Seneca - Despre comportamentul uman

[altmariusideea]

Am aflat cu plăcere, de la unii care veneau de prin părţile tale, că te porţi cu sclavii tăi de parcă aţi trăi în familie: purtarea aceasta este pe măsura înţelepciunii tale, pe măsură învăţăturii tale. „Sînt sclavi.” Ba sînt oameni. „Sînt sclavi.” Ba sînt tovarăşii noştri. „Sînt sclavi.” Ba sînt prieteni umili. „Sînt sclavi.” Ba sînt sclavi deopotrivă cu noi, dacă te gîndeşti că soarta are deopotrivă putere asupra noastră şi asupra lor. De aceea rîd de cei ce socotesc degradant să cineze împreună cu propriul său sclav; căci din ce alt motiv, de nu e vorba de o obişnuinţă dictată de cea mai aprigă trufie, stă o ceată întreagă de sclavi, în picioare, de jur-împrejurul stăpînului care mănîncă? El mănîncă mai mult decît poate şi îşi umple lacom stomacul, lăbărţat deja şi nărăvit în rostul lui: se munceşte mai tare să vomite mîncarea, decît să o mistuie.

Gîndeşte-te că acesta, pe care îl numeşti sclavul tău, s-a născut din aceeaşi sămînţă ca şi tine, se bucură de acelaşi cer, respiră, trăieşte, moare ca şi tine! Tu îl poţi vedea liber, tot aşa cum el te poate vedea sclav. Odată cu înfrîngerea lui Varus, destinul a făcut să decadă mulţi oameni de obîrşie strălucită, care, prin cariera lor militară, aspirau la rang senatorial: pe unul l-a făcut să ajungă cioban, pe un altul – paznic de bordei. Şi acum dispreţuieşti un om ce se află într-o situaţie în care poţi ajunge şi tu, chiar în clipa cînd îl dispreţuieşti.

Nu vreau să mă arunc asupra unui subiect atît de însemnat şi să discut despre felul cum sînt trataţi sclavii: faţă de ei sîntem cu mult prea trufaşi, cruzi şi umilitori. Aceasta este esenţa învăţăturilor mele: poartă-te cu cel ce ţi-e inferior aşa cum ai dori să se poarte cu tine cel ce-ţi este superior. De cîte ori te gîndeşti cîtă putere ai asupra sclavului tău, gîndeşte- te că şi stăpînul tău are asupră-ţi o putere la fel de mare. „Eu unul însă, zici tu, nu am niciun stăpîn!” Eşti la o vîrstă fericită; poate că totuşi îl vei avea. Nu ştii la ce vîrstă a ajuns sclavă Hecuba? Şi Cressus, şi mama lui Darius, şi Platon, şi Diogenes?

Dragul meu priten, nu trebuie să-ţi cauţi prietenii numai în for sau în senat: dacă vei fi atent, îi vei găsi chiar la tine în casă. Adeseori un material bun rămîne fără rost în absenţa unui meşteşugar priceput: încearcă să faci experienţa aceasta. Dacă unul nu e atent la calul pe care îl cumpără, ci îi cercetează şaua şi frîul, e un prost; încă şi mai prost e cel care judecă un om după îmbrăcăminte şi după rang, care ne stă în spinare ca o haină. Ramîi cu bine.

Seneca