Sinaxar 7 august 2012

[altmariustotal ortodox]

http://www.calendar-crestin-ortodox.ro/Sinaxar/7/8/2004/

In aceasta luna, in ziua a saptea, pomenirea Preacuviosului

Mucenic Dometie persul impreuna si cu doi ucenici ai sai.

Acest sfant a trait pe vremea imparatului Constantin si era pers de neam. Fiind invatat credinta lui Hristos de un oarecare Agar, a parasit paganatatea; si se duse la cetatea Nisibi, ce se afla la hotarele romanilor si ale persilor. Si intrand in manastire, a primit sfantul Botez si a imbracat cinul calugaresc, aratand tot felul de sarguinta si nevointa. Dar fiindca din bantuirea vicleanului diavol a fost zavistuit de catre calugarii din manastire, a fugit de acolo si s-a dus la Manastirea Sfintilor Mucenici Serghie si Vach in cetatea numita a lui Teodosie. Acolo a urmat vietii si petrecerii arhimandritului Urvil, care l-a hirotonit diacon. Si vrand arhimandritul Urvil sa-l hirotoneasca si preot, Sfantul Dometie s-a dus de acolo, si suindu-se intr-un munte, a suferit zaduful si frigul si patimile. Apoi intrand intr-o pestera facuta cu mestesug si ramanand acolo putina vreme, primea pe cei ce veneau la el, si prin multele minuni facute in numele lui Hristos intorcea pe necredinciosii elini de la ratacirea idoleasca la credinta in Hristos. Ajungand imparat Iulian Apostatul, a poruncit sa fie ucis sfantul cu pietre. Iar cei ce mersesera cu porunca, aflandu-l cu doi ucenici ai lui, cantand lauda de la al treilea Ceas, au ingropat si pe fericitul Dometie si pe cei doi ucenici, acoperindu-i cu pietre.

Tot in aceasta zi, pomenirea Preacuviosului Or din Tebaida

(Egipt), care cu pace s-a savarsit.

Tot in aceasta zi, pomenirea Preacuviosilor zece mii de pustnici

Tibei (din Tebaida), care cu pace s-au savarsit.

Tot in aceasta zi, pomenirea Preacuvioasei Potamia, facatoarea de minuni, care de sabie s-a savarsit.

Tot in aceasta zi, pomenirea Sfantului Sfintitului Mucenic

Narcis, patriarhul Ierusalimului, care de sabie s-a savarsit.

Tot in aceasta zi, pomenirea Preacuviosului Asterie Singliticul, care de sabie s-a savarsit.

Tot in aceasta zi, pomenirea Sfantului Sozont cel din Nicomidia, care in foc fiind bagat si sanatos iesind, cu pace s-a savarsit.

Tot in aceasta zi, pomenirea Sfantului Iperehie care cu pace s- a savarsit.

Tot in aceasta zi, pomenirea

Cuviosului Teodosie, doctorul cel

nou, care a vietuit la anul 862 si care cu pace s-a savarsit.

Tot in aceasta zi, pomenirea Cuviosului Dometie, facatorul de minuni, care a sihastrit in hotarele Manastirii Filoteului si cu pace s-a savarsit.

Tot in aceasta zi, pomenirea Cuviosului Parintelui nostru Nicanor, facatorul de minuni, care a stralucit in muntele lui Calistrat si care cu pace s-a savarsit.

Tot in aceasta ziua facem si pomenirea Preacuvioasei Maicii noastre TEODORA DE LA SIHLA, care a sihastrit multi ani, la sfarsitul secolului al XVII-lea, intr-o pestera din preajma Schitului Sihla-Neamt.

