cultură şi spiritualitate
https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/un-geniu-uitat-sza...
Autor Felicia Aneta Oarcea
Uitat până nu demult, arhitectul arădean a revenit în atenţia noastră după ce, în anul 2005, au ieșit la iveală documente și fotografii ce au aparţinut familiei sale și care au fost achiziţionate de Complexul Muzeal Arad. Povestea sa de viaţă a început în 20 februarie 1872, la Arad, când a văzut lumina zilei în casa dulgherului Szántay Lajos şi a soţiei sale, Terezia, născută Széles.
Rămas orfan de tată, a urmat cursurile școlare în orașul natal, desăvârșindu-și pregătirea profesională la Facultatea de Arhitectură a Politehnicii din Zürich, între anii 1890-1895 (?). Ca mai toţi tinerii studenţi arădeni ai acelor vremuri, a efectuat stagiul militar la Arad. Plin de visuri și cu bagajul de cunoștinţe dobândit, tânărul arhitect a derulat importante proiecte, între anii 1897-1901, pe lângă celebrii constructori, antreprenori și arhitecţi budapestani și arădeni, precum Géza Majorossy, Anton Hofhauser, Ybl Miklós și Jiraszek Ferencz.
Om cu o vastă cultură, cu gusturi rafinate, bun cunoscător al muzicii simfonice, a cucerit societatea de odinioară nu numai prin profesionalism, ci și prin modestie, calm și eleganţă. Graţie personalităţii sale, la scurt timp a fost desemnat membru al Societăţii Maghiare de Artă Decorativă din Budapesta (1902), membru al Societăţii „Kölcsey”, membru și, mai târziu, vicepreședinte al Societăţii Filarmonice.
Palatul Bohuș, clădirea din inima orașului Arad, este opera arhitectului Szántay Lajos (Ludovic) și a fost dat în folosință în anul 1913 (foto: Complexul Muzeal Arad)
Parcursul său a fost umbrit de vestea tristă a decesului mamei sale, survenit în anul 1902. A fost momentul de cotitură, în care a hotărât să se dedice urbei natale, unde, pe strada Aulich Lajos/Ioan Russu Șirianu, a deschis propriul birou de arhitectură. Implicat în transformările edilitare și cele de înfrumuseţare, din anul 1907 a făcut parte din „Ordinul Arhitecţilor” arădeni, „Comisia de Urbanism”, „Comitetul Parcului” și Comitetul pentru Inundaţii și Calamităţi Naturale.
În același an avea să o ia în căsătorie pe Csank Varvara Vilma Rosa, care i-a dăruit două fiice, pe Anna și pe Terezia. Ambele au fost firi bolnăvicioase, prima stingându-se din viaţă de tânără, iar cea de-a doua, undeva în deceniul opt al veacului XX, fără a avea urmași.
Împletind responsabilităţile de soţ și părinte cu cele profesionale, ne-a lăsat o moștenire inestimabilă nouă, arădenilor. Prodigioasa sa operă s-a remarcat prin edificarea unor clădiri impozante, realizate în diverse stiluri arhitecturale, inclusiv în stilul Secession, afirmat într-o societate care a adoptat noile tendinţe ale perioadei numite Belle Époque.
După proiectele sale au fost ridicate, până la izbucnirea Marelui Război, Palatul Kohn (1905), Biserica Roșie (1904-1906), Palatul Szántay (1905-1912), Gara C.F.R. (1910), Palatul Lloyd (1910-1911), Palatul Bohus (1912-1913), Palatul Cultural (1911-1913) etc. Ultimul edificiu îmbină stilurile neoclasic, renascentist italian, baroc ori elemente din Castelul Huniazilor, reprezentând una dintre clădirile care i-au înscris numele pentru eternitate în analele istorice:
„Dacă în Arad este cineva al cărui nume trebuie păstrat pentru posteritate, atunci acela este Ludovic Szántay, arhitect cu gusturi rafinate, genialul proiectant și constructor al Palatului Cultural...”.
Schimbările de după Marea Unire din 1918 nu au demontat dragostea lui pentru orașul natal. A obţinut cetăţenia română pentru întreaga familie, purtând numele de Ludovic Szántay. Chiar dacă târziu a fost inclus în Ordinul Arhitecţilor din România (1933), și-a continuat proiectele cu aceeași pasiune, dând o identitate arhitecturală aparte edificiilor interbelice [Fostul sediul al Camerei de Muncă (1922), Uzinele Textile Arad (1923-1924), Magazia pentru cereale și mărfuri (1925), Antrepozitele Andrenyi (1930), cvartalul de locuinţe I.T.A., case de raport (de închiriat), vile ale unor potentaţi locali, case, monumente funerare etc.].
