cultură şi spiritualitate
https://historia.ro/sectiune/general/sighisoara-mostenirea-sasilor-...
Autor: Mihaela Buruiană
Într-adevăr, atmosfera orașului este fermecătoare, invitându-ne parcă să îl luăm la pas și să-i dăm voie să ne poarte și prin timp, nu doar pe aleile și prin piețele sale. Având o valoare culturală excepțională, Centrul istoric al Sighișoarei, format din Cetate și Orașul de Jos, a fost inclus în Lista Patrimoniului mondial UNESCO în anul 1999. Păstrează, prin monumentele sale arhitecturale și urbanistice, moștenirea sașilor transilvăneni de odinioară.
Zona unde se află astăzi Sighișoara a fost propice apariției habitatelor umane încă din Epoca bronzului. Râul Târnava Mare, cu albia sa îngustă și adâncă, permitea trecerea plutelor și a ambarcațiunilor și era, alături de afluentul Șaeș, o sursă bogată de pește. Dealurile, atunci ca și acum, mândru împodobite cu păduri stufoase de stejar și fag puneau la dispoziție o faună diversă și materie primă pentru oamenii locului.
Sighișoara a fost întemeiată de coloniștii germani, în special saxoni stabiliți în zona Podișului Târnavelor, încă de la mijlocul secolului al XII-lea. Aceștia erau țărani și meșteșugari veniți din Flandra, de pe Mosela și de pe Rin, fiind atraşi în aceste părţi de privilegiile acordate de regii Ungariei, interesaţi să-şi asigure paza graniţelor. Sașii au devenit grup etnic distinct abia aici, pe plaiurile Transilvaniei, în primele secole după colonizare, ca urmare a unei simbioze între coloniștii veniți din diferite părți.
Prima atestare documentară este din data de 14 decembrie 1280, sub numele de „Castrum Sex”, însă cronicile istorice de mai târziu și descoperirile arheologice sugerează că așezarea exista încă din perioada romană: la nord-vest de actualul oraș, la poalele dealului Podmoale, a fost descoperit un castru roman al unei cohorte a Legiunii a XIII-a Gemina. Cetatea o regăsim menționată și cu alte nume, de-a lungul următoarelor decenii, în mai multe documente: Schäßburg (1282), Schespurch (1298), Segusvár (1300, 1309) şi Săghișora (1431, 1435).
În 1337 este menționat pentru prima dată „Scaunul Sighișoara” (sedes de Segusvár) ca element politico-administrativ al „universității sașilor” din zona Podișului Târnavelor. În anul 1349, un document amintește și instituțiile care guvernau orașul: „universitas civium Sches” (obștea orășenilor Sighișoarei), „seniores castri” (bătrânii cetății) și „tres comites” (trei comiți ai orașului și ai comitatului). Mai aflăm și că așezarea se împărțea între cetatea fortificată („castrum”) sau Orașul de Sus și orașul Sighișoara (cives Sches) sau Orașul de Jos.
Putem să ne imaginăm cum în Orașul de Sus erau la început doar turnul-clopotniță al Bisericii din Deal de astăzi, pe atunci turn-locuință, împreună cu o capelă. Fiind fortificat și așezat în vârful dealului, turnul servea ca refugiu locuitorilor din așezarea de la poalele dealului, la nevoie. Apoi, plimbându-ne prin Piața Cetății și pe Strada Școlii, am fi văzut cum apar primele gospodării simple din lemn, semi-îngropate, așezate răzleț. Abia după marea invazie tătaro-mongolă din 1241, când refugiul din vârful dealului a fost distrus, a început înlocuirea apărării orașului din palisade de lemn, șanțuri și valuri de pământ cu fortificații în structuri de piatră, prin eforturile comune ale breslelor sighișorene.
Astfel, așezarea se transformă treptat, Biserica din Deal fiind prima construcție refăcută și fortificată; mai târziu, în 1298, apare și Mănăstirea Dominicană, iar întreaga colină devine protejată de un zid circular, întărit cu turnuri de apărare. Toate aceste lucrări au încurajat dezvoltarea meșteșugului de zidărie în piatră, astfel că gospodăriile din lemn, semi-îngropate, sunt înlocuite de case din piatră, iar Sighișoara începe să semene din ce în ce mai mult cu cetatea medievală pe care o vedem astăzi.
Mai jos, de o parte și de alta a pârâului Saeș apărea un șir de case rurale, care devenea, în timp, Orașul de Jos. Aici, locuitorii aveau la dispoziție o suprafață mai întinsă și beneficiau de vecinătatea apei curgătoare, însă nu erau la fel de apărați precum cei din Cetate. Deși separate, cele două părți ale centrului istoric sighișorean sunt legate între ele, au crescut și s-au dezvoltat împreună.
Numar de steaguri: 273
Record vizitatori: 8,782 (3.04.2011)
16,676 (3.04.2011)
Steaguri lipsa: 33
1 stat are peste 700,000 clickuri (Romania)
1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)
1 stat are peste 50,000 clickuri (Moldova)
2 state au peste 20,000 clickuri (Italia, Germania)
4 state are peste 10.000 clickuri (Franta, Ungaria, Spania,, Marea Britanie,)
6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Canada, )
10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia, Australia, Irlanda, Israel, Grecia, Elvetia , Brazilia, Suedia, Austria)
50 state au peste 100 clickuri
20 state au un click
1.EDITURA HOFFMAN
https://www.editurahoffman.ro/
2. EDITURA ISTROS
https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/
3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI
https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1
4.ANTICARIAT UNU
https://www.anticariat-unu.ro/wishlist
5. PRINTRE CARTI
6. ANTICARIAT ALBERT
7. ANTICARIAT ODIN
8. TARGUL CARTII
9. ANTICARIAT PLUS
10. LIBRĂRIILE:NET
https://www.librariileonline.ro/carti/literatura--i1678?filtru=2-452
https://www.librarie.net/cautare-rezultate.php?&page=2&t=opere+fundamentale&sort=top
14. ANTICARIAT NOU
https://anticariatnou.wordpress.com/
15.OKAZII
https://www.okazii.ro/cart?step=0&tr_buyerid=6092150
16. ANTIKVARIUM.RO
17.ANTIKVARIUS.RO
18. ANTICARIAT URSU
https://anticariat-ursu.ro/index.php?route=common/home
19.EDITURA TEORA - UNIVERSITAS
20. EDITURA SPANDUGINO
21. FILATELIE
22 MAX
http://romanianstampnews.blogspot.com
23.LIBREX
https://www.librex.ro/search/editura+polirom/?q=editura+polirom
24. LIBMAG
https://www.libmag.ro/carti-la-preturi-sub-10-lei/filtre/edituri/polirom/
https://www.libris.ro/account/myWishlist
http://magiamuntelui.blogspot.com
27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/
28.RADIO ARHIVE
https://www.facebook.com/RadioArhive/
29.IDEEA EUROPEANĂ
https://www.ideeaeuropeana.ro/colectie/opere-fundamentale/
30. SA NU UITAM
31. CERTITUDINEA
32. F.N.S.A
https://www.fnsa.ro/products/4546-dimitrie_cantemir_despre_numele_moldaviei.html
Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ
1. Radu Sorescu - Petre Tutea. Viata si opera
2. Zaharia Stancu - Jocul cu moartea
3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi
4. Ioan Slavici - Inchisorile mele
5. Gib Mihaescu - Donna Alba
6. Liviu Rebreanu - Ion
7. Cella Serghi - Pinza de paianjen
8. Zaharia Stancu - Descult
9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte
10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani
11. George Calinescu Cartea nuntii
12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…
Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24, 2021.
© 2024 Created by altmarius. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius