Pe site-ul Ministerului Educației au fost prezentate proiectele de legi ale învățământului, produse ale programului de țară România Educată. Cine este dispus să aloce câteva ore bune unei lecturi serbede și triste poate să citească în întregime: Proiect. Legea învățământului preuniversitar. România Educată (156 de pagini), Expunere de motive – Legea învățământului preuniversitar (37 p.), Proiect Legea învățământului preuniversitar. Elemente de reformă (21 p.), Proiect. Legea învățământului superior. România Educată (126 p.), Expunere de motive – Legea învățământului superior (21 p.), Proiect Legea Învățământului superior – România Educată – Elemente de reformă (9 p.), Solicitare Consiliul Național al Elevilor (2 p.), Răspuns către C.N.E. (3 p.). În plus, din 8 iunie 2022, circulă și O voce pentru Educație, un Manifest privind politicile propuse pentru noua legislație în educație. Inspirat de Raportul Proiectului România Educată (82 p.). Conținutul acestora nu poate fi conspectat în paginile României literare. Modificările propuse sunt de ordinul zecilor. Probabil că de aici și ideea că aceste legi impun cu adevărat o reformă… În esență, noile legi surprind, din punctul meu de vedere, prin: desființarea structurilor actuale din subordinea Ministerului și reînființarea altora, mai multe, cu aceleași roluri, dar cu alte denumiri și cu noi organigrame (directori, directori adjuncți, președinți, vicepreședinți, cu statut de secretar de stat, de subsecretar de stat etc.) și prin reorganizarea examenului de bacalaureat. Celelalte aspecte precum eliminarea notelor de la mai multe discipline (Art. 70 (3) f) la disciplinele care fac parte din ariile curriculare ,,Arte“ și ,,Educație fizică și sport“ și la alte discipline stabilite prin ordin al ministrului educației, se acordă calificative de tip ,,Admis“/,,Respins“ […].; iar Respins cred că va fi înlocuit cu Neadmis, așa cum au procedat deja colegiile militare la afișarea rezultatelor), introducerea unor discipline noi – cu sau fără rost – în trunchiul comun, pilotarea în învățământ, voluntariatul profesorilor în programele Școală după școală și Învățare remedială, anularea muncii profesorilor serioși și a elevilor buni prin catalogarea mediei de absolvire a gimnaziului (învățământ secundar inferior, în proiectul de lege) ca irelevantă, introducerea examenului de admitere la clasa a IX-a (examene care vor putea fi fraudate, susțin cadrele didactice), obligativitatea aplicării evaluării standardizate și multe, multe altele nu m-au surprins cu adevărat. Le-am preconizat, am și scris despre ele. De aceea, revin la aspectul care mi se pare a fi cel mai important – examenul de bacalaureat.
În sistemul românesc de învățământ, examenul de bacalaureat a fost reinstituit prin ordin al ministrului în anul 1925. Ministrul Instrucțiunii Publice de atunci era doctorul Constantin I. Angelescu. În perioadele 1922-1928 și 1933-1937, Constantin Angelescu a reformat învățământul din România după principiul: „Școală cât mai multă! Școală cât mai bună! Școală cât mai românească!“. Nu voi scrie în continuare despre cât de dificil era examenul maturității („Scopul acestui examen este de a verifica cunoştinţele dobândite de elevi la materiile de studii cele mai importante şi mai ales de a dovedi influenţa studiilor făcute asupra formării cugetării lor, deci, cu chipul acesta a selecţiona dintre absolvenţii liceului pe acei cari dovedesc că sunt în stare să urmeze cu folos studiile de specializare universitare.“ *) și nici despre organizarea complexă, gândită să reducă la minimum fraudele de orice fel. Voi spune că examenul consta în două probe scrise și în șase (!) probe orale. Probele scrise erau la disciplina limba și literatura română și la o disciplină la alegerea candidaților, „din matematici sau din limba latină“. Disciplinele pentru care se organizau probe orale erau: 1. Limba și literatura română; 2. Matematici sau limba latină; 3. Istoria Românilor și instrucțiunea civică; 4. Geografia României și a țărilor vecine; 5. Limba și literatura franceză; 6. Științele naturale sau fizico-chimice. Îmi aduc aminte că atunci când am descoperit foile matricole ale lui Virgil Ierunca, am aflat că acesta, în ultima clasă de liceu, a obținut nota 4 la examenul oral de la disciplina Științele naturale, fapt ce l-a obligat să susțină examenul de bacalaureat în sesiunea din septembrie 1940.
Revenind la proiectele de legi aflate în dezbatere publică, din anul 2027 examenul de bacalaureat ar urma să se desfășoare potrivit art. 75 și 76, pe care le redau în parte: Art. 75 (4) Examenul național de bacalaureat constă în susținerea următoarelor probe: A – proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările; aceasta constă într-o probă unică, prin care se evaluează competențele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane; B – două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență corespunzător Cadrului european comun de referință pentru limbi. […]; C – proba de evaluare a competențelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. […]; D – probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale; E – probe scrise, facultative, specifice profilului sau specializării, după cum urmează: a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, o probă scrisă din matematică și informatică cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări; b) pentru profilul real, specializarea științele-naturii, din filiera teoretică, o probă scrisă din fizică, chimie și biologie cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări; c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, o probă scrisă din istorie și științe socio-umane, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări; d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică o probă scrisă din limba și literatura română și limba și literatura unei limbi de circulație internațională studiate, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări; e) pentru filiera profesională, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire; f) pentru filiera vocațională, o probă specifică profilului sau specializării. Art.76 (1) Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) au susţinut probele B, C prevăzute la art.75 alin. (4) și au obținut cel puțin nivelul „independent“; b) au susţinut proba A prevăzută la art.75 alin. (4) şi au obţinut cel puţin nota 6; c) au susţinut proba D prevăzută la art.75 alin. (4) şi au obţinut cel puţin nota 6; […] (4) Proba E nu condiționează promovarea examenului de bacalaureat.
Ce ar mai fi de zis? Aș nota câteva concluzii. 1. Dacă ministrul Constantin I. Angelescu a organizat învățământul românesc după principiul „Școală cât mai multă! Școală cât mai bună! Școală cât mai românească!“, acum, sub deviza România Educată, școala este tot mai puțină, tot mai slabă, tot mai neromânească. 2. În Dilema Veche, nr. 953/2022, Sever Voinescu a publicat o excelentă pledoarie pentru învățatul pe de rost (Contratimp. Elogiu învățării pe dinafară). Potrivit proiectelor de legi la care m-am referit, Sever Voinescu și cei care mai aplică ce era bun în școala românească – inclusiv evaluarea elevilor din cunoștințele învățate din cele predate de către profesor – sunt sancționabili (Art. 70 (5) Evaluarea elevilor fără utilizarea şi respectarea standardelor naţionale şi a metodologiilor de evaluare constituie abatere disciplinară şi se sancţionează în conformitate cu procedura prevăzută în prezenta lege și în regulamentul de organizare și funcționare a unității de învățământ preuniversitar. Art. 71 (3) Ministerul Educației, prin Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, asigură cadrul legal pentru generalizarea și standardizarea evaluării, astfel încât începând cu anul școlar 2027-2028, toate evaluările și examenele naționale să fie în integralitate standardizate și administrate în format digital.)… 3. Am scris cu altă ocazie că am observat, mai ales în Parlamentul României, cum cetățeni români de alte etnii vorbesc mai bine limba română decât etnicii români. Și tot aceștia, cetățeni români de alte etnii, vor fi și cei care își vor cunoaște cel mai bine limba maternă din moment ce doar elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale vor susține o probă scrisă la Limba și literatura maternă. Absența unei probe scrise la limba și literatura română – de sine stătătoare – de la reformatul examen de bacalaureat mi se pare cea mai gravă formă de deznaționalizare. Dacă aș mai fi reprezentantul elevilor, aș avea șanse ca atenționarea mea să modifice legea (pentru că – bine, rău? – toate sau aproape toate propunerile C.N.E. au fost, sunt și vor fi luate în calcul). Altfel, durerea mea rămâne la stadiul de suferință sau riscă să fie catalogată drept lamentație hilară… 4. Am citit de curând, în România literară, ancheta Cuvinte uitate. Cu câteva excepții, respondenții – intelectuali și scriitori valoroși – sunt optimiști și consideră că trezia limbii române este neafectată. Astfel, după parcurgerea acelor pagini, pesimismul meu s-a diminuat considerabil. În aceste condiții și cu mintea la versurile Nu spera și nu ai teamă/Ce e val ca valul trece, nu am disperat după citirea textelor de lege amintite. Doar că, puțin mai târziu, mi-am dat seama că propunerile din cele peste 450 de pagini nu sunt un simplu val, sunt un tsunami!
____________________
* Legea nr. 77/1929 pentru modificarea câtorva dispoziţiuni ale art. 21 (referitor la examenul de bacalaureat) din legea învăţământului secundar (L 79/1928)
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius