Sfânta Scriptură consideră că lumea naturală, ca şi lumea spirituală, a fost creată şi este menţinută în existenţă de către Logosul Tatălui, Care păstrează unitatea creaţiei în Duhul lui Dumnezeu, prin ordinea universală a întregii creaţii.
Pentru teologia ortodoxă, universul este opera lui Dumnezeu, făcut din nimic. Argumentele teologice coroborate cu datele cosmologiei moderne arată fără nici o posibilitate de tăgadă că universul a fost creat din nimic şi este menţinut în existenţă numai prin relaţia lui Dumnezeu-Tatăl cu creaţia prin intermediul lui Dumnezeu-Fiul (Iisus Hristos) şi al Duhului Sfânt.
„Dumnezeu a creat lumea ca să o desăvârşească, spune părintele Dumitru Stăniloae, nu ca să o lase veşnic într-o formă relativă. El nu i-a creat pe oameni ca să-i desăvârşească numai pe unul câte unul, trecându-i prin moarte, şi numai în sufletul lor, ci pe toţi împreună şi în fiinţa lor întreagă, deci şi în trupul legat de cadrul lumii. Numai aşa va fi desăvârşit deplin omul ca om. În aceasta va consta împlinirea ultimă a scopului unirii intime a Fiului lui Dumnezeu cu lumea prin întrupare şi prin Învierea Sa cu trupul, ca parte a lumii. Numai aducând-o la desăvârşire Dumnezeu împlineşte planul creaţiunii lumii şi al îndumnezeirii ei în Hristos, după ce prin ajutorul dat de El s-a împlinit în forma ei actuală tot ce se putea împlini pe pământ pentru a face străvezii în ea raţiunile ei divine.”
Cosmologia biblică, în lumina gândirii Sfinţilor Părinţi care nu au abdicat de la Revelaţie în favoarea unei filosofii sau a alteia, exclude orice unilateralitate. Dumnezeu e Cel Care a creat din nimic şi a „zidit” lumea, însă nu eludând mişcarea proprie făpturilor, care se desfăşoară potrivit raţiunilor întipărite de El în creaţie. El a creat viaţa, însă i-a dat şi acesteia puterea unei mişcări proprii.
Minunea creaţiei constă în aceea că apare altceva cu totul nou, că picătura eterogenă a creaţiunii există alături cu nemărginitul ocean al existenţei, cum spune Sfântul Grigorie Teologul. Este o infinită distanţă dintre Dumnezeu şi creaţie, dar distanţă nu de loc, ci de natură, cum spune Sfântul Ioan Damaschin.
Momentul creării e ales de înţelepciunea Lui nepătrunsă, zice Sfântul Maxim Mărturisitorul. Dumnezeu, fiind Făcător din veci, creează când voieşte prin Cuvântul Cel de o fiinţă şi prin Duhul, pentru bunătatea Sa nemărginită.
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius