire la aspiratia veninului indiferent daca se face cu gura sau cu sisteme dedicate).
• Proximal de plaga muscata (in cazul membrelor) se poate aplica un bandaj cu o fasa elastica pentru a incetini raspandirea veninului pe cale limfatica, dar fara a se intrerupe circulatia sanguina. Daca se aplica garou atunci acesta nu trebuie strans (sa poata fi introdus un deget sub garou). Bandajul elastic/garoul se scoate la spital (dupa administrarea serului antiviperin).
• Nu se recomanda incizii la nivelul muscaturii (putem accelera raspandirea veninului).
• Nu se recomanda aplicarea de gheata (exista pareri contradictorii - deoarece gheata reduce umflatura).
  • Conform unora, garoul, incizia si gheata favorizeaza aparitia necrozei.
• Nu se bea cafea sau alcool (grabeste raspandirea veninului).
• Nu incercati sa prindeti/omorati sarpele pentru o recunoastere mai facila la spital (risc de a fi remuscat). Eventual, daca se poate realiza in siguranta - poze cu sarpele.
  • Oricum serul antiviperin este polivalent, si se administreaza numai la indicatia medicului
• Daca se ajunge foarte repede la spital, chirurgul poate opta pentru o excizie a pielii si tesutului din zona muscaturii.

 

Preventie:

• Viperele de la noi musca doar daca se simt amenintate.
  • Viperele nu aud, dar simt vibratiile - astfel, vibratiile produse de batul de treking si de bocanci le vor face sa se ascunda, sa se fereasca din drumul nostru. Dar daca nu apuca sa se fereasca la timp vor incerca sa se apere, muscand.
• Evitati serpii intalniti - nu va apropiati de serpi pentru poze (poate nu e singur), nu va jucati cu ei (poate confundati specile si puneti mana pe unul veninos),  nu ridicati serpii care par inofensivi sau morti.
• Se recomanda sa ne imbracam adecvat - bocanci, pantaloni lungi, parazapezi ...
• Nu introduceti mana in locuri unde nu vedeti: sub pietre, in tufisuri dese, in fisuri.
• Atentie unde calcati, unde va asezati, sau pe ce puneti mana  (indiferenta ca e iarba scurta, tufis, stanca, poteca ...).
• Atentie la copii - deoarece pentru ei riscul de deces este ridicat - nu-i lasati desculti, nu-i lasati sa inainteze primii in zonele cu risc.
• Verificati locul de campare, asigurati-va ca nu poate intra in cort.
• Alegeti-va si verificati cu atentie locul unde va faceti nevoile (nu vreti sa fiti surpinsi intr-o postura ... vulnerabila)

Opinie personala:

• Evitati orice sarpe intalniti. Unora le place sa prinda si sa se joace cu serpii neveninosi. Dar daca nu stim sa ii recunoastem riscam mult.
  • Pupila verticala, corn nazal, desen dorsal - dificil de sesizat seara sau in locuri intunecate
    • In general, abia apucam sa observ serpii ce se retrageau din drumul meu (fara sa observ cu precizie semne dinstinctive)
  • Lungimea mai mare de 90cm este probabil neveninos - ce faci? scoti ruleta sa-l masori? daca are 92cm si e veninos?
• Nu doar muscatura viperei este periculoasa ci si prezenta ei in locuri in care nu te astepti poate duce la accidente.
  • Personal, nu cunosc decat un caz muscat de vipera (un mulgator de vipere). Dar stiu mai multe cazuri cand cataratori sau simplii turisti erau sa cada de la inaltime dupa ce au dat nas-in-nas cu serpi.
• Puzderia de ghizisori si liderasi montani ce se fabrica in ultima vreme ar face bine sa invete sa faca o injectie, sa aiba in permanenta si sa stie sa administreze adrenalina (epinefrina) - socul anafilactic poate aparea si in urma intepaturilor sau muscaturilor de insecte (inclusiv de albine, viespi mai ales pentru cei muscati la nivelul capului sau limbii, sau pentru cei care sufera de alergii).
• La noi nu este cazul, dar in alte zone al lumii, unde serpii sunt cu adevarat periculosi si unde nu exista posibilitatea imediata de-a ajunge la spital sau de administrare urgenta a serului antivenin - garoul este inca recomandat (cu oprirea circulatiei sanguine), incizia (taietura intre cele 2 puncte, sau taietura in cruce ce cuprinde punctele) urmata de aspiratia zonei ce cuprinde muscatura (cu gura sau cu instrumente - gen siringa care are in capat o ventuza suficient de mare ca sa cuprinda zona muscata). Cel mai bine este sa poti aspira, inlatura tot veninul, dar in unele cazuri nu se poate realiza indiferent cat de repede te misti. Veninul este periculos pentru cel care aspira cu gura doar daca are rani in gura.
  • Evident, in acest caz, membrul muscat de acel sarpe mortal este considerat compromis, salvarea lui nu primeaza - salvarea vietii omului este prioritara (compromis militar). 

Concluzie:

• Daca sunteti muscat de sarpe, nu riscati - mergeti de urgenta la spital, unde veti fi monitorizati corespunzator si veti primi, daca este nevoie, singurul tratament eficient - serul antiviperin.

Publicat de marius