Suleyman Magnificul și Epoca de Aur a culturii otomane

[Civilizatii]

Autor

Andreea Lupşor

• http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/suleyman-magnif...

Secolul al XVI-lea a fost, pentru Imperiul Otoman, Epoca de Aur. Este perioada în care imperiul atinge maximul expansiunii teritoriale, ocupând noi teritorii nu doar în Africa sau în Orientul Mijlociu, ci și în Europa. Veacul al XVI-lea se remarcă însă și printr-un avânt cultural remarcabil. Artele vor cunoaște, în epoca lui Suleyman Magnificul și a succesorilor săi, o dezvoltare impresionantă, aducând Imperiul Otoman la apogeul său cultural.

Sultanul Suleyman, el însuși un scriitor talentat, a acordat o atenție deosebită culturii. Palatul Topkapı, centrul puterii imperiale, a devenit și centrul administrativ a zeci de societăți imperiale artistice, în care activau peste 600 de pictori, bijutieri, aurari, scriitori etc. De asemenea, tekke-lele (așezămintele călugărilor derviș-i) din principalele orașe ale Imperiului s-au transformat în centre culturale, asemănătoarele academiilor de artă din Occident.

Această epocă de aur a culturii este importantă în primul rând pentru că arta otomană va căpăta acum o identitate proprie. Dacă până atunci, arta fusese influențată cu precădere de cultura persană, începând cu secolul al XVI-lea, ea va prelua influențe din toate provinciile imperiului și va dobândi o identitate otomană.

Se remarcă, cu precădere, dezvoltările din arhitectură, caligrafie, pictură (în special pictura de manuscrise), arta textilelor și a ceramicii.

Arhitectura

 

Astăzi, cea mai importantă moștenire culturală a epocii lui Suleyman este, cu siguranță, arhitectura. Este epoca marelui arhitect Sinan (1529-1588), care va schimba, prin construcțiile sale, fața orașelor otomane și va lăsa posterității mai multe moschei și complexe religioase cu totul impresionante. Datorită operelor sale, Sinan a fost adesea comparat cu Michelangelo, contemporanul său.

Sinan a fost arhitectul însărcinat de sultan cu transformarea Istanbulului în centrul civilizației islamice. Cu acest scop, au fost construite poduri, moschei, palate, clădiri publice și așezăminte sociale. Cea mai cunoscută operă a lui Sinan este cea mai mare moschee din Istanbul,  Süleymaniye Camii, în traducere Moscheea lui Suleyman.

Ceramica de Iznik

Arta ceramicii a cunoscut în timpul lui Suleyman o dezvoltare impresionantă. Orașul Iznik devine principalul centru artistic, producător al unei ceramici absolut superbe care va ajunge să fie cunoscută drept ceramică de Iznik.

Ceramica de Iznik a fost pusă în valoare prin construcțiile sponsorizate de Sultanul Suleyman, ea fiind folosită pentru decorarea mai multor clădiri, dintre care cea mai cunoscută este Moscheea Albastră din Istanbul, care-și datorează numele culorii dominante de pe plăcile ceramice.

În timpul lui Suleyman cererea pentu ceramica de Iznik a crescut foarte mult, fiind produse atunci numeroase vase, farfurii, ulcioare, cupe etc. Multe dintre acestea au supraviețuit timpului și pot fi astăzi admirate în muzeele turcești.

Științele

Cultura otomană s-a îmbogățit în această perioadă și de pe urma dezvoltării științelor. Rolul principal în acest proces l-au jucat medresele, institutele superioare de educație organizate de obicei în jurul moscheilor. Cele mai căutate domenii erau astronomia, matematica, medicina și teologia. Acestora li se adaugă geografia și cartografia, domenii care au beneficiat de pe urma ambițiilor teritoriale ale sultanului.

Suleyman poetul

Sultanul Suleyman nu e cunoscut doar pentru activitatea sa politică. El a scris foarte multe poezii, semnate cu pseudonimul Muhhibî. Cele mai cunoscute poezii sunt, probabil, cele de dragoste, majoritatea dedicate Roxelanei, dar și cele filosofice, transmise generațiilor viitoare ca proverbe: „Ceva mai de prețca împărăția (puterea), lumea nu are,/ Dar ca o clip de sănătate,/ Nu există împărăție (putere) mai mare.”

 

NOTE          

---

Mai multe informații despre arta otomană:http://www.theottomans.org/english/art_culture/index.asp