Stihuri: In aceasta zi Sfanta Teodora s-a mutat La cerescul imparat; Astazi, Teodora Cuvioasa Si-a mutat la ceruri casa.  Aceasta floare duhovniceasca de mare pret si mireasa a lui Hristos, pe care a odraslit-o pamantul binecuvantat al Moldovei, s- a nascut pe la jumatatea secolului al XVII-lea, in satul Vanatori-Neamt, din binecredinciosi parinti si iubitori de Dumnezeu. Fericita Teodora, ajungand la varsta randuita, a fost casatorita de catre parinti impotriva vointei ei, cu un tanar evlavios din Ismail. Dar, neavand ei copii, iar sufletul Teodorei mereu arzand de dorinta unei vieti cu totul curate, inchinate numai lui Dumnezeu, la aceasta indemnand-o si duhovnicul ei, precum si firea ei singuratica, a imbratisat cinul monahal la Schitul Varzaresti- Focsani, iar sotul ei s-a calugarit in Schitul Poiana Marului, sub numele de Eleodor. Asa a binevoit Dumnezeu sa-i povatuiasca pe amandoi pe calea sfinteniei si a mantuirii. Si se nevoiau maicile cu mare ravna pentru Hristos, insa, Cuvioasa Teodora, intarita de harul Duhului Sfant, intrecea pe toate celelalte surori in rugaciune, in smerenie si in sfanta nevointa duhovniceasca. Navalind turcii in partile Buzaului, au dat foc Schitului Varzaresti. Cuvioasa Teodora s-a retras in munti, impreuna cu stareta ei, schimonahia Paisia, unde se nevoiau singure in asceza si bucurie de Dumnezeu, rabdand multe ispite de la diavoli, foame, frig si tot felul de incercari. Dupa adormirea maicii sale duhovnicesti, Cuvioasa Teodora avand o descoperire dumnezeiasca, a parasit muntii Buzaului, intorcandu-se in partile Neamtului, in padurile neumblate din jurul Schitului Sihastria, de unde, cu binecuvantarea duhovnicului ei Pavel, s-a retras in pustie, in partile Schitului Sihla. Asa a ajuns fericita Teodora vietuitoare la Schitul Sihla, unde un sihastru milostiv i-a oferit chilia sa drept adapost, nu departe de schit si de pestera care ii poarta numele pana astazi. Si s-a nevoit acolo Cuvioasa barbateste vreme de multi ani, in post si rugaciuni toata noaptea, in lacrimi si mii de metanii, uitata de lume, indurand multe ispite si naluciri de la diavoli, foame, lipsa, ganduri si mai ales frigul aspru al iernii. Iar cuviosul Pavel din Sihastria, duhovnicul ei, o cerceta din cand in cand, o marturisea, o imbarbata, o impartasea cu Sfintele Taine si ii ducea cele de trebuinta. Dupa un timp a raposat duhovnicul Pavel iar Cuvioasa Teodora a ramas cu totul singura, caci nimeni nu stia locul si aspra ei nevointa. I se rupsesera si hainele, iar in loc de hrana manca macris, fructe de padure si alune. In aceasta scoala a linistii si a rugaciunii a dobandit Cuvioasa darul rugaciunii de foc, care se lucreaza in inima, darul lacrimilor, al rabdarii si al negraitei iubiri de Dumnezeu. Acum nu se mai chinuia de frig, nici de foame, nici diavoli nu o mai puteau birui, caci dobandise darul facerii de minuni si era ca un diamant stralucitor in muntii Sihlei, uitata de oameni, dar umbrita de darul Duhului Sfant. Din timp in timp, pasarile cerului ii aduceau in ciocurile lor, prin voia Domnului, faramituri de paine de la trapeza Schitului Sihastria, iar apa bea din scobitura unei stanci din apropiere, asa cum se vede pana astazi. Ajungand sfanta Teodora aproape de sfarsitul vietii ei pamantesti, se ruga cu lacrimi lui Dumnezeu sai randuiasca un preot ca s-o invredniceasca de Preasfintele Taine inainte de obstescul sfarsit. Cu randuiala de sus, a observat egumenul Sihastriei cum duceau pasarile faramituri in pustie si a trimis doi frati sa vada unde anume se duc. Calauziti de mana lui Dumnezeu, fratii au ajuns noaptea aproape de pestera Sfintei Teodora si au vazut-o cum se ruga, inconjurata de vapaie de foc ceresc. Atunci, infricosandu-se, au strigat, iar Cuvioasa i-a chemat pe nume, le-a cerut o haina sa se acopere si le-a poruncit sa aduca un duhovnic, care sa o impartaseasca cu Cinstitul si Preasfantul Trup si Sange al Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Dimineata, fratii au adus la pestera pe ieromonahul Antonie si pe ierodiaconul Lavrentie, cu Sfintele Taine si dupa ce Fericita Teodora si-a facut cuvenita spovedanie, a primit Dumnezeiestile Taine si, multumind Parintelui Ceresc pentru toate, si-a incredintat sufletul in mainile Domnului. A fost inmormantata in pestera in care a vietuit. Si a ramas trupul Sfintei Teodora tainuit acolo pana dupa 1830, cand Domnitorul moldovean Mihail Sturza, care a reinnoit Schitul Sihla, a asezat moastele ei in racla de pret si le-a depus in biserica schitului spre cinstire. Dupa ce Domnitorul a zidit biserica la mosia sa din satul Miclauseni (Iasi), a stramutat sfintele moaste in aceasta ctitorie. In anul 1852 sfintele sale moaste au fost duse la manastirea Pecersca din Kiev si asezate in racla de mult pret, pe care scrie: "Sfanta Teodora din Carpati". Viata Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla si faptele ei, prin care a bineplacut lui Dumnezeu, o asaza in ceata sfintilor din cer ca pe o aleasa nevoitoare, pe care a rodit-o Biserica si neamul nostru. Cu ale carei rugaciuni, Doamne Iisus Hristoase, miluieste-ne si ne mantuieste pe noi toti, tara si poporul cel binecredincios. Amin.

Cu ale lor sfinte rugaciuni, Doamne, miluieste-ne si ne mantuieste pe noi. Amin.

Texte si imagini preluate din cartea "Vietile Sfintilor Ortodoxiei".