Trasee în Munții Lotrului

[altmariusnature]

Trasee în Munții Lotrului

http://www.amiciimuntilor.ro/trasee-in-muntii-lotrului

Creasta principala se desprinde din Vârful Steflesti, 2243 m (în unele harti mai vechi este gresit consemnat 2211 m) si Vf. Cristesti, cu 10 m mai înalt, se desfasoara spre est (cu vârfurile Balindru, Contiu, Negovanu -2134 m, Clabucet – 2056 m si Pârcalabu – 2060 m, înspre sud – vest cuprinzând vârfurile Cristesti 2233 m, Piatra Alba – 2179 m, Preaja), pentru a cadea peste Tâmpa si coasta acestuia, în malurile pârâului Pravat, langa Cabana Obârsia Lotrului.
Dar reluând marcajul de creasta de la limita sud – vestica (care cade pe teritoriul administrativ al judetului Vâlcea) si anume din pasul Tartarau, poteca (marcata înca din anul 1976 cu semne precare), parcurge fata vestica a Tâmpei -1800 m pe culmea careia aflueaza marcajul – cruce rosie care face legatura cu Cabana Obârsia Lotrului, pentru a continua apoi pe coama Muntelui Preaja (2005 m), cu întinse pasuni alpine si a atinge Vârful Pietrele Albe.
Dupa 4 ore, timp în care ochiul cuprinde ample peisaje (spre vest) asupra vailor bogat împadurite ale numerosilor afluenti ce se varsa în Lotru sau în pâraiele Preaja, Uriasul Turii si Tartarau, poteca depaseste Vf. Cristesti – 2233 m. Din acest punct (am venit pâna aici pe directia nord) marcajul face un unghi drept, spre est, pentru a atinge punctul somital al Masivului – Vf. Steflesti (2243m), cu numai un metru sub altitudinea maxima a vecinului sau, Cindrelul.
O vedere spectaculoasa se deschide de aici (nord) asupra înaltimilor frumos conturate ale Cindrelului – Cânaii – Niculesti – Rozdestilor si Batrânii, asupra Vaii Sadului care se strecoara spre est printre cei doi masivi si spre vest asupra cursului superior al Frumoasei, unde întrezarim ineditele poieni de altitudine, bogat înierbate si însorite, pâna spre Casele Tartarau, aflate la 4 km în amonte, în “marea de jneapan” mereu unduitor, Caldarea Gropii (nu poate fi distinsa din Vf. Stefesti decât din apropiere) fiind singura caldare glaciara a masivului, care gazduieste si un mic lac pe cale de colmatare.
Poteca se îndreapta spre est si apoi spre sud-est , atingând unul din cele doua Vârfuri ale Contiului (Contiu Mare – 2208 m, Contiu Mic – 2140 m) usor de recunoscut de pe întregul traseu Cindrelul – Batrâna, aflat peste Raul Sadu, spre Nord, prin frumoasa lor forma piramidala. În continuare se parcurge o zona sudica pe sub Vf. Balindru, apoi peste Vf. Negovanu – 2134 m si Clabucet 2056 m care trimite o culme prelunga ce se pravaleste deasupra barajului lacului de acumulare Negovanu dominat de Vf. Plesu Mare. Din Clabucet se coboara în meandre largi pâna în Saua Buceciu (Buceci) 1740 m. În acest loc marcajul este albastru, deci traseul principal este intersectat de poteca marcata cu triunghiul rosu care, din Paltinis, pe la Poiana Rozdesti si pe sub Negovanu, ajunge la Dobrun (casa de vânatoare unde este posibila înnoptarea grupurilor mai mici de 10 persoane), Dealul Salcioarelor si atinge Voineasa unind astfel (pe “drumul” cel mai scurt) cele doua statiuni montane.
Tot în aceasta sa (Poiana Buceci) distingem “drumul strategic” (construit în primul razboi mondial) care ne conducea spre Valea Sadului si pe care marcajul de creasta este dublat pe tronsonul unei bucle ce o descrie fata de linia crestei de un alt marcaj (cruce albastra) care dupa ce atinge Groapa Tiganului, ne poate conduce în circa 1½ în poiana fostei Case Zâmbru, înfiintata si pastrata prin osteneala cunoscutului om de munte care este Rudolf Rottmann (Rudy), de la C.T. “Amicii Muntilor” (La ora actuala efectiv furata de hoardele de taietori de lemne, ciupercari, afinari, etc). Tot din Groapa (Poiana) Tiganului se desprinde un marcaj al crestei secundare (deci semnul aplicat este banda albastra) care se îndreapta spre est peste Vf. Durduc – 1785 m, Vf. Pausa – 1785 m, Tomnatic – 1553m, Bran – 1594, Macica, Vaca, “La Cruce” – 1695 m, la Sud la care (cca 300 m) se afla Cab. Prejba.