Palatul Cultural, unul dintre edificiile cele mai reprezentative ale orașului Arad, a fost ridicat între anii 1911-1913. Construcția este realizată după planurile arhitectului Szántay Lajos (foto: Complexul Muzeal Arad)
Aura creată în jurul marelui arhitect în perioada interbelică – el fiind recunoscut și în plan artistic, cultural, social și economic și bucurându-se de o deosebită apreciere – avea să fie stinsă de regimul comunist. Întreaga avere i-a fost naţionalizată, ajungând chiriaș în propria casă. A fost lăsat fără niciun venit, nu i s-a dat dreptul să mai profeseze și i s-a pus interdicţia de a mânca la cantina săracilor. Bătrân și bolnav, a adresat Uniunii Arhitecţilor o cerere pentru a i se asigura o pensie de subzistenţă.
Nicio instituţie nu a onorat, în acel moment, solicitările sale disperate. Decesul soţiei, grija pentru fiica Terezia, care era bolnavă, l-au împins la gestul disperat de a arde propriile-i planuri arhitecturale, fotografii și documente pentru a se putea încălzi. Modestul venit primit târziu și sporadic de la Uniunea Arhitecţilor nu compensa nevoile familiei. Pe ascuns, preoţii parohi reformat și evanghelic împreună cu credincioșii făceau chetă pentru a le asigura hrana și cele necesare traiului.
La finele anului 1960, Consiliul de Miniștri a hotărât să-i acorde o pensie de merit de 2.000 de lei pe lună. Era însă prea târziu. Firul vieţii lui s-a întrerupt în 8 martie 1961. A fost înhumat în Cimitirul „Eternitatea” din Arad, într-un mormânt modest, iar la căpătâi a avut o singură coroană, cumpărată de regretatul Iosif Sârbuţ, în urma unei colecte bănești.
Palatul Kohn Jószef, impunător edificiu în stil Jugendstil, a fost construit în anul 1905, conform planurilor arhitectului Szántay Lajos (foto: Complexul Muzeal Arad)
Szántay Lajos a făcut parte din generaţia marilor arhitecţi de la finele veacului al XIX-lea și debutul următorului, generaţie care conferă Aradului o identitate arhitecturală aparte și care rivalizează cu cea a marilor centre urbane europene. Edificiile acelor timpuri, unele opere ale marelui arhitect, uitat până nu demult, au învins timpul, rămânându- ne nouă și urmașilor noștri, ca o moștenire de nepreţuit.
Trist!
Adaugă un comentariu
Numar de steaguri: 264
Record vizitatori: 8,782 (3.04.2011)
16,676 (3.04.2011)
Steaguri lipsa: 42
1 stat are peste 660,000 clickuri (Romania)
1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)
1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)
1 stat are peste 20,000 clickuri (Italia)
2 state au peste 10.000 clickuri (Franta, Germania)
6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, Ungaria, Spania )
10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia, Australia, Irlanda, Israel, Grecia, Elvetia , Brazilia, Suedia, Austria)
50 state au peste 100 clickuri
24 state au un click
1. ANTICARIAT ALBERT
2. ANTICARIAT ODIN
3. TARGUL CARTII
5. MAGAZINUL DE CARTE
http://www.magazinul-de-carte.ro/
6 ANTICARIAT PLUS
7. DEPOZITUL DE CARTI
8. CARTEA DE CITIT
9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/
10. ANTICARIATUL DE NOAPTE
http://www.anticariatuldenoapte.ro/
12. ANTICARIAT NOU
https://anticariatnou.wordpress.com/
13. ANTICARIAT ALEPH
https://www.anticariataleph.ro/
14. ANTIKVARIUM.RO
15.ANTIKVARIUS.RO
16. ANTICARIAT LOGOS
http://www.anticariat-logos.ro/
17. ANTICARIAT.NET
http://www.anticariat.net/informatii-contact.php
18. TIMBREE
19. FILATELIE
20 MAX
http://romanianstampnews.blogspot.com
22. LIBMAG
23. DAFFI'S BOOKS
24. MAGIA MUNTELUI
http://magiamuntelui.blogspot.com
25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/
26.RADIO ARHIVE
https://www.facebook.com/RadioArhive/
27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI
http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1
28. EDITURA ISTROS
https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/
29. EDITURA HOFFMAN
https://www.editurahoffman.ro/
30. SA NU UITAM
31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o
32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA
Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ
1. Radu Sorescu - Petre Tutea. Viata si opera
2. Zaharia Stancu - Jocul cu moartea
3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi
4. Ioan Slavici - Inchisorile mele
5. Gib Mihaescu - Donna Alba
6. Liviu Rebreanu - Ion
7. Cella Serghi - Pinza de paianjen
8. Zaharia Stancu - Descult
9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte
10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani
11. George Calinescu Cartea nuntii
12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…
Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusconcurs Luni.
© 2021 Created by altmarius.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius