Studiul ne sfinteste

[altmariustotal ortodox]

Cuvintele Părinţilor sunt frumoase şi nu te poţi sătura de ele. Să-L slăvim şi să-I mulţumim lui Dumnezeu, Care le-a dat sfinţilor harul şi Duhul Său, pe care ei le întipăresc în viaţa şi în textele lor, în troparele de care noi ne desfătăm, ascultându-le şi citindu-le! Insă e nevoie de meşteşug şi de metodă pentru a ni le însuşi.

Spune Sfântul Isaac Şirul: „Petrece-ţi vremea îndeletnicindu-te cu studiul troparelor şi al catismelor, cu aducerea-aminte de moarte şi cu nădejdea bunătăţilor viitoare. Căci toate acestea adună mintea [în sine] şi n-o lasă să rătăcească până ce se va întâmpla să ai parte de adevărata vedere duhovnicească; căci puterea Duhului Sfânt este mai mare decât cea a patimilor. Indeletniceşte-te şi cu cercetarea celor viitoare şi cu aducerea-aminte de Dumnezeu şi ia aminte bine la înţelesul troparelor..."1

Aţi văzut? Spune ce spun şi eu: „Petrece-ţi vremea îndeletnicindu-te cu studiul troparelor şi al catismelor (...) şi fii atent la înţelesul troparelor." Eu spun aceste lucruri sub înrâurirea luminării - nu le-am citit nicăieri -, şi la auzul lor acum mă cuprinde uimirea, fiindcă nu le-am ştiut [de undeva]...

Secretul e că prin mijlocirea studiului poţi deveni sfânt în scurt timp, pe negândite şi în chip nesângeros. Când te apleci cu râvnă, dor şi iubire dumnezeiască asupra troparelor şi mai ales asupra canonului fiecărui sfânt, vei izbândi aceasta. Ţi le însuşeşti, te îndrăgosteşti de ele, le iubeşti, le trăieşti, ajungând la îndumnezeire. Şi când aceasta se face cu toată grija şi statornicia, ne sfinţim. Orice îndeletnicire e [prilej de] sfinţenie. Fie că e muzică, fie că e pictură bisericească, fie [orice altceva]... Să simţim viaţa, bucuria, care e Dumnezeu, întrucât altminteri ne prind lenea şi trândăveala.

Celelalte însă la care face referire citatul, „aducerea-aminte de moarte şi nădejdea bunătăţilor viitoare" sunt lucruri arbitrare. Este un mijloc de constrângere dacă pentru a deveni bun trebuie să te gândeşti la moarte şi la cele de care te vei desfăta în viaţa viitoare. Pe când studiul troparelor ş.a.m.d. te face să te veseleşti, să simţi plăcere şi iubire faţă de Dumnezeu. Sunt cuvinte de iubire, sfinte cele din Psaltire, Octoih, Mineie, fiindcă sunt adresate lui Hristos de către sfinţi, care erau [oameni] plini de eros divin şi de iubire dumnezeiască. „O, adâncul bogăţiei şi al înţelepciunii!"2 Avem lumina şi cunoaştem Izvorul vieţii noastre şi al nemuririi, şi totuşi nu ne dă prin gând să întindem mâna spre El încrezători.

Să învăţăm înţelesul adânc al aces tor cuvinte, pentru a le putea trăi ci simţirea. Invăţăm cuvintele dumnezeieşti ca să le trăim. Şi cu cât le trăim] cu atât ne sfinţim. Apoi după o vre me, luând aminte şi desfătându-ne de cuvintele Psaltirii, troparelor, ca-j noanelor, ne sfinţim. Ne ferim de răt cu ajutorul acestei îndeletniciri sfini te; nu voim decât binele. Tot ceea ce dorim, tot ceea ce voim în sinea noastră, le aflăm în tropare. Noi vom face un singur efort, vom iubi studiul, şi acesta ne va duce la sfinţenie. Studiul ne sfinţeşte. Aşa e când stăm în compania sfinţilor, devenim sfinţi. Să citim însă şi cele opuse acestora, ca să înţelegem mai bine. Ce spuneţi? Sunteţi de acord?

De pildă, mergi pe un drum. Daca ai cercetat traseul, obstacolele pe care le vei întâmpina, potecile, tâlharii, fiarele sălbatice, o să păşeşti cu mare atenţie şi aşa o să scapi neîndoielnic întreg [şi nevătămat], trecând pe acolo, fără să ţi se întâmple nimic. Dar dacă nu le cunoşti, multe ţi se pot întâmpla pe drum. Aşa se petrece şi cu cele duhovniceşti. Neprihănirea şi ignoranţa nu se leagă una de alta. Cel stăpânit de ignoranţă e învăluit de ceaţă, de beznă. Ca să scapi de ignoranţă trebuie să te apropii de Dumnezeu. Când ne umbreşte harul dumnezeiesc, ne ajută să avem discernământ. Nu poţi fi neprihănit dacă eşti ignorant, fiindcă vei avea de suferit. Viaţa are şi poteci greu de străbătut, de aceea [e bine] să cunoşti şi cele opuse acestora. Ai văzut, dacă eşti neprihănit şi neştiutor, nu va fi cu putinţă să trăieşti decât printre îngeri.

Sfantul Porfirie
Cuvinte despre viaţa duhovnicească, Editura Sophia

Cumpara cartea "Cuvinte despre viaţa duhovnicească"

Note:
1 Sfântul Isaac Şirul, Asceticele, cuvântul LXVIII, „Despre paza minţii şi despre o vedere duhovnicească mai înaltă", Ed. Rigopoulou, Salonic, 1989, pp. 323-333.

2Rm. 11, 33.