Creasta secundara si marcajul banda albastra continua peste Varful Grosilo – 1581 m, Vf. Plesita – 1514 m) pentru ca peste clinurile Dealului Stefanita sa ajunga în Satul Talmacel (450 m) care poate constitui mai ales pentru sibieni, unul din punctele lesnicioase de patrundere în masiv si atingere a singurei cabane din aceasta zona înalta. Dar acesta nu este singurul traseu pentru Cabana Prejba. Din punctul “Masa Verde”, aflat pe dreapta Raului Sadu (5 km amonte de comuna) se deschide o alta poteca marcata care, parcurgând frumoasa Vale a Juvatului, ne scoate pe la Stâna Muma în punctul “La Cruce”. Un al treilea traseu urca direct de la Cabana Valea Sadului pana în acelasi loc. Întorcându-ne putin înapoi, în Vf. Plesita, trebuie sa amintim ca spre Sud se deschide o poteca cu marcaj precar spre Dealul Curmatura si apoi dealul Plesa, de unde acesta se bifurca – o varianta urmând Valea Plesa, iar a doua clinele Dealului Carbunici, pentru a se întâlni în satul Boita, de pe dreapta Oltului. Din Poiana Tiganului, ca si din Buceciu, se vad urmele instalatiei (picioare masive din beton si cabluri) fostului funicular care a transportat o enorma cantitate de masa lemnoasa dintr-o foarte batrana padure de larice peste acesti munti (cale de 20 km) pâna în Valea lui Ivan, aflata la capatul satului Râul Sadului.
De pe acest traseu avem la Nord privelistea crestelor Cindrelului care, dupa Vf. Oncesti, sunt acoperite cu paduri si poieni, ca si asupra apropiatelor vai ale Oancei, Prejbei, Juvatului (parcursa de poteca marcata ce vine de la “Masa Verde”), a Lungusoarei. Pe cealalta parte a acestei creste secundare se deschide bazinul amplu al pârâului Daneasa, iar mai la Vest, Pârâul Cailor (poteca marcata ce duce la Casa Garcu, de la capatul drumului forestier de pe Valea Lotrioarei, pâna la Cabana Prejba) si Pârâul Mogosului. Întorcându-ne în creasta principala, pe banda rosie, respectiv în Poiana Tiganului, poteca si zona somitala a Lotrului continua spre est prin Groapa Sasului, peste Vf. Voinesita (Voineagul Catanesei sau Cataneti – 1948 m) , Vf. Cocaci – 2005 m; Vf. Sterpu 2142 m de unde prin Saua Parghesului se poate cobori (zona este propusa pentru marcare cu banda rosie – deci acum nu este marcata !) peste Coasta Câineanu, pentru a iesi pe malul stâng al Oltului. Dar tot din Saua Parghesului sibienii fac de obicei ture frumoase peste Vf. Mare – 2066 m, Vf. Leu – 1722 m, pentru a reveni în bazinul Vaii Lotrioarei, pe la Casa Garcu.