Sfințirea bisericii Văcărești.

[Convergențe - Lumina]

Sfințirea bisericii Văcărești.
La data de 24 septembrie 1724 a avut loc sfinţirea bisericiimânăstirii Văcăreşti, ctitorie a domnitorului Nicolae Mavrocordat, considerată una dintre cele mai valoroase monumente ale patrimoniului național românesc, distrusă însă din ordinul lui Nicolae Ceaușescu în anul 1986. Piatra de temelia a acestei mânăstiri a fost pusa în anul 1716, de către domnitorul Nicolae Mavrocordat, primul domnitor fanariot din Tara Românească, lucrările de construcție fiind terminate în anul 1724, când la 24 septembrie, după acum am mai spus, a avut loc sfințirea acestui important lăcaș de cult. Îndeplinind atât funcţie monastică, cât şi de curte domnească, mănăstirea era impresionantă prin dimensiuni şi prin valoarea culturală şi artistică, fiind una dintre cele mai importante monumente arhitecturale realizate în stil brâncovenesc de la noi din țară. Biserica mânăstirii purtând hramul ,,Sfânta Treime’’ era la acea vreme una dintre cele mai mari biserici din ţară, fiind decorată cu splendide picturi murale la interior, iar la exterior cu o impresionanta și deosebit de frumoasă dantelărie din piatră. În ansamblu său, mănăstirea Văcăreşti cuprindea biserica, palatul domnesc, o tipografie, mai multe clădiri unde funcționa o şcoală grecească şi de asemenea, câteva clădiri unde era adăpostită una dintre cele mai bogate biblioteci de la acea vreme, conţinând mii de cărţi şi manuscrise valoroase. După Revoluția de la 1848, armata rusă de ocupație aduce la Văcărești deținuții revoluționari din principat, iar după anul 1860 o parte din ansamblu monastic al mânăstirii este transformat oficial în penitenciar. Astfel, beciurile Palatului Domnesc au fost transformate în temnițe, iar biserica şi celelalte construcții monahale au fost lăsate în voia timpului, frumuseţea şi bogăţia arhitecturală a acestui ansamblu începând să se deterioreze treptat. În perioada interbelică, la Văcăreşti au fost întemniţaţi, personalități precum Tudor Arghezi, Ioan Slavici sau Liviu Rebreanu, iar un alt nume cunoscut ce a trecut prin aceste locuri este şi cel al lui Corneliu Zelea Codreanu, care avea să afirme că numele organizaţiei pe care a înfiinţat-o – Legiunea Arhanghelului Mihail – a fost inspirat de icoana Arhanghelului de pe uşa din dreapta altarului bisericii de la Văcăreşti. Până la începutul anilor 1970, mânăstirea Văcăreşti a avut rolul de închisoare de triere pentru deţinuţii politici, iar între 1973 şi 1974 s-a decis evacuarea închisorii şi începerea unor ample lucrări de restaurare, dorindu-se ca vechea mănăstire să fie transformată într-un muzeu de arhitectură şi artă tradiţională românească. Cutremurul din 1977 a produs mici avarii ansamblului, iar acest lucru i-a oferit lui Nicolae Ceauşescu pretextul de a demola mănăstirea Văcăreşti, aşa cum s-a întâmplat şi cu alte zone vechi din Bucureşti bogate în istorie şi cultură. Astfel, în anul 1986 la decizia lui Nicolae Ceaușescu, mânăstirea este demolată în ciuda protestele arhitecţilor şi oamenilor de cultură, dar și ale organizaţiilor şi instituţiilor internaţionale ce s-au opus acestei demolări. Așa s-a făcut că unul din cele mai frumoase ansambluri monahale din România şi unul dintre cele mai importante situri arhitectonice ortodoxe din Europa Centrală şi de Sud-Est dispărea definitiv de pe scena istoriei.