Sven Hedin, un Marco Polo suedez

[altmariusistoric2]

AutorIrina-Maria Manea

• http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/sven-hedin-un-m...

Cu o hotărâre nemaipomenită, Sven Hedin își propune să facă totul cu putință pentru a supraviețui. În bătaia vântului, se aventurează printre dunele pustiului chinezesc Taklamakan, cunoscut și drept ‘locul fără de întoarcere’ sau ‘pustiul morții’. Sven și tovarășii săi încep să înțeleagă de unde denumirea…din cele opt cămile nu le-a mai rămas decât una. Setea era chinuitoare.

Suedezul pornește pe cărările marii aventuri în 1895, alegând ca țintă Taklamakan. L-au dus acolo atât setea lui de activități inedite, cât și curiozitatea pentru ultimele bucăți neexplorate de pe hartă. Și Sven face istorie, căci devine unul dintre cei mai de succes exploratori ai secolelor XIX-XX. Între anii 1893 și 1935 reușește imposibilul. Supraviețuiește unui număr de patru expeditii majore, care îi poartă pașii prin toată Asia Centrală: prin muntele Pamir, prin Xinjiang, pe la izvorul Tarim, prin pustiul Taklamakanului, pe lângă lacul Karashokun și nu în ultimul rând în nordul Tibetului.

Și de fiecare dată a fost vorba de o expediție extrem de îndrăzneață. De pildă, suedezul a fost nevoit să se îmbrace în haine de păstor pentru a scăpa de autoritățile tibetane. Din cauza legislației britanice, îi era interzis să treacă granița dinspre India, dar el găsește o cale: pornește hotărât prin Transhimalaya, lanț muntos sinonim cu pericolul extrem, și ajunge în nord, pe ‘scoperișul lumii’.

Punctul de plecare al acestor ambițioase activități a fost angajarea lui Sven ca traducător la ambasada suedeză din Teheran. Deja după un an Hedin începe să resimtă dorul de libertate, de mișcare și își face treptat relații care să-l ajute să pună la cale expedițiile. Sven a refuzat și p catedră de geografie. Mult mai mult și-a dorit să se dedice cercetării pe teren, iar odată cu succesul celei de-a treia expediții care îl poartă până în Tibet, își dă seama că acesta este marea lui pasiune. Dar descrierile și constatările sale trebuiau valorificate și prin opinii academice, așa că Sven nu uită să aștearnă pe hârtie poveștile minunate din Asia. Le scrie și pentru cei care nu au avut norocul lui de a întreprinde asemenea călătorii.

Când expertul în chestiuni asiatice se întoarce acasă din munți și deșerturi, în 1909, concetățenii săi îl sărbătoresc ca pe un erou. Nu în ultimul rând și pentru că în cursul expedițiilor sale a descoperit două orașe îngropate în nisip. Pentru că și-a câștigat locul printre cele mai importante personalități ale Suediei, dobândește în același timp un loc in cadrul nobilimii. Schemele sale din timpul călătoriilor vor constitui baza celei mai cuprinzătoare colecții de hărți asiatice de la acea vreme, o colecție devenită mai faimoasă decât el însuși.

Munca sa de cercetare a fost încununată de apariția marelui atlas al Asiei Centrale, în 1952, chiar anul morții curajosului explorator. Însă pe cât de mult succes i-a adus colecția cartografică, pe atât de mult i-a pătat reputația. Întrucât suedezul nu avea mijloacele necesare pentru a publica materialul, în toată afacerea s-au amestecat și guvernul, și comunitatea academică germană, ceea ce a umbrit oarecum munca suedezului. Chiar la începutul celui de-al doilea război mondial Hedin este în plin proces de colectare de materiale și în același timp își exprimă public simpatia pentru regimul nazist. Apropierea de național-socialiști a fost cea care i-a pătat numele.

Sven avea însă în minte o imagine romantizată asupra Germaniei încă din primul război mondial. Deloc de neglijat în acest sens este faptul că el studiase cu geograful și sinologul german Ferdinand Freiherr von Richthofen, mentorul academic care îi prevăzuse suedezului o carieră strălucită. L-a încurajat permanent pe elevul său să transforme cercetarea Asiei Centrale într-un scop prioritar. Mai târziu Hitler însuși l-a flatat cu tot felul de onoruri.

Dar chiar dacă Sven nu și-a ascuns niciodată admirația pentru cel de-al Treilea Reich, l-a și criticat când a avut ocazia. Deși supus unei presiuni enorme din pricina acestuia, suedezul și-a folosit influența in tabăra național-socialistă pentru a salva de la moarte anumiți inculpați. În pofida relațiilor cu naziștii, este dincolo de îndoială că Sven Hedin a realizat lucruri extraordinare. Expedițiile și descoperirile sale au uimit o lume întreagă: suedezul a pătruns în inima necercetată a Asiei Centrale și a intrat astfel în istorie. 

sursa: g-geschichte.de