Sfantul Sava cel Sfintit - ctitorul monahismului palestinian

[altmariustotal ortodox]

Crestinii ortodocsi il sarbatoresc la 5 decembrie pe Sfantul Sava cel Sfintit. El este ctitorul monahismului palestinian, intrand de mic in manastire, la varsta de 8 ani.

Sfantul Sava s-a nascut in anul 439 intr-o familie de oameni bogati din satul Mutalasc, de langa Cezareea Capadociei (Asia Mica) si a fost ctitorul monahismului palestinian.

Parintii lui, Ioan si Sofia, i-au insuflat inca de mic valorile credintei crestine. Cum tatal sau era ostas, a fost mutat cu slujba in Alexandria (Egipt). Desi Sava nu avea decat 5 ani, parintii l-au lasat in grija lui Hermia, fratele mamei, care trebuia sa le administreze si bunurile materiale. Sotia lui Hermia s-a purtat atat de urat cu copilul, incat dupa trei ani acesta a fugit la unchiul sau Grigorie, fratele tatalui. La varsta de 8 ani a intrat in manastirea Cuviosului Flavian, nu departe de satul Mutalasc. Flavian l-a primit cu bucurie si l-a deprins cu ostenelile vietii calugaresti, cu postul, rugaciunea si infranarea. La varsta de 18 ani, Sava s-a dus la Ierusalim sa se inchine la Sfantul Mormant. In timpul iernii, a stat in Manastirea Pasarion a staretului Elpidie. Primavara, Sava l-a rugat pe staretul Elpidie sa il primeasca intre ucenicii lui, insa cuviosul, considerand ca este prea tanar pentru ostenelile pustniciei, l-a trimis la Cuviosul Teoctist, la 20 km departare de Ierusalim, unde erau primiti nou-venitii.

Cand a implinit varsta de 30 de ani, a cerut binecuvantare de la staretul Longhin, urmasul lui Teoctist, sa stea cinci zile pe saptamana in linistea pustiei. Dupa cinci ani, Cuviosul Eftimie din munte l-a luat in pustia Ruban (Ruva), unde a stat si Mantuitorul timp de patruzeci de zile. Dupa moartea Sfantului Eftimie, Cuviosul Sava s-a dus in pustia dinspre rasarit, mai aproape de Iordan, in care se afla si Cuviosul Gherasim. S-a retras intr-o pestera si a ramas acolo tot restul vietii. Cu timpul a intemeiat si o manastire aproape de pestera sa, la inceput cu 70, apoi cu 150 de calugari. Mai tarziu s-a mai zidit o biserica pentru armeni, ca sa-si faca slujba in limba lor.

Manastirea nu avea preoti dintre calugarii ei, caci Sfantul Sava considera ca nu se cuvine calugarului sa cugete la cinstea preotiei, ci sa ramana in smerenia lui. Patriarhul Salustiu al Ierusalimului l-a chemat pe Sfantul Sava si, dupa multa staruinta si povatuiri, l-a hirotonit preot pe seama manastirii. De atunci i-a ramas numele de 'Sava cel Sfintit'. Tatal Cuviosului Sava a murit in Alexandria, iar mama sa, Sofia, a venit la manastire aducand cu ea banii ramasi. Astfel, Sfantul Sava si mama sa au cladit in manastire o casa pentru straini si un spital pentru bolnavi; au mai zidit un spital in Ierihon si o manastire mare pe Muntele Castel, din apropiere. De asemenea, au cladit si o manastire mai mica langa Muntele Castel, unde sa fie primiti calugarii incepatori.

Din cauza intrigilor aparute in manastire, Sava s-a retras intr-un loc pustiu din Schitopole, langa paraul Gadara, intr-o pestera. Dupa un timp, Cuviosul Sava a mai intemeiat o manastire langa cetatea Nicopoli din Armenia. Patriarhul Ilie i-a certat pe calugarii razvratiti, povatuindu-i sa-l asculte pe staretul lor Sava si a trimis dupa Sfantul Sava la Napoli, cerandu-i sa se intoarca in manastirea sa, ceea ce a si facut.

Intre cuviosii trimisi de patriarhul Ilie la imparatul Anastasie (491-518) a fost si Sava cel Sfintit. Imparatul acceptase erezia lui Eutihie, care spunea ca Iisus Hristos a fost Dumnezeu adevarat, dar nu a avut trup omenesc adevarat. Imparatul Justin (518-527) a lasat Biserica in pace, iar Cuviosul Sava s-a folosit de aceasta imprejurare si a calatorit in Schitopolis, Cezareea si in alte parti ale Palestinei, indemnand pe cei amagiti de Eutihie sa renunte la erezie. A trecut la Domnul in ziua de 5 decembrie a anului 532.

Sursa: basilica.